12 februarie
Training “Advanced Exhibiting” (12 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de Picant Events, va avea loc pe 12 februarie, la Hotel Caro, in Bucuresti.
Advanced Exhibiting este un training de tehnici avansate de marketing prin targuri si expozitii dedicat persoanelor din companii care participa la targuri si expozitii si care au cunostinte medii si avansate despre participarea la targuri si expozitii, cu experienta in domeniu.
10 februarie
Training “Junior Brand” (10 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de Picant Events, va avea loc pe 10 februarie, la Hotel Caro, in Bucuresti.
Trainingul isi propune sa familiarizeze participantii cu notiuni de branding si brand management, fiind potrivit pentru persoanele care au responsabilitati de marketing si comunicare, dar care nu au cunostinte sau au cunostinte reduse de branding si brand management.
22 ianuarie
Workshop “Despre HR si finantele firmei” (22 ianuarie 2010)
Evenimentul, organizat de ABC Training Consulting, va avea loc pe 22 ianuarie, in Bucuresti.
Scopul workshop-ului este de a intelege “limbajul finantelor afacerii” si de a crea premisele unei comunicari eficiente intre profesionistii in HR si top managementul companiei.
Conferinta “Solutii pentru dezvoltarea IMM-urilor” - Alba
Conferinta “Solutii pentru dezvoltarea IMM-urilor” - Alba (11 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de BTL Design, va avea loc pe 11 februarie, la Hotel Parc, in Alba Iulia.
Conferinta se adreseaza firmelor din judetul Alba si se va desfasura sub tema “Solutii de sprijinire a IMM-urilor de catre autoritatile locale si centrale. Masuri anti-criza”.
In cadrul conferintei vor fi prezentate solutii propuse de firme private si autoritati locale dedicate IMM-urilor, pentru a rezista crizei economice si a impulsiona dezvoltarea.
Afacerile cu traditie se mentin pe piata
Unii dintre cei care fabrica produse artizanal-traditionale au gasit solutii pentru a se mentine pe o piata dependenta de turism si puternic fragmentata, cu multi jucatori care au venituri de cateva sute de mii de euro.
“Zonele unde exista societati cooperative producatoare de produse artizanale sunt: Iasi, Prahova, Valcea, Gorj, Dolj, Suceava, Sibiu, Brasov, Bucuresti etc., zone unde se pastreaza traditia, fiind zone etnografice de provenienta a culturii populare romanesti”, explica pentru startups.ro Ileana Ivona Ursescu, vicepresedintele UCECOM (Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti).
Printre cei care produc obiecte populare se numara cooperativele mestesugaresti care au aparut in Romania prin anii 1960 - 1970. Initial, acestea produceau tot ceea ce tinea de artizanat, dar dupa anii ’90 si-au restrans activitatea. Astfel, in functie de evolutia cererii, au inceput sa realizeze doar obiecte pentru care aveau solicitari.
De exemplu, in 1998, lipsa cererii a determinat Arta Sibiului (infiintata in 1968) sa produca in principal in lohn, acesta reprezentand 90% din activitate, pentru o companie din Italia, unde sunt livrate produsele (cuverturi de pat si carpete, care nu sunt realizate artizanal). Produsele realizate traditional (covoare lucrate manual si carpete) mai reprezinta doar 10% din activitatea cooperativei. Dar si acestea sunt produse tot pentru Italia, pentru ca modelele, desi sunt lucrate in traditia din Italia, seamana cu cele romanesti, asa ca sunt usor de facut.
“Carpetele realizate mecanic si semimanual sau semimecanic sunt cele mai apreciate. Covoarele manuale reintregesc gama de articole si din punct de vedere coloristic”, precizeaza pentru startups.ro Corina Vecerdea, presedinte la Arta Sibiului.
La polul opus ca strategie se afla Cooperativa Hategana (infiintata in 1971), care a renuntat la productia de confectii in lohn, pe care o incepuse dupa ’90, concentrandu-se in ultimii ani doar pe produsele traditionale. Cooperativa realizeaza in special costume populare, dar si ii, cergi, tapiserii, articole de marochinarie si structuri din lemn.
In afara cooperativelor, produsele traditional-artizanale sunt realizate si de mesteri populari. Robert Farkas, mester popular - cioplitor in lemn specializat in porti sasesti si secuiesti si in steme familiale si publice, a inceput in anul 2000 sa se ocupe doar de cioplitul in lemn, el luand primele sale lectii la sase ani.
Modelele sale pentru porti sunt cele traditionale, avand la baza lucrari vechi, expuse in muzee. Pentru asta, Robest Farkas colaboreaza cu Muzeul din Cenad si Muzeul din Sfantu Gheorghe, dar si lucrarile sale sunt mentionate in muzee.
“Fiecare lucrare este fotografiata si tinuta in evidenta la muzee si la Asociatia Mesterilor Populari de la Miercurea Ciuc”, precizeaza pentru startups.ro Robert Farkas.
Avantajele mesterilor populari care colaboreaza cu muzee si asociatii profesionale sunt ca acestea devin o sursa de clienti si faciliteaza schimbul de experienta intre mesteri.
Produsele artizanal-traditionale ca afacere
Pe acest segment de piata sunt prezenti si cei care au afaceri proprii in domeniu.
Cu patru ani in urma, Razvan Davidescu, managerul Devicom, a renuntat la profesia de jurist pentru a-si face propria afacere cu ceramica de Horezu, fabricata dupa tehnica traditonala. El este din acea zona si i se parea ca afacerea are potential. De altfel, sediul firmei care produce vesela traditioana este chiar la Horezu.
Investitia initiala in Devicom a fost in jur de 70.000 de euro - 80.000 de euro. Suma a fost folosita pentru achizitia unor cuptoare electrice, roti electrice, halele de productie si uscatoare.
Compania preia materia prima din zona Horezu, o prepara dupa anumite retete si, apoi, este lucrata de mesterii firmei.
“Sunt satisfacut de cum merge afacerea, chiar nu mai fac nici angajari si nici nu preconizez sa mai schimb. Este bine cum este acum”, spune pentru startups.ro Razvan Davidescu. (Citeste aici mai multe informatii despre potentialul afacerilor din acest domeniu)
Articolele produse
Produsele artizanal-traditionale sunt realizate in cea mai mare parte manual (doar covoarele si carpetele se mai fac mecanizat sau semimecanizat). Astfel, timpul de executie este indelungat - pentru realizarea unui costum este nevoie, in medie, de o saptamana. In cazul portilor executia poate dura si trei-patru luni.
Pentru a avea o productivitate ridicata, angajatii sunt specializati in realizarea cate unui produs sau a unei componente dintr-un produs (de exemplu, la cooperativele din domeniu se lucreaza in paralel mai multe costume).
Produsele sunt realizate la comanda, avand la baza modele traditionale.
In incercarea de a se adapta la piata, unii jucatori introduc produse noi, cerute de clienti, pastrand insa caracteristicile traditionale. Asa au facut cei de la cooperativa Arta Targoviste (infiintata in 1968) care produce costume nationale specifice zonei Dambovita, ii, stergare, fete de masa, traiste.
Pentru promovare, cei prezenti pe acest segment folosesc internetul, cateloagele de prezentare si flyer-ele.
Preturile si cumparatorii
Corina Vecerdea spune ca produsele artizanal - traditionale sunt mai scumpe decat cele de serie, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu sunt achizitionate de romani. Articolele artizanale sunt cumparate de cei cu experienta in domeniul cultural sau artistic. Cei care realizeaza costume nationale primesc o parte importanta din cerere si din partea scolilor. Dar Arta Targoviste vinde produse si catre persoanele care organizeaza nunti traditionale romanesti.
Presedinta Artei Sibiului mentioneaza insa ca, in ciuda preturilor mari, produsele artizanal - traditionale din Romania nu sunt inca vandute la valoarea lor reala si ca lucrul manual nu este suficient de apreciat in Romania.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Cooperativele mestesugaresti, mesterii populari si afacerile private sunt jucatorii prezenti pe piata artizanal-traditionala.
Printre caracteristicile produselor artizanal-traditonale se numara fabricarea manuala, timpul indelungat de lucru si executarea la comanda.
Preturile produselor de acest tip sunt mai mari decat ale produselor de acelasi tip, dar de serie.
Magazinele cu specific, standurile de la targuri, hotelurile, pensiunile si internetul sunt modalitatile prin care se vand produsele artizanal-traditionale.
Veniturile celor cu afaceri in domeniu nu depasesc cateva sute de mii de euro.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Angajatii sunt principala problema a afacerilor cu produse artizanale
Cei care lucreaza in domeniu sunt aproape de varsta pensionarii sau sunt deja pensionari, iar tinerii nu vor sa lucreze pe acest segment, din cauza salariilor mici.
De exemplu, la producatorul de ceramica Devicom din Horezu, angajatii sunt persoane care au lucrat la fosta cooperativa de productie Ceramica Horezu, care a fost desfiintata.(Citeste aici mai multe despre afacerile producatorilor de pe acest segment)
Situatia este similara pentru mesterii populari sau la cooperative, unde lucreaza mai mult angajatii care se apropie de varsta pensionarii. Aceasta problema este legata de nivelul scazut al salariilor.
“Nici salarii foarte mari nu sunt, pentru ca nu ai din ce sa le platesti, preturile nefiind la adevarata lor valoare. Munca manuala nu este platita in Romania. La o ie se lucreaza o luna de zile. Intr-o luna de zile nu poate sa ia pe o ie mai mult de trei-patru milioane de lei vechi. Nu le putem oferi decat salariul minim pe economie”, explica Mihaela Brosbeanu, presedinte la cooperativa Arta Targoviste.
Alta problema este pregatirea slaba sau inexistenta a angajatilor tineri. In acest caz, solutia este specializarea la locul de munca. In plus, angajatii trebuie sa dea si dovada de talent artistic.
“Din zece tineri care vin, alegem unul. Sunt foarte putin interesati de asa ceva”, detaliaza Mihaela Brosbeanu.
Una dintre solutiile gasite pentru a acoperi lipsa fortei de munca este de a le permite muncitorilor sa lucreze de acasa.
Corina Vecerdea, presedinte la cooperativa Arta Sibiului, considera ca, dintre domeniile traditionale, cel mai greu atrag angajati cei care se ocupa de tesaturi.
In conditiile acestor dificultati, numarul angajatilor pentru firmele care se ocupa de artizanat este sub 50, de obicei. De exemplu, Arta Sibiului are 35 de angajati, Devicom 17 si Hategana 18.
Alte probleme si solutii
“Problema este ca artizanatul in Romania nu mai este cautat. Nu exista o educatie si un cult al aprecierii valorii artei populare in Romania. Asta s-a degradat in timp si din cauza aceasta marea majoritatea a populatiei nu apreciaza arta populara”, mai spune Corina Vecerdea.
O activitate de educare desfasoara fundatia Artera, care are ca obiectiv popularizarea si pastrarea traditiilor materiale si spirituale din Transilvania (olarit, sculptura, prelucrarea lemnulului, tesut, vesminte populare si haine rustice, impletituri din nuiele, papura, panusa si prelucrarea pielii).
Presedinta de la Arta Sibiului adauga faptul ca, pentru a rezista pe piata, activitatile traditionale ar trebui subventionate de stat si ca, pana in prezent, au fost finantate de stat si din fonduri structurale doar programele de participare la targuri si nu cele de formare profesionala sau cele care sa sprijine intr-adevar acest domeniu.
Susana Lorencz, presedinte la fundatia Artera, mentioneaza pentru startups.ro ca statul ar trebui sa asigure finantare pentru revitalizarea mestesugurilor traditionale, in fiecare comunitate, dezvoltarea in comunitati a capacitatii de a utiliza mostenirea culturala in beneficiul sau material si elaborarea de programe care sa-i mentina pe turisti in localitati.
Alte activitati propuse pentru finantare sunt dezvoltarea resurselor umane, printre altele, prin promovarea educatiei si pregatirii profesionale in diferite mestesuguri traditionale, cu accent pe pregatirea tinerilor, in vederea stimularii activitatii antreprenoriale, pentru promovarea mestesugurilor artizanale.
Susana Lorincz considera ca ar fi nevoie de ajutor financiar si pentru educarea in domeniile traditonale inca din scoala si organizarea expozitiilor de arta mestesugaresca romaneasca la consulatele si ambasadele din Bucuresti, cu ocazia diferitelor manifestari si conferinte.
Dezvoltarea unei colaborari cu diferiti operatori turistici sau prezentarea produselor la evenimente de arta mestesugareasca ce au loc in tara, ar putea fi alte solutii pentru vanzarea produselor artizanal-traditionale.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Inca exista potential de crestere pentru afacerile cu produse artizanal-traditionale
Cei mai multi jucatori din domeniu spun ca se poate investi in afaceri pe mai multe nise, datorita investitiilor initiale mici si existentei cererii.
“Mai este mare potential pe piata de artizanat daca se lucreaza la standarde, adica se respecta normele europene vizavi de materialele folosite, care sa fie ecologice si sa aiba certificate de conformitate, buletine de analiza, pentru ca foarte multe din ele (cele din ceramica) sunt pentru alimentatia publica, nu doar pentru decor, si trebuie indeplinite niste norme”, spune pentru startups.ro Razvan Davidescu managerul producatorului de ceramica Devicom.
Hortensia Bercu, presedinte la Cooperativa Hategana, spune pentru startups.ro ca mai exista potential pentru afacerile cu costume traditionale. Iar Robert Farkas, mester popular - cioplitor in lemn specializat in porti sasesti si in steme, considera ca mai este potential si pe segmentul cioplitorilor in lemn, insa este nevoie de timp pentru formarea unui nume in domeniu. (Citeste aici mai multe despre afacerile producatorilor de pe acest segment)
Unul dintre avantajele unei investitii in domeniu este suma mica de bani pentru lansarea afacerii. De exemplu, pentru realizarea de covoare si carpete este nevoie de gherghefe, pentru costume nationale, de razboaie de tesut. Hortensia Bercu spune ca razboaiele de tesut pot fi achizitionate de la persoanele in varsta, care nu le mai folosesc sau pot fi fabricate de tamplari specializati.
Indiferent de tipul de produs, una dintre cele mai importante investitii este reprezentata de angajati.
Pe de alta parte, Corina Vecerdea, presedinte la Arta Sibiului, nu recomanda antreprenorilor sa faca o astfel de investitie pentru ca nu o considera profitabila si pentru ca cererea este redusa. Fata de alte afaceri din domeniu, pentru a rezista pe piata, Arta Sibiului s-a reorientat spre producerea in lohn pentru o companie din Italia.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Curs “Manager de Proiect”
Curs “Manager de Proiect” - Bucuresti (12 - 21 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de Schultz Consulting, va avea loc intre 12 - 14 si 19 - 21 februarie, in Bucuresti.
Cursul este o imbinare a cursului de manager de proiect din domeniul afacerilor cu cel de managementul ciclului de proiect al Comisiei Europene. Un accent deosebit se va pune si pe managementul proiectelor finantate din Fonduri Structurale cu aplicatii pe Programele Operationale.
Training “Rezolvarea problemelor si gandire creativa”
Training “Rezolvarea problemelor si gandire creativa” (26 - 27 martie 2010)
Evenimentul, organizat de Compass Training, va avea loc in zilele de 26 si 27 martie, in Bucuresti.
.gif)
