Subsidiara din Romania a companiei are in prezent in lucru proiecte ce vizeaza piata locala in valoare de 50 de milioane de euro, se precizeaza in comunicatul de presa.

Deschiderea biroului din Bucuresti face parte din strategia companiei de extindere in Europa de Est. Accreo este deja implicata in derularea unor proiecte importante pentru companii ce activeaza in diverse sectoare industriale din Romania.

Michal Gwizda, Partener in cadrul Accreo Polonia, considera ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Poloniei pentru a accelera rata de absorbtie a fondurilor europene si a stabili reguli clare pentru companiile care aplica pentru finantare.

“Si in Polonia ne-am confruntat cu o inertie in absorbtia fondurilor europene, adaugata la scepticismul investitorilor, dar am reusit sa schimbam aceste lucruri si sa obtinem pentru clientii nostri mai mult de 55% din fondurile totale europene destinate tarii noastre pentru investitii in proiecte noi. Pana la sfarsitul anului, pentru Romania sunt disponibile fonduri structurale de peste 400 de milioane de Euro, iar acordarea lor depinde de identificarea unor oportunitati de piata si cunoasterea mecanismelor aferente”, spune Michal Gwizda.

Laurentiu Dinu, director general la Accrero Romania spune ca unele din domeniile unde compania vizeaza o dezvoltare rapida prin utilizarea fondurilor europene include sectorul energiei regenerabile, inovatiei si extinderea capacitatilor de productie, precum si investitiile greenfield.

Infiintata in februarie 2005, Accreo Polonia s-a plasat pe primul loc in clasamentul firmelor de consultanta, intocmit de revista Forbes in 2009, pentru cea mai eficienta companie din Polonia in obtinerea ajutorului de stat. Pana in prezent, compania din Polonia a acordat consultanta in proiecte de investitii de peste 1,4 miliarde de euro.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Sesiunea pentru depunerea proiectelor de finantare este aferenta Masurii 221 “Prima impadurire a terenurilor agricole” si Masurii 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole” din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007 - 2013, se precizeaza in comunicatul de presa.

Pentru aceasta sesiune, Masurii 221 ii este alocata suma de 50 de milioane de euro, iar pentru Masura 121 fondurile disponibile sunt de 100 de milioane de euro, acestea fiind repartizate astfel: 40.000.000 euro pentru sectorul vegetal, 60.000.000 euro pentru sectorul animal.

Depunerea proiectelor aferente masurilor 121 si 221 se va face la Oficiile Judetene ale Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, zilnic, in intervalul orar 09:00 - 14:00. Termenul limita al depunerii cererilor de proiecte pentru aceasta sesiune este vineri, 29 octombrie 2010, ora 12:00.

Pentru a primi finantare nerambursabila, solicitantul trebuie sa indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate in cadrul Ghidurilor Solicitantului aferente acestor masuri, care se pot descarca gratuit de pe pagina de internet a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

Suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect de "Modernizare a exploatatiilor agricole” (Masura 121) este de 1,6 milioane de euro. In schimb, beneficiarii proiectelor pentru "Prima impadurire a terenurilor agricole” (Masura 221) primesc prime pentru infiintarea de plantatii, pentru intretinerea acesteia si prime compensatorii pentru pierderea de venit agricol.

Detalii referitoare la aceste categorii de prime se gasesc in Anuntul cererii de proiecte pentru Masura 121 si Masura 221, disponibil pe pagina de internet a APDRP.

Informatii suplimentare
Implementarea Masurii 221 are ca scop imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural prin folosirea si gospodarirea durabila a terenurilor agricole prin impadurire.

Masura este destinata prevenirii pagubelor produse de factorii naturali daunatori, reducerii eroziunii solurilor, imbunatatirii capacitatii de retentie a apei, cresterii calitatii aerului, producerii de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate, prin mentinerea sau, dupa caz, cresterea biodiversitatii.

Obiectivul specific al finantarii nerambursabile este cresterea suprafetei de padure cu rol de protectie a apei, solurilor, a padurilor cu rol de protectie impotriva factorilor naturali daunatori, precum si de asigurare a functiilor recreative, pe baza rolului multifunctional al acesteia.

Cu ajutorul acestei masuri se pot  impaduri toate terenurile agricole la nivelul intregii tari, cu exceptia pajistilor permanente neafectate de procese de degradare a solului. Pot fi impadurite si terenurile care contin soluri nisipoase si/ sau mobile, terenurile din luncile râurilor si lunca Dunarii dar si terenurile afectate de eroziune sau desertificare.

Solicitantii fondurilor nerambursabile pot fi persoanele fizice, inclusiv persoane fizice autorizate, persoanele juridice, grupurile sau asociatiile de persoane fizice sau juridice, precum si autoritatile publice locale detinatoare de teren agricol.

Prin Masura 221 nu se ofera sprijin financiar pentru infiintarea plantatiilor forestiere de pomi de Craciun si pentru producerea de energie regenerabila.

Asadar, pentru ca un fermier sa isi poate realiza o astfel de plantatie forestiera, trebuie sa detina parcele agricole cu o suprafata mai mare de 0,5 hectare (5.000 mp). Apoi, fermierul va intocmi, impreuna cu persoanele autorizate in acest sens, un proiect de impadurire. Plantatiile forestiere trebuie sa fie constituite, in functie de zona geografica, din speciile prezentate in Ghidul Solicitantului, publicat pe site-ul APDRP.

Prima conditie pe care trebuie sa o respecte solicitantul este sa faca dovada detinerii de teren agricol eligibil pentru impadurire. Terenul agricol eligibil destinat impaduririi trebuie sa fi fost declarat la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) in urma cu cel putin 2 ani si sa fi respectat in aceasta perioada Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC). Dovada se va face prin emiterea de catre APIA, la solicitarea beneficiarului, a unei Note de constatare, prin care se certifica, printre altele: respectarea sau nu a GAEC, categoria de folosinta agricola a terenului (arabil, livezi, vii sau alte culturi permanente prevazute de legislatia nationala), includerea terenului in zone defavorizate sau nu etc.

Prin aceasta masura se pot acorda 3 tipuri de plati: o prima pentru LUCRARILE DE INFIINTARE, o prima anuala pentru LUCRARILE DE INTRETINERE a plantatiei pe o perioada de 5 ani, incepând cu anul infiintarii plantatiei forestiere si o prima compensatorie fixa anuala pe hectar, pentru PIERDEREA DE VENIT CA URMARE A IMPADURIRII, pe o perioada de 15 ani, incepând cu anul infiintarii plantatiei.

Masura 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole” se incadreaza in Axa I - "Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.

Obiectivele operationale se refera la promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii etc.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 121 sunt fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practica in principal activitati agricole - activitate principala conform Certificatului de Inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului – a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o  dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE , si care este inregistrata in Registrul fermelor/ Registrul agricol. Astfel, pentru a beneficia de sprijin prin FEADR un solicitant trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului, respectiv codul CAEN 01xx.

Solicitantul trebuie sa respecte urmatoarele:
- sa fie persoana fizica sau juridica româna cu capital privat
- capitalul/ actionariatul solicitantului eligibil poate fi atât integral din România cât si mixt sau integral strain;
- sa actioneze in nume propriu.
- sa asigure surse financiare stabile si suficiente pe tot parcursul implementarii proiectului.

Toate activitatile pe care solicitantul se angajeaza sa le efectueze prin investitie atât la faza de implementare a proiectului cât si in perioada de monitorizare si pentru care a primit punctaj la selectie, devin conditii obligatorii.

In caz ca, la verificarea Cererilor de plata sau in perioada de monitorizare, se constata ca aceste conditii nu se respecta, platile vor fi sistate iar contractul va fi reziliat. Exceptie face criteriul de selectie privind exploatatiile agricole de semisubzistenta a caror dimensiune economica poate evolua.

Firma detine deja o line de productie iar procedurile pentru deschiderea noii fabrici de la Recea (langa Zalau) au inceput in 2007, capacitatea maxima de productie a noii linii urmand sa fie de 1.000 de tone/zi, se precizeaza in comunicatul de presa.

Piata de desfacere a companiei s-a dezvoltat in judetele Salaj, Satu Mare si Maramures, dar odata cu noua capacitate de productie, zona de acoperire se va extinde de cel putin patru ori, potrivit reprezentantilor companiei.

“Prin dezvoltarea capacitatii de productie ne-am propus ca in 2011 sa ajungem la o cifra de afaceri de 55 de milioane de lei - 60 de milioane de lei si un volum de vanzari de 350.000 mc, iar pana in 2013 estimam ca vom atinge o cifra de afaceri de peste 100 de milioane de lei si vanzari de 500.000 mc”, spune Liviu Stoleru, director general la Cemacon.

Anul trecut, compania a realizat o cifra de afaceri din activitatea de baza (vanzari caramida) de circa 29 de milioane de lei, iar la nivel de volum, vanzarile au fost de 148.000 mc.

“Suntem o companie in plina dezvoltare, strategia noastra de management concentrandu-se in prezent pe cresterea cotei de piata (dezvoltarea retelei de distributie prin atragerea de parteneri puternici si a portofoliului de produse), pe restructurare organizationala (procese si politici) dar si pe implementarea unei politici sustinute de dezvoltare a angajatilor, de retinere si atragere continua de resurse umane experimentate si competitive”, mai spune Liviu Stoleru.

Societatea a fost infiintata in 1969 sub numele Intreprinderea de Produse Ceramice, din 1991 a fost transformata in societate pe actiuni iar in martie 2010 a fost listat la BVB Bucuresti, dupa ce anterior fusese listata pe Rasdaq. Principalul actionar este SSIF Broker Cluj.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Reprezentantii firmei spun ca aceasta modalitate de organizare aduce o economie de 40% pentru clientii acesteia, se mentioneaza in comunicatul de presa.

“Piata a generat nevoia infiintarii retelei nationale de avocati. Firmele desfasoara afaceri pe intreg teritoriul national iar clientii au nevoie de consultanta sau reprezentare juridica si in alte localitati decat cele in care isi desfasoara curent activitatea. Noi avem deja oameni acolo unde clientii au nevoie de sprijin”, spune Stefan Boboc, avocatul coordonator al societatii Boboc&Asociatii.

Derularea proiectului, cat si cooptarea in echipa a avocatilor din fiecare judet si din Bucuresti, a durat un an de zile. Pentru urmatorul an, compania intentioneaza sa realizeze un proiect de parteneriate cu case de avocatura europene.

“Ne dorim o retea europeana de avocatura dupa modelul celei nationale, care deja are succes. Reteaua europeana de avocatura a fost generata de nevoia firmelor straine de a fi prezente in arhitectura economica specifica pietei romanesti, precum si de nevoile de reprezentare a societatilor romanesti in spatiul european“, spune Stefan Boboc.

Firma de avocatura a fost infiintata in 2008 si ofera atat servicii de consultanta, cat si servicii de reprezentare si asistenta juridica in cazul litigiilor.

Pana in 2009, serviciile de consultanta au reprezentat un procent de aproximativ 65 % din volumul de activitate al societatii. Incepand de anul trecut, s-a observat o crestere a ponderii litigiilor, in cadrul cifrei de afaceri aceasta atingand o pondere de 60% din veniturile societatii in ultimul an, precum si in prima jumatate a anului curent.

Reprezentantii companiei spun ca inveresarea ponderii in favoarea litigiilor este normala odata cu criza economica din Romania.

 
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.