Scumpe, dar cautate. Astfel s-ar rezuma situatia actuala a produselor ecologice pe piata de la noi. Prin urmare, viitorul se arata promitator pentru antreprenorii care au in plan lansarea unei afaceri orientate catre comertul cu produse bio. Cu atat mai mult cu cat cererea se mentine in continuare peste asteptarile comerciantilor.

“Cererea de produse alimentare romanesti ecologice este departe de a fi satisfacuta de oferta actuala”, spune pentru startups.ro Bogdana Ghinescu, unul dintre fondatorii Pukka Food, mini-market cu produse ecologice si bio din Bucuresti.

Printre intiativele care ar avea succes in domeniu, Bogdana Ghinescu enumera fermele de pasari pentru carne sau oua, abatoarele certificate pentru sacrificarea animalelor crescute in sistem eco, fermele de legume, micile fabrici de inghetata eco sau fabricile de branzeturi si imbuteliat lapte.

Reprezentantii companiilor din domeniu spun ca, pe langa alimente, incep sa fie cautate si cosmeticele si produsele de ingrijirea casei, care cresc in vanzari de la an la an.

“Aceste segmente merg cel mai bine pentru ca si alimentele si cosmeticele influenteaza in mod direct organismul uman si sanatatea noastra”, spune pentru startups.ro Madalina Ulmeanu, Manager Natural Paris, magazin axat exclusiv pe produse organice. 

Radu Panait, fondatorul Natura Land, unul dintre marii distribuitori de produse ecologice din Romania, considera ca potentialul pietei este foarte mare pe acest segment pentru ca romanii se intereseaza tot mai mult de alimentatia sanatoasa, se uita pe eticheta si merg pe ideea ca decat sa dea banii pe medicamente, mai bine pe alimente. Totusi, potrivit lui Panait, din totalul vanzarilor de alimente din tara noastra, cele bio detin doar 0,2%.

“In Germania s-a ajuns la 10%, bineinteles raportat la volumele de acolo, dar vom ajunge si noi la acest nivel in circa cinci - zece ani”, adauga pentru startups.ro fondatorul Natura Land.

Dar cresterea vanzarilor de produse eco nu aduce neaparat succesul unei afaceri din domeniu. Inainte de a lansa business-ul, un antreprenor trebuie sa raspunda la intrebarea: Cat de bine cunosc domeniul respectiv?

“Pentru a avea success nu este suficient sa incepi o afacere doar pentru ca este la moda”, subliniaza pentru startups.ro Valentina Preotu, Specialist Marketing la Dacris, companie de papetarie, care comercializeaza produse eco pentru birou.

Lansezi direct o afacere eco sau extinzi o companie deja activa pe piata?
Jucatorii spun la unison ca marele avantaj al comercializarii produselor ecologice este faptul ca sunt “produse de PR”. Cu alte cuvinte, acestea starnesc interesul clientului, dar in acelasi timp, pot atrage atentia asupra gamei de produse obisnuite pe care firma o are deja in portofoliu. De aceea, antreprenorii fie lanseaza direct un business eco, fie isi extind afacerea pe care o au deja, adaugand in portofoliu si produse “verzi”.

“Cel mai bine este sa deschizi un magazin cu alimente bio, din toate gamele, de la dulciuri pana la lactate, inclusiv sucuri fresh”, adauga Radu Panait.

Insa, el spune ca daca lansezi un magazin doar cu produse eco, ai nevoie de marketing si promovare cu cateva luni inainte de lansare, pentru a reusi sa te impui pe piata. Panait considera ca una dintre optiuni este ca magazinul sa fie axat 90% pe produse bio si 10% pe produse naturale dietetice.

“Bio-dieteticele sunt foarte scumpe, insa cele natural-dietetice, desi cu un pret ridicat, sunt mai ieftine decat cele bio-dietetice. Se poate si un magazin 100% bio, dar varianta 90% -10% ar fi convenabila mai ales din motive de pret”, explica Radu Panait.

Sanse de succes in domeniul eco au si cei care detin deja un magazin alimentar clasic, la care adauga treptat produse bio. O solutie ar putea fi adaugarea unui raft specializat si angajarea unei persoane care sa ofere consultanta clientilor.

Alte domenii ecologice cu potential
Si segmentul non-food are potential. Pe langa cosmeticele si detergentii bio, si-au facut loc pe piata si hainele din bumbac ecologic. 

“Voiam sa facem ceva ce la noi pe piata nu este atat de dezvoltat. Intrucat aveam deja un magazin online cu imbracaminte, ne-am gandit sa mergem si pe produse ecologice. Suntem distribuitori de haine din bumbac ecologic si le vindem exclusiv online. Acestea sunt confectionate din bumbac natural, cultivat ecologic, fara ingrasaminte si pesticide. Imbracamintea organica protejeaza pielea de substantele chimice nocive”, spune pentru startups.ro Ioana Asofiei, director de vanzari la compania Dispo Trading.

Potrivit Ioanei Asofiei, vanzarile de imbracaminte ecologica reprezinta 25% - 30% din totalul vanzarilor realizate de magazinul online pe care il reprezinta.

“Este un procent bun, tinand cont de faptul ca in Romania industria eco este inca la inceput”, mai spune Asofiei.

Si pe segmentul produselor eco pentru amenajari interioare vanzarile au inceput sa creasca, fata de acum trei - patru ani, cand in tara noastra nici nu existau firme de profil.

“Se poate spune ca acum exista un soi de concurenta si nu rezisti pe piata decat prin innoirea ofertei. Spre exemplu, tapetul vine in doua colectii pe an, iar lacurile sau vopselele o data pe an”, spune pentru startups.ro Liviu Piperea, Director Decora House, distribuitor de seminee ecologice.

El spune ca, din pacate, 75% din produsele vandute in Romania pe acest segment vin din import.

“Cu toate ca pe zona amenajarilor interioare sunt multi care incearca sa produca produse ecologice, piata decoratiunilor in ansamblu tinde catre mentalitatea globala”, adauga Liviu Piperea. 

Pe segmentul articolelor de birou, firmele romanesti au inceput sa promoveze produse eco atunci cand furnizorii externi au lansat asftel de game, dar si cand a aparut cererea din partea clientilor locali.

Gama de produse de birotica si papetarie eco este redusa in Romania, fiind formata in principal din hartie sau produse din hartie reciclata. Insa, jucatorii spun ca cererea este in crestere. Si in cazul produselor eco de papetarie, cele mai multe vin din import.

“Motivul pentru care importam cea mai mare parte a produselor eco este simplu: pe de o parte, ele fac parte din oferta furnizorilor nostri externi pe care ii reprezentam exclusiv pe piata romaneasca si, pe de alta parte, pe piata romaneasca nu exista foarte multi furnizori de produse eco”, spune Valentina Preotu.

Obstacole in afacerile eco
Principalul obstacol invocat de jucatorii activi pe diferitele segmente din piata eco este costul ridicat al produselor.

“Ne lovim de mentalitatea veche legata de produsele ecologice, si anume ca sunt scumpe. Mentalitatea se va schimba in functie de perceptia de pe piata, dar in acest sens este nevoie de foarte multa promovare. In general, pentru produsele noastre cea mai buna promovare este prin demonstratii efective despre cum se folosesc astfel de produse”, spune pentru startups.ro Iacob Nicolae, director Santal Prod, firma care produce Eleven One, marca de detergenti ecologici pentru spalatorii auto.

Un alt obstacol poate fi lipsa unor strategii pe termen lung in domeniul ecologiei.

“In situatia in care, tot mai multe institutii abilitate vor avea capacitatea de gestionare eficienta si de absorbtie a numeroaselor fonduri europene existente, devenind in mod implicit, beneficiari ai acestor programe, desigur si oportunitatile vor spori semnificativ. Aceasta deoarece, noi, in calitate de comercianti de produse ecologice, suntem dependenti in mod nemijlocit de beneficiarii programelor de finantare in domeniu”, precizeaza pentru startups.ro Vasilica Onofrei, Consilier PR&Marketing la firma Bioma Agro Ecology, distribuitor de produse ecologice.

Dezvoltarea pietei eco
“Verdele” isi face tot mai mult loc in Romania, atat in mass-media, in actiunile unor organizatii non-guvernamentale, in recomandarile nutritionistilor, dar si in stilul de viata promovat de persoanele publice. De asemenea, “verdele” este din ce in ce mai prezent si in meniurile unor restaurante sau firme care livreaza mancare la domiciliu. Inclusiv magazinele mari au introdus game de produse bio sau chiar standuri special amenajate.

“Avem in jur de 50 de produse bio marca proprie, pentru care am amenajat un modul dedicat. Avem exclusiv produse alimentare, cu sortimentatie diferita, in functie de numarul magazinelor, iar din categoria produse proaspete avem doar ierburi aromate”, spune pentru startups.ro Raluca Pavel, PR la supermarketul Mega Image.

Ea mai spune ca toate produsele sunt de import, iar cererea pe acest segment este in crestere. Modulul eco a fost lansat la sfarsitul lui 2007, iar in 2008 gama a fost largita, fiind aduse noi produse, compania intentionand sa mareasca sortimentatia de la an la an.

Si hipermarketurile din tara valorifica potentialul acestor produse. Adriana Pita, Head of Corporate Communication & PR la real,- Hypermarket Romania spune ca retailerul este preocupat sa diversifice gama de produse bio, care este inca redusa la noi, comparativ cu magazinle real,- din Germania, unde se gasesc peste 900 de produse bio din toate categoriile.

Potentialul pietei eco din Romania este certificat de cateva directii de dezvoltare economica. Madalina Ulmeanu crede ca in 10 ani vom consuma mai degraba alimente si produse bio si eco.

“Viitorul este eco pentru ca resursele de astazi se vor termina si va trebui sa le substituim prin alte mijloace”,  spune Madalina Ulmeanu.

Ea considera ca vor castiga teren eolienele, energia solara, benzina din rapita. Iar sursele de alimentatie si incalzire, lumina, energie, vor deveni eco din cauza crizei de petrol si gaze cu care incepem deja sa ne confruntam.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate dreptrurile rezervate.

Multi antreprenori nu apeleaza la serviciile de consultanta atunci cand lanseaza o afacere. Lipsa banilor este motivul cel mai des invocat. Si cum serviciile unor consilieri sunt considerate destul de scumpe, antreprenorii prefera sa sara peste aceasta etapa.

“In general, un start-up sufera de capital insuficient, deci cu greu poate acoperi costuri de consultanta”, declara pentru startups.ro Madalina Popescu, General Manager la Pluri Consultants Romania.

De asemenea, antreprenorii se bazeaza pe ideea ca sunt experti in domeniul in care si-au demarat business-ul si, prin urmare, nu apare nevoia de a apela la un specialist.

“Antreprenorii sunt niste persoane cu multe calitati, printre care si o mare doza de incredere in sine si, in virtutea ei, considera ca pot juca rolul de <om orchestra>”, mai spune Madalina Popescu.

In cazul in care, la momentul lansarii, afacerea este una de dimensiuni reduse, decizia de a nu folosi serviciile unei firme de consultanta se poate considera oarecum justificata. Insa, pe masura ce business-ul evolueaza, se impune necesitatea unei forme de consiliere.

“Cand afacerea creste, oamenii incep sa fie coplesiti de munca, si atunci este momentul in care ar dori sa aiba pe cineva cu care sa se sfatuiasca, sa le dea perspectiva si informatii sau instrumente pe care ei nu le cunosc si nu le pot stapani”, spune pentru startups.ro Eusebiu Burcas, Director Executiv la compania De Klausen Consult.

Cand este necesara consultanta
Antreprenorii trebuie sa apeleze la servicii de consiliere in management chiar inainte de a lansa un business. Consultanta se impune in mod special in etapa de definire a strategiei si de planificare a implementarii ei.

“Inainte de a decide daca incep un business nou, ar fi de dorit sa iau in calcul cat mai multi factori si aici e posibil sa am nevoie de ajutor, adica de consultanta. Apoi imi clarific viziunea si o pun intr-o forma care poate fi comunicata echipei cu care lucrez”, declara pentru startups.ro Calin Cavaleru, Senior Trainer&Consultant la Kepner-Tregoe Romania.

Potrivit consultantului, acesti primi pasi ai procesului de start-up sunt cel mai adesea tratati superficial sau sunt omisi, ceea ce duce la o rata redusa de succes, de doar 30% la nivel mondial. Mai concret, start-up-urile au nevoie de un studiu preliminar de piata, de un studiu de fezabilitate, dar si de sprijin in domeniul comercial.

“Mai ales la inceput, este preferabil sa faci outsourcing pentru functia de resurse umane, iar in domeniul financiar este de preferat sa externalizezi serviciul de contabilitate. Pe masura ce se dezvolta afacerea, sprijinul consultantei devine tot mai consistent”, precizeaza Madalina Popescu.

De asemenea, consultanta este necesara mai ales la trecerea de la o etapa la alta, pentru ca antreprenorul sa fie sigur ca deciziile si strategiile sunt corect implementate.

“Aceasta nevoie ar trebui sa fie constanta, pentru ca schimbarea in organizatii, adaptarea la piata si la miscarile concurentei sunt imperios necesare atat in vremuri de crestere economica, dar mai ales in cele de declin”, mai spune Eusebiu Burcas.

Domenii de activitate unde iti trebuie specialisti
In general, start-up-urile sunt lansate cu resurse materiale si umane limitate. Totusi, cu cat afacerea este mai complexa, cu atat nevoia de consultanta este mai mare.

Pe domenii de activitate, in ceea ce priveste business-urile noi, se impune consultanta in domeniul juridic si contabil. Potrivit lui Calin Cavaleru, start-up-urile nu pot functiona fara sa acopere aceste directii.

Totusi, “desi nu au, de cele mai multe ori, capabilitati de strategie si dezvoltare, in 99,9% din cazuri nu apeleaza la consultanta in aceste domenii”, puncteaza Cavaleru.

Cand isi dau seama antreprenorii ca au nevoie de ajutor
Antreprenorii isi dau seama ca este necesara consultanta mai ales atunci cand afacerea pierde bani. Dar de cele mai multe ori, ei incearca sa rezolve singuri problemele sau cer ajutor doar de la cei care se afla in aceeasi situatie. Cand, in sfarsit, apeleaza la consultanta, prima motivatie invocata este dorinta de a gasi o solutie minune care sa redreseze situatia disperata in care s-a ajuns.

“Antrepenorii apeleaza la consultanta preponderent in momentul in care existenta business-ului lor este amenintata. Un antrepenor care castiga 10 lei pe an, nu apeleaza la consultanta ca sa castige 30 de lei pe an, el are nevoie de ajutor doar atunci cand nu mai poate plati salariile si chiriile. Cum consultantul nu este un vrajitor, iar organizatia este un organism complex, solutiile minune nu exista. Cel mai priceput capitan de vapor poate face prea putin pentru o corabie prost construita si cu marinari prea putin priceputi, daca ajunge acolo exact in mijlocul furtunii”, subliniaza Calin Cavaleru.

Antreprenorii aleg de obicei sa apeleze la consultanti abia cand isi pot permite sau cand sunt obligate sa cumpere un serviciu. In general, acestea sunt serviciile de audit financiar si de asistenta juridica.

“Nevoia careia ii raspunde consultantul este de cele mai multe ori veche, amanata de multe ori, iar situatiile pe care trebuie sa le rezolve la inceput seamana cu incendiile”, spune Madalina Popescu.

Un alt exemplu este legat de apelarea la recrutori. Acest moment survine abia dupa incercari repetate de a atrage talente sau dupa cateva tentative de angajare terminate cu plecari rapide.

“In acest caz, managerii se trezesc in situatia ca nu pot acoperi un post important. Atunci ei apeleaza la recrutori, insa rareori stiu sa cumpere astfel de servicii - se concentreaza pe pret in detrimentul altor termeni comerciali mult mai importanti pentru ei, precum durata procesului de recrutare sau costurile ascunse, si sfarsesc prin a suferi un nou esec, de data aceasta, pe bani ”, spune Madalina Popescu.

Aici intervin consultantii care ajuta clientul in alegerea celor mai bune companii de recrutare.

Influenta pietei
Domeniile din care provin start-up-urile care fac preponderent apel la consultanta depind de ritmul de crestere a pietei respective. De asemenea, business-urile care apeleaza la consultanta in situatii critice sunt cele care depind in evolutia lor de performanta comerciala.

“In 2007-2008 era imposibil sa oferi consultanta majoritatii firmelor de constructii sau celor din imobiliare, pentru ca ritmul de crestere a pietei si cotele de profit le tineau pe val. Azi, insa, cele care supravietuiesc nu mai au resurse sa plateasca un consultant”, spune Eusebiu Burcas.

Efectele lipsei de consultanta
Cand nu foloseste consultanta, antreprenorul aloca mai multe resurse in zonele care aduc probleme business-ului. Acestea nu sunt in mod necesar cele mai importante verigi ale activitatii afacerii. Practic, efectele pot fi traduse printr-un volum ridicat de munca si absenta competentelor cheie. Dar, cum lipsa consultantei nu genereaza efecte pe termen scurt, problemele in general neprevazute se acutizeaza pana sa fie sesizate.

“Efectele pe termen lung se vad imediat si vor fi foarte vizibile in economia romaneasca in viitorul apropiat - se numesc blocaj financiar, reducerea personalului, pierderi financiare si poate chiar faliment”, spune Eusebiu Burcas.

In concluzie, Madalina Popescu considera ca, din punct de vedere economic, este mai bine sa te concentrezi pe core business iar pentru nevoi secundare sa apelezi la specialistii care furnizeaza rezultate mai bune si sunt mai eficienti.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Din cei de 500.000 de euro anuntati pentru 2008, au mai ramas bani nealocati de Seed Money, insa suntem in discutii avansate cu inca patru proiecte. Suntem mereu in cautare de antreprenori si suntem mereu in discutii”, spune pentru startups.ro Vlad Stan, unul dintre fondatorii Seed Money.

Anul acesta, bugetul fondului urmeaza sa fie mai mare decat cel din 2008, iar daca vor fi gasite proiecte, sumele vor putea fi suplimentate.

Din toamna anului trecut (cand a fost lansat fondul) si pana in prezent, investitorii au primit 85 de cereri de finantare iar anul acesta estimeaza ca vor primi cateva sute. Vlad Stan spune ca o analiza pentru primele trei luni de activitate arata ca 10% din proiecte au fost cu adevarat intersante pentru Seed Money.

TWIP (Team Work Interactive Platform) este prima investitie pe care Seed Money o face in stadiul de concept al afacerii. Restul finantarilor au fost oferite unor proiecte deja lansate pe piata.

“Am ales sa investim in TWIP pentru ca am fost atrasi de cei doi antreprenori si de faptul ca planurile lor sunt foarte mari si indraznete”, spune Vlad Stan.

Dezvoltarea TWIP
Bogdan Bocse, initiatorul TWIP, este student la Universitatea Politehnica din Bucuresti si a inceput sa lucreze singur la proiect, in luna iunie, anul trecut. Pe masura ce platforma s-a dezvoltat, el a simtit nevoia de a lucra impreuna cu cineva si i-a expus ideea lui Cristian Andreica, pe care il cunoscuse la un curs, in timpul facultatii.

“Am vazut ca lucram bine impreuna si am devenit parteneri. Pentru ca proiectul este foarte mare, l-am impartit - eu ma ocup mai mult de partea care tine de client iar el se ocupa de server”, spune pentru startups.ro Bogdan Bocse.

Fata de alternative precum GoogleDocs, Zoho sau ThinkFree, antreprenorul roman spune ca TWIP va garanta integrarea unui numar de aplicatii, cu o complexitate sporita (prelucrare de imagini, dezvoltare de medii grafice bogate) cu efort minim si fara conflicte de sincronizare a versiunilor.

“In prima varianta, TWIP va fi functional pentru doua - trei tipuri de aplicatii (grafica vectoriala, editare de cod si time management sau text). Pe masura ce primim feedback de la utilizatori, vom adauga si altele”, spune Bogdan Bocse.

Segmentele abordate au fost alese pentru ca, dupa cum spune antreprenorul, acestea sunt slab reprezentate de platforme care sa ofere facilitatea de lucru colaborativ.

“Targetul nostru este format din graficieni, echipe si companii mici. Nu intram inca pe segmentul enterprise, pentru ca deocamdata nu avem experienta pentru asta. Noi incurajam colaborarea la distanta si mizam pe faptul ca persoanele care vor folosi platforma vor spune si altora despre TWIP”, adauga Bogdan Bocse.

Finantarea
Cei doi antreprenori aveau nevoie de o finantare tip seed, pentru a putea duce mai departe proiectul, dar spun ca nu fost importanti doar banii primiti, ci ii ajuta mult si experienta de business a investitorilor. Dupa primirea finantarii, Bogdan Bocse a ramas actionar majoritar in proiect, fiind urmat ca pondere de catre Cristian Andreica si apoi de Seed Money.

“Suntem noi in domeniu si avem nevoie de knowledge. Conteaza si banii, dar nu doar finantarea este importanta, ci si partea de experienta, de networking. De exemplu, deja avem feedback tehnic foarte util din partea unor persoane cunoscute prin intermediul lui Vlad Stan”, spune Bogdan Bocse.

El considera ca partea de networking ii va ajuta mult cand produsul va fi lansat pe piata. Banii obtinuti din partea Seed Money vor fi folositi pentru dezvoltarea proiectului, inclusiv pentru angajarea a inca doua persoane.

Monetizarea proiectului va fi facuta prin oferirea TWIP ca "software as a service". Insa, in prima etapa, va exista o versiune gratuita, tip demo. Versiunea alfa urmeaza sa fie gata in toamna acestui an iar cea demo va fi lansata la inceputul lui 2010.

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Persoanele care vor sa participe in program trebuie sa aiba varsta intre 18 si 40 de ani, sa isi doreasca sa lanseze propria afacere sau sa detina o firma cu o vechime de maxim trei ani, in orice domeniu de activitate.

"Intreprinzatorii trebuie sa dovedeasca, pe baza unui plan de afaceri, nivelul antreprenorial detinut, modul in care s-au implicat sau urmeaza sa se implice pentru dezvoltarea afacerii sau pentru initierea unei afaceri, cunostintele pe care le au in domeniul de activitate si la nivel de management a afacerii”, spune pentru startups.ro Victoria Guta, Manager Proiecte la Patronatul Tinerilor Intreprinzatori din Romania (PTIR), organizatie care va implementa proiectul in tara noastra.

Istoria proiectului
Proiectul face parte din programul pilot "Erasmus pentru Intreprinzatori", care a fost lansat de Departamentul General pentru Antreprenoriat din cadrul Comisiei Europene. Open Eye a fost initiat de Jeunes Entrepreneurs de l'Union Europeenne, prin Institut fur Interdisziplinare Forschung inter. Research e.V. (IIFR) din Germania, care este aplicantul principal al proiectului.
 

Comisia Europeana a acceptat finantarea Open Eye anul trecut, in luna noiembrie. La mijlocul lui decembrie IIFR a semnat contractul de finantare iar la inceputul acestei luni a avut loc lansarea. Perioada de implementare a proiectului pilot este de 18 luni.

Coordonarea va fi asigurata de un Consortiu in care sunt implicate opt institutii, care au rolul de organizatie intermediara intre antreprenori si firmele cu experienta. La finalul acestei luni va avea loc la Bruxelles prima intalnire a Consortiului.

“Dupa aceasta intalnire va fi stabilit un program de implementare al activitatilor proiectului, inclusiv al criteriilor de selectie a tinerilor intreprinzatori si companiilor gazda si etapele de desfasurare ale proiectului", spune Victoria Guta.

Criteriile de selectie, perioada de instruire pe care antreprenorii o vor putea peterece intr-o companie, evaluarea perioadei de instruire si metodologia vor fi disponibile la sfarsitul lunii urmatoare.

Cum se deruleaza Open Eye
Dosarul de inscriere al aplicantilor trebuie sa contina un CV, diplome de studii si diplome care sa ateste nivelul de cunoastere a limbii engleze, referinte cu privire la nivelul de instruire in antreprenoriat, un plan de afaceri si o scrisoare de motivatie.

Dupa ce sunt acceptati in Open Eye, antreprenorii semneaza un contract cu organizatia intermediara si incep programul de instruire. Toti cei selectati vor primi acces la platforma online a proiectului, unde pot lua legatura cu alti participanti in program.

Perioada de instruire este urmarita si evaluata de catre organizatia intermediara iar antreprenorii au obligatia sa le prezinte acestora documente (rapoarte de evaluare, imagini video sau foto)  legate de stagiul efectuat in program. Un raport de evaluare separat va fi intocmit si de reprezentantii companiilor gazda.

Perioada de instruire
Cel mai probabil, propunerea perioadei de instruire va fi facuta de companiile gazda si aprobata de catre Consortiu. “Potrivirea” dintre antreprenori si firme se va face in functie de domeniile de interes, de inceperea perioadei de instruire si de disponibilitatea companiilor gazda.

Participantii in program vor putea afla tehnicile si tehnologiile utilizate in firma pe care o viziteaza, politicile de resurse umane ale acesteia, modul de promovare sau informatii despre noi piete de desfacere pentru produsele sau serviciile oferite.

"Pe intreaga perioada de instruire, intreprinzatorii pot sa isi dezvolte cu succes propria afacere sau propriile idei de afaceri, iar companiile gazda pot beneficia de oameni pregatiti la nivelul de competenta dorit si in domeniul lor de interes, in cazul in care vor sa-si deschida o filiala in tara de origine a antreprenorului aflat in vizita", adauga Victoria Guta.

Pentru fiecare intreprinzator din program, Consortiul va selecta maxim cinci propuneri de companii gazda. Apoi, antreprenorul alege firma cea mai potrivita si atat el, cat si compania straina, semneaza un document, pentru a confirma participarea in cadrul programului.

"Selectia celor mai potrivite legaturi intre intreprinzatori si firme se va face pe baza completarii unui formular unitar la nivelul Consortiului, in primele noua luni ale proiectului (n. red. - pana la sfarsitul lui septembrie 2009)", mai spune Victoria Guta.

Firmele care ofera lectii de afaceri
Companiile gazda au un business solid si sunt reprezentative la nivel national si european. De asemenea, acestea au mai fost implicate si in alte proiecte asemanatoare, pot sa promoveze programul si au experienta in aplicarea programelor de instruire atat pentru propriile resurse umane, cat si pentru potentialii viitori angajati ai acestora.

Selectarea firmelor se va face in mod continuu iar la nivelul Consortiului se va dezvolta o baza de date cu potentiale companii europene implicate in Open Eye.

"In ceea ce priveste companiile gazda din Romania, au fost initiate cateva contacte la nivelul membrilor Patronatului Tinerilor Intreprinzatrori din Romania si la nivelul Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii", detaliaza Victoria Guta.

Finantarea
Toate costurile pentru participarea in program si legate de transport, cazare si masa, vor fi suportate din grantul aprobat de Comisia Europeana pentru proiectul Open Eye, dar nu vor fi mai mari decat 1.100 de euro/luna (n.red - contributia maxima nerambursabila practicata la nivelul Uniunii Europene).

Antreprenorii vor trebui sa insoteasca raportul de instruire cu documente justificative, privind cazarea si transportul.  Ei vor obtine grantul prin decontarea totala a cheltuielilor, la finalul perioadei de instruire sau prin accesarea a 50% din suma ca avans si 50% la sfarsitul stagiului.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.