Carrefour deschide 10 supermarketuri si un hipermarket in 2010
Prima unitate a fost deschisa pe 21 aprilie, in Bucuresti. Este vorba de un supermarket Carrefour Market amplasat in zona Piata Gorjului din vestul orasului.
Aceasta unitate este primul supermarket din Capitala al retailer-ului si cel de-al 26-lea supermarket din Romania, se arata in comunicatul de presa.
Carrefour Market Gorjului are o suprafata de vanzare de 930 mp, gama fiind de aproximativ 10.000 de produse.
Pe langa cele 26 de supermarketuri, in Romania, grupul Carrefour opereaza si prin 22 de hipermarketuri.
In acest an va mai fi inaugurant un hipermarket in Drobeta Turnu Severin.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Deloitte: companiile romanesti din IT&C pot aplica pentru o misiune economica in Japonia
Pentru aceasta sesiune, termenul limita de depunere a aplicatiilor este 14 mai, 2010, iar misiunea economica este programata pentru perioada 13 - 17 septembrie, 2010.
Misiunea face parte din programul EU Gateway, o initiativa a Uniunii Europene, scopul fiind facilitarea accesului companiilor europene pe pietele din Japonia si Coreea de Sud, in sectoare dificil de penetrat (in special cele tehnologice, reglementate foarte strict), se arata in comunicatul de presa.
Programul acopera sase sectoare economice - tehnologii energetice si de mediu, tehnologia informatiei si comunicatiilor, tehnologii in sistemul medical si de sanatate, tehnologii de constructii, design vestimentar, precum si design interior.
Acest program este implementat de firmele Deloitte active in Uniunea Europeana, Japonia si Coreea de Sud.
"Desi concurenta pe piata IT&C din Japonia este acerba, exista anumite nise ca aparatele multimedia unice, computerele si aparatele electronice pentru uz profesional, precum si sistemele <embedded> (inclusiv tehnologii Open Source) in care mai exista loc de crestere. Chiar daca, in general, companiile IT&C din Romania nu inoveaza indeajuns pentru a putea concura pe o piata atat de sofisticata cum este Japonia, exista cateva firme care ar putea face fata provocarii”, spune Alexandru Bernea, Business Analyst in cadrul Deloitte Consultanta, coordonatorul acestei etape din program.
Pot aplica companiile cu sediul in Uniunea Europeana, care activeaza pe piata de cel putin cinci ani si ai carei actionari sunt 100% sau majoritar europeni.
Cifra de afaceri si numarul de angajati ai companiilor aplicante trebuie sa fie suficient de mare, astfel incat sa garanteze intrarea pe pietele din Japonia si/sau Coreea.
Companiile trebuie sa faca dovada unui portofoliu de cooperare cu alte firme la nivel international si sa aiba o strategie de afaceri solida pentru penetrarea celor doua piete asiatice.
Principalii factori de decizie din companiile aplicante trebuie sa vorbeasca fluent limba engleza.
"Pentru aceasta sesiune/misiune pot aplica un numar nelimitat de companii din Uniunea Europeana. Nu exista restrictii cu privire la numarul de firme din Romania care pot aplica. Dintre toate firmele aplicante, vor fi alese in total 40 de companii de la nivel european, care vor participa la misiune. Pe parcursul misiunii economice companiile participante au intalniri cu firme din Japonia, stabilind detaliile unor viitoare colaborari", mai spune Alexandru Bernea.
Firmele care intra in acest program primesc asistenta in Europa pentru aplicare si inainte de plecare, iar in Japonia pentru promovarea companiei, asistenta pentru pregatirea strategica, suport si asistenta pe parcursul misiunii economice.
Alexandru Bernea adauga faptul ca in cadrul misiunii economice firmelor li se ofera detalii despre piata din Japonia, vizite gen “study tour”, expozitie cu stand separat pentru promovarea produselor, receptii si alte evenimente de networking, precum si alte servicii personalizate.
De asemenea, firmele primesc suport financiar de pana la 1.000 de euro pentru co-finantarea cazarii si 80% din costul serviciilor personalizate, dar nu mai mult de 1.600 de euro.
Acest program a fost lansat acum doi ani, in iulie, fiind structurat pe sase cicluri cu misiuni economice de-a lungul a sase ani, pana in 2014 - 2015. Pana in prezent s-au desfasurat 15 sesiuni de depunere a aplicatiilor, dintre care doar una pentru IT&C.
"Pana acum, programul a inregistrat un total de 195 de aplicatii in grupul tarilor din care face parte si Romania (alaturi de Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia). Per ansamblu, Romania a depus 61 aplicatii (31% din total), cele mai multe dintre acestea fiind inregistrate pe sectoarele de design vestimentar si tehnologii energetice si de mediu", spune Alexandru Bernea.
Prima etapa de aplicare este cea in care firmele completeaza un formular exprimandu-si interesul fata de proiect, iar analistii Deloitte determina gradul de eligibilitate al companiei.
Pentru firmele care corespund cerintelor, faza a doua este de completare a formului de aplicare.
Intregul proces se desfasoara online si nu presupune niciun efort financiar din partea aplicantului.
"La finalul procesului de evaluare companiile selectate sunt anuntate prin e-mail, dupa care sunt contactate de echipa Deloitte pentru a le furniza detalii suplimentare cu privire la costurile si desfasurarea misiunii economice", mentioneaza Alexandru Bernea.
Companiile interesate primesc asistenta din partea Deloitte de-a lungul intregului proces de aplicare, precum si pe tot parcursul etapelor ulterioare acceptarii in acest program.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
APDPR: 2.290 de proiecte ale tinerilor fermieri vor primi finantare nerambursabila
Valoarea proiectelor selectate este de 48,76 milioane de euro, reprezentand in jur de 88,5% din alocarea financiara disponibila pentru sesiunea din perioada 21 septembrie - 30 noiembrie 2009, alocarea fiind de 55 milioane euro.
Finantarile sunt acordate in cadrul masurii 112 - "Instalarea tinerilor fermieri” a Programului National de Dezvoltare Rurala, se arata in comunicatul de presa.
Pentru aceasta masura, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDPR) a primit 2.702 proiecte conforme, cu o valoare totala de 57,87 milioane euro.
Finantarea nerambursabila in cadrul acestei masuri este de 100%, dar nu poate depasi 25.000 euro pentru fiecare proiect.
In cadrul acestei sesiuni, suma maxima (25.000 de euro) a fost obtinuta de 1.337 de proiecte care vizeaza apicultura, culturile de camp sau cresterea animalelor.
"Tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea unor activitati diverse, dintre care cele mai accesate au fost cele pentru apicultura si ferme vegetale. De asemenea, beneficiarii vor putea dezvolta si exploatatii floricole dar si horticole", se precizeaza in comunicatul de presa.
Beneficiarii selectati pentru finantare vor fi notificati in vederea semnarii contractului la sediile Centrelor Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CRPDRP).
In cadrul masurii 112 - "Instalarea tinerilor fermieri", beneficiarii eligibili sunt fermierii in varsta de pana la 40 de ani (neimpliniti la data depunerii cererii de finantare), persoane fizice sau firme care practica in principal activitati agricole.
Exploatatia agricola trebuie sa aiba o dimensiune economica cuprinsa intre 7.200 si 48.000 euro, este situata in Romania si este inregistrata in Registrul fermelor/ Registrul agricol.
Solicitantul sprijinului trebuie sa se instaleze pentru prima data in exploatatia agricola ca si conducator al acesteia.
De asemenea, el trebuie sa detina sau sa se angajeaze sa dobandeasca competente si calificari profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.
Solicitatul trebuie sa prezinte un plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei agricole.
Sprijinul este de 10.000 de euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 7.200 de euro si poate fi maximum 25.000 euro/exploatatie.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Ce este antreprenoriatul social
Scopul principal al antreprenorilor sociali nu este obtinerea de bani, ci construirea unor afaceri etice, durabile, care sa aiba un impact social pozitiv. Prin beneficiile sociale, agroturismul, agricultura biologica sau retelele de mici fermieri si mestesugari se gasesc la granita dintre antreprenoriatul clasic si cel social.
"Economia sociala este o forma alternativa de dezvoltare economica echitabila, responsabila si democratica, supranumita si al treilea sector. In contextul actualei crize globale, economia sociala pare sa reprezinte una dintre solutiile viabile cu un potential semnificativ pentru crearea si asigurarea de locuri de munca”, spune pentru startups.ro Florica Chereches Executive Director la ONG-ul de dezvoltare comunitara si socio-economica Integra Romania Association.
Ea precizeaza ca antreprenoriatul social apare in primul rand pentru a ajuta la incluziunea sociala a persoanelor marginalizate sau cu handicap, a incuraja ocuparea fortei de munca, valorificarea unui potenial locl sau sustinerea activitatii sociale a unor ONG-uri.
Printre principiile antreprenoriatul social, Florica Chereches enumera autonomia gestiunii, procesul democratic de decizie, adeziunea prin voluntariat, precum si faptul ca in procesul de distributie a veniturilor, prioritatea este acordata persoanelor si muncii inaintea capitalului.
Tarile unde antreprenoriatul social este raspandit sunt Statele Unite ale Americii, cele din Europa de Vest (Italia, Franta, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Olanda).
In ultimii ani, antreprenoriatului social a inceput sa fie promovat in tarile sarace si pe pietele emergente din tari din America de Sud, Africa si Asia.
"In toate tarile se practica acest tip de antreprenoriat, indiferent de gradul lor de dezvoltare, doar ca in tarile mai dezvoltate el este recunoscut, legiferat si se bucura de sprijin prin subventii si facilitati fiscale, iar in alte tari exista fara a fi recunoscut”, adauga Florica Chereches.
Concepte care se confunda cu antreprenoriatul social
Antreprenoriatul social este confundat deseori cu responsabilitatea sociala corporatista (corporate social responsibility, CSR) si investitiile responsabile social (socially responsible investing, SRI).
Bogdan Diaconu, co-fondator al agentiei de consultanta de CSR Sustainable & Responsible Management, precizeaza ca cele trei au multe elemente comune (strategii de profit pe termen lung, sustenabile, neagresive fata de mediu si in acord cu nevoile sau asteptarile principalelor grupuri co-interesate, de la proprietari sau investitori, pana la consumatori, parteneri, angajati si comunitatile din proximitatea operatiunilor organizatiilor, precum si tripla evaluare si raportare - economico-financiara, sociala si de mediu - a performantei organizatiei), dar ca se disting prin nivelul de decizie.
Astfel, antreprenoriatul social este o initiativa a antreprenorului, CSR tine de managementul unei companii, iar SRI tine de optiunile investitorilor pentru un fond de investitii responsabil social, precum si de deciziile fondului de a investi in companiile care probeaza un anumit nivel de performanta sociala.
La granita antreprenoriatului social se afla si alte afaceri sau proiecte care pornesc de la niste nevoi sociale reale ale unor comunitati sau grupuri sociale si care reusesc sa identifice o cale durabila de a raspunde acelor nevoi.
Bogdan Diaconu mai spune ca, de pilda, prin obiectivele si beneficiile lor sociale, antreprenoriatul rural, agroturismul, agricultura biologica sau organica, micile ferme ecologice, cooperativele sau retelele de mici fermieri si mestesugari se gasesc la granita dintre antreprenoriatul clasic si cel social.
Cine practica antreprenoriatul social
Activitatile din antreprenoriatul social pot fi desfasurate atat de ONG-uri, cat si de cooperative (mestesugaresti, agricole, de consum, banci cooperatiste, unitatile protejate autorizate), asociatii mutuale si case de ajutor reciproc.
“Sectorul cooperatiei a fost foarte bine dezvoltat pana in 1989, dupa care a inceput sa se dezvolte puternic sectorul organizatiilor non-profit, aproape inexistent in perioada 1949 - 1989. Unitatile protejate au o crestere mai lenta din cauza lipsei facilitatilor aferente. In afara acestor categorii, se intalnesc in legislatia romaneasca in vigoare si referiri la asa-numitele intreprinderi sociale, dar fara niciun corespondent in cadrul tipurilor de persoane juridice legiferate in clipa de fata in Romania. Prin urmare, aceasta categorie nu poate fi analizata, neexistand legislatie aplicabila relevanta”, spune Florica Chereches.
Roxana Damaschin-Tecu, Enterprise Development Manager la fondul de investitii de tip venture capital NESsT (Nonprofit Entreprise and Self-sustainability Team), spune pentru startups.ro ca o intreprindere sociala este cea care se adreseaza sistemic cauzelor inegalitatilor sociale si economice si, astfel, isi propune sa transforme structural societatea pentru a realiza o mai mare justitie sociala si economica. Acestea pot lucra in toate domeniile si folosesc diferite strategii pentru a produce schimbare.
"Se poate vorbi de antreprenoriat social si in cazul unui freelancer sau al unei persoane fizice autorizate (PFA), si in cazul unui ONG, al unei ferme sau asociatii familiale, al unui IMM, al unei cooperative ori SRL. Nu natura, ci obiectivele si performanta sociala definesc antreprenoriatul social”, spune pentru startups.ro Bogdan Diaconu.
In unele cazuri, aceste firme furnizeaza serviciile si produsele de care au nevoie comunitatile marginalizate sau cu venituri mici, iar in alte cazuri ofera servicii celor care beneficiaza de intreprinderea sociala.
Bogdan Diaconu spune ca pentru practicarea, stimularea si dezvoltarea antreprenoriatului social este vital ca oamenii sa aiba acces egal la minime oportunitati de instruire, de dezvoltare personala si profesionala, precum si la noile tehnologii de comunicare.
Profilul antrepenorului social
Antreprenorul social este un membru al societatii civile care foloseste afacerea pe care o dezvolta astfel incat aceasta sa aiba un impact social. Uneori, notiunea de antreprenori social este folosita si cu sensul de inovator social - persoana care rezolva o problema sociala importanta intr-un mod deosebit de eficient sau inovativ.
“Antreprenorul social este cineva care recunoaste o problema sociala si care foloseste principiile antreprenoriale pentru a organiza, crea si administra un capital de risc pentru a face schimbari sociale”, explica Roxana Damaschin-Tecu.
Oliver Olson, Country Manager la organizatia CEU Business School Romania, spune pentru startups.ro ca un antreprenor social nu cauta recompense financiare ca un rezultat final, ci mai degraba o recompensa altruista. El mai spune ca astfel de antreprenori se gasesc, de obicei, in zonele unde sunt organizatii guvernamentale (UNESCO, UNICEF etc) si non-guvernamentale (Crucea Rosie, Habitat pentru Umanitate).
Bogdan Diaconu spune ca antreprenorii obisnuiti identifica o oportunitate comerciala pe care incearca sa o speculeze creand sau oferind unei piete un bun sau un serviciu nesatisfacut in prealabil, dar necesar sau indispensabil. Insa, antreprenorii sociali identifica o nevoie sociala pe care incearca sa o rezolve speculand o oportunitate comerciala nesatisfacuta sau insuficient satisfacuta pe piata respectiva.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Obtinerea de profit in folosul unui grup social defavorizat este principiul de baza al antreprenoriatului social.
Activitatile economice din antreprenoriatul social trebuie sa fie etice, durabile si sa creeze locuri de munca pentru persoanele defavorizate.
In Romania nu exista legislatie pentru intreprinderile sociale, insa exista un proiect de realizare a unei legislatii privind economia sociala, numit "Economie Sociala pentru Grupuri Vulnerabile", care se estimeaza ca poate deveni lege peste doi ani.
Prin nivelul de decizie, antreprenoriatul social se distinge de responsabilitatea sociala corporatista si de investitiile responsabile social.
Activitatile din antreprenoriatul social pot fi desfasurate atat de ONG-uri, cat si de cooperative (mestesugaresti, agricole, de consum, banci cooperatiste, unitatile protejate autorizate), asociatii mutuale si case de ajutor reciproc.
Printre cei care fac antreprenoriat social in Romania se numara organizatia Leaders, Fundatia ADEPT, Transylvania Authentica si cinci ONG-uri sprijinite de NESsT.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Invata de la trainerii Empretec cum se construieste un business sanatos
Urmatoarea editie a Empretec va avea loc in perioada 21 - 29 mai, in Bucuresti. Programul este promovat de United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) si organizat de Asociatia pentru Antreprenoriat din Romania (APAR).
Programul se adreseaza celor care sunt adepti ai conceptul “think out of the box” si sunt orientati catre rezultate si actiune, se arata in comunicatul de presa.
Gandit sub forma unui workshop intensiv si interactiv de noua zile, Empretec isi propune sa ofere participantilor posibilitatea dobandirii unei experiente pe care un om de afaceri o capata in zece ani de lucru, prin studii, participari la diverse seminarii si training-uri.
Certificatul international obtinut la finalul programului va permite un plus de punctaj pentru accesarea proiectelor finantate de Uniunea Europeana.
De asemenea, absolventii Empretec vor avea acces la reteaua internationala de antreprenori, care numara 400.000 de Empretecos, si cea nationala de circa 800 de absolventi.
Cei care se inscriu pana pe 21 aprilie beneficiaza de o reducere de 10% a taxei de participare. (Citeste aici mai multe despre inscrierea in program.)
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Studiu CBRE: in domeniul imobiliar, retail-ul stradal a fost cel mai afectat de criza
Chiriile pentru astfel de spatii amplasate in zonele centrale din Bucuresti au fost mai mici cu 19,44% in primul trimestru din acest an decat anul trecut si cu 3,33% decat trimestrul anterior, ajungand la 72,5 euro/mp/luna.
Luiza Moraru, Head of Retail Departament la compania de consultanta imobiliara CB Richard Ellis (CBRE), precizeaza, intr-un comunicat de presa, ca in ultima perioada se observa o relativa stabilizare a chiriei prime in jurul valorii de 70 - 75 euro/mp/luna, cu o imbunatatire a indicatorilor investitionali.
Conform studiului CBRE, anual, valoarea chiriei pe acest segment este de 870 euro/mp.
Urmatorul segment afectat de criza este cel industrial, unde chiria era mai mica cu 11,7% in primul trimestru din acest an, fata de aceeasi perioada de anul trecut si cu 2,35%, fata de ultimul trimestru de anul trecut.
Valoarea chiriei pe acest segment, in zonele bune (precum vestul Capitalei), este de 4,15 euro/mp/luna si de 49,8 euro/mp/an.
"Evolutia pietei industriale romanesti in primele trei luni ale lui 2010 este una pozitiva la fel cu cea a tarilor din Centrul si Estul Europei. Ne miscam inca incet, dar intr-un sens bun. Peste 30.000 mp au fost tranzactionati in primul trimestru 2010 in comparatie cu aceeasi perioada din 2009, cand s-au tranzactionat putin peste 10.000 mp. Spatiile de logistica/distributie conduc inca piata tranzactiilor (70%) in primele trei luni decat cele de productie (30%), dar se observa o cerere din ce in ce mai mare pentru acestea din urma”, spune Marian Orzu, Manager of Industrial Departament la CBRE.
Pe segmentul birourilor din zonele centrale ale Capitalei, chiria s-a redus in primul trimestru din acest an fata de acceasi perioada a anului trecut cu 2,5% si nu s-a modificat fata de ultimul trimestru de anul trecut.
Astfel chiria pe acest segment la a ajuns, lunar, la 19,5 euro/mp, si, anual, la 234 euro/mp.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
MedLife va investi minim 15 milioane de euro intr-un nou spital
Acest spital va fi amplasat in centrul Bucurestiului, urmand sa fie deschis in primul trimestru al anului viitor.
Mihai Marcu, presedintele consiliului de administratie al MedLife, a spus in cadrul unei conferinte de presa ca valoarea investitiei poate creste pana la 20 - 25 milioane de euro, in functie de cate blocuri operatori vor fi deschise.
Se estimeaza ca acest spital va avea 150 - 200 de paturi, fiind mai mare decat primul pe care l-a inaugurat compania in zona Grivita din Bucuresti.
Anul trecut, cifra de afaceri a MedLife a crescut cu 40% fata de anul anterior, ajungand la 109 milioane lei, iar profitul operational a fost in 2009 de 23 milioane lei, se arata in comunicatul de presa.
Pentru acest an, compania estimeaza o crestere cu 40% a cifrei de afaceri, ajungand la 152,6 milioane lei.
Numarul de pacienti ai MedLife s-a marit anul trecut cu aproximativ 35% - 40% fata de anul anterior, fiind de aproximativ 965.000 de pacienti. Compania a avut insa scaderi pe segmentul pacientilor corporatisti.
In urmatorii patru ani, compania isi propune sa ajunga la o retea de 25 de clinici in Bucuresti si in tara, o parte dintre acestea (patru sau cinci) urmand sa aiba si unitati spitalicesti.
Se estimeaza ca pana in 2014 compania va face investitii de 40 milioane euro.
Anul acesta, Mihai Marcu estimeaza o crestere cu 20% - 25% a pietei medicale private.
Dezvoltarea companiei
Pentru acest an, compania are pregatit un buget de investitii de 15 milioane euro.
Spre deosebire de strategia de pana acum, din acest an, MedLife intentioneaza sa se extinda atat prin achizitii, cat si organic.
In prezent, compania negociaza preluarea a trei - patru operatori de servicii medicale din tara. Este pentru prima data cand compania adopta aceasta strategie.
Decizia de extindere prin achizitii a fost luata pentru ca piata din Romania tinde sa se concentreze, desi in prezent este puternic segmentata.
"Nu vom prelua mai putin de 51% dintre clinicile achizitionate, dar vrem sa ii pastram pe cei care le detin", subliniaza Mihai Marcu.
Anul acesta, MedLife va mai deschide trei clinici dintre care doua in Bucuresti (Titan si Obor) si una in Cluj-Napoca, noile unitati urmand sa ridice suprafata de expunere la 15.000 mp.
De curand, suprafata totala a clinicilor MedLife a ajuns la aproximativ 10.000 metri patrati, odata cu deschiderea celei de-a cincea clinici, care este amplasata in zona Baneasa din nordul Capitalei.
Valoarea investitiei in aceasta clinica va ajunge la 2 milioane de euro, dintre care peste un 1 milion de euro in prima faza de dezvoltare.
Aceasta clinica include 25 de cabinete pentru mai multe specialitati medicale (de la recoltari pentru analize de laborator, imagistica, oncologie si pana la medicina muncii) si un centru de proctologie.
In faza a doua de dezvoltare, in clinica va fi pus in functiune un bloc operator destinat interventiilor de chirurgie generala, ORL, oftalmologie etc., dar si celor de proctologie.
La finalizarea celei de-a doua etape de dezvoltare clinica va ajunge la o suprafata de 1.600 mpi, in prezent avand aproape 1.000 mp.
“Deschiderea unei noi clinici medicale a venit ca urmare a unui aflux mare de cereri atat din partea abonatilor care au sedii sau filiale in partea de nord a Capitalei, cat si a platitorilor cash, care sunt in numar destul de mare in aceasta zona", mai spune Mihai Marcu.
Se estimeaza ca noua clinica va aduce companiei venituri in valoare de 1 milion de euro in acest an.
De asemenea, se apreciaza ca noua clinica va avea o medie de 600 de pacienti pe zi, 12.000 de pacienti lunar.
Actionarii MedLife sunt familia Marcu, cu 51%, SGAM Eastern Europe, cu 36,25% si IFC cu 12,5%.
Compania are in prezent peste 1.000 de angajati, dintre care 700 sunt medici.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
29 aprilie
Simpozion “Solutii pentru administratiile locale in contextul crizei economice” - Parteneriatul public privat (29 aprilie 2010)
Evenimentul, organizat de BTL Design, va avea loc pe 29 aprilie, la hotel Decebal, in Bacau.
Afacerile the group au scazut cu 25% anul trecut, fata de 2008
Cifra de afaceri obtinuta de grupul de comunicare anul trecut a fost de 81,107 milioane de euro, fiind nu doar sub nivelul de anul trecut, ci si sub cel din 2007, cand veniturile au fost de 99,48 milioane de euro.
"Bilantul anului 2009 dovedeste ca si industria noastra a fost afectata de convulsii. In 2009 am invatat cu totii ce inseamna regresul la nivel global, dar am mai invatat ca performanta se poate consolida chiar si in context subred. Anul pe care il parcurgem, al saselea in care a pasit the group, se anunta si el precaut din perspectiva investitiei in publicitate", spune Mihaela Nicola, Chief Executive Officer al the group, in comunicatul de presa.
Grupul de comunicare a fost infiintat acum cinci ani de Mihaela Nicola si de Zoltan Szigeti.
the group include 15 companii specializate in disciplinele comunicarii, avand 160 de angajati.
the group reprezinta peste 70 de branduri locale si internationale. Printre acestea sunt Avon, Disney, Cosmote, Henkel, Hochland, Ikea, Milupa, Terapia si Wizz Air.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
