Modificarea comportamentului consumatorilor intr-o perioada de criza este principalul factor care influenteaza piata retail-ului. Romanii cheltuie mai putin, mai rar, calculeaza mai mult raportul calitate - pret si sunt mai atent la promotii. Acest comportament duce si la schimbarea strategiei comerciantilor. (Citeste aici mai multe despre comportamentul de consum al romanilor)

Pe langa reducerea cheltuielilor de consum si modificarea comportamentului, retailerii sunt afectati pentru ca dezvoltatorii imobiliari si-au redus investitiile sau au renuntat la acestea, iar competitia s-a accentuat, in aproape toate orasele importante fiind prezent cel putin un comerciant modern (supermarket, hipermarket, discounter, mall etc).

Astfel, pentru a face fata crizei financiare, unii retaileri si-au incetinit sau au oprit dezvoltarea, iar altii s-au extins si se vor extinde in continuare pentru a castiga cota de piata.

“Pe termen scurt vor castiga cei din prima categorie, in timp ce pe termen lung vor avea de castigat cei din a doua categorie. Per ansamblu, atat in anul 2009, cat si in anul 2010, au avut, respectiv vor avea de castigat acei retaileri care au stiut sa se adapteze nevoilor consumatorilor, nu restrangand gama de produse, ci oferind clientului acele produse de care el are nevoie”, spune pentru startups.ro Lacramioara Laura Voinea, Managing Director la compania de consultanta in retail Mednet Marketing Research Center.

Strategia retailerilor
In Romania, conform studiilor facute de companiile de cercetare din domeniu, retailerii castiga clienti prin diversificarea produselor si oferirea de game pentru “toate gusturile si buzunarele”. Alaturi de pret, acesta este unul dintre principalele criterii in functie de care romanii isi aleg magazinul de unde cumpara si a facut parte din strategia de succes a marilor magazine.

“Cunoasterea si adaptarea la nevoile consumatorului devin cheia succesului pentru retaileri, deoarece o simpla analiza a vanzarilor si a stocurilor nu este suficienta pentru creionarea unei strategii manageriale”, precizeaza Lacramioara Laura Voinea.

Pe de alta parte, Marius Ghenea, presedinte FIT Distribution, spune ca reducerea numarului de sortimente si de produse unice se vede de cel putin doi ani in retailul traditional, ca urmare a spatiului limitat, problemelor logistice si a lipsei finantarii.

Cristian Moanta, director de Marketing & Procurement la retailer-ul de electrice, electrocasnice si IT, Altex,  mentioneaza ca restructurarea sortimentului de produse oferite este o necesitate, dar limitarea acestuia ar fi o mare greseala, luand in considerare numarul limitat de clienti potentiali.

“In aceste circumstante, succesul va fi asigurat de tintirea cu precizie a clientilor, un lucru deloc simplu, ceea ce ar inseamna intr-o formulare simplista administrarea unei game variate de produse, la preturi atractive si in cantitati care se suprapun strict pe cerere”, explica pentru startups.ro Cristian Moanta.

Din nevoia de a reduce numarul de produse, insa de a pastra varietatea de produse pot castiga retailerii online.

“Componenta virtuala a mix-ului de produse permite acestor magazine sa mentina un sortiment foarte diversificat de produse in site, fara costuri suplimentare materiale”, adauga pentru startups.ro Marius Ghenea.

In acest an, retailerii vor fi si mai atenti decat anul trecut la gestionarea stocurilor si vor redefini constant canitatea optima de marfa, deoarece multii consumatori devin imprevizibili.

“Odata cu reducerea marjelor, negocierile vor deveni din ce in ce mai dure, presiunea din partea ambelor parti fiind acum ridicata”, spune pentru startups.ro Iulia Antonescu, consultant la compania de consultanta de marketing Visionwise.

Lacramioara Laura Voinea subliniaza ca in anul 2010 vor avea de castigat si retailerii care vor comunica clar si eficient cu clientii lor.
Iar o modalitate prin care comerciantii pot face asta este reprezentata de retele sociale online.

De asemenea, vor castiga retailerii care le vor oferi consumatorilor produse cu cel mai bun raport calitate-pret si care vor investi in marcile proprii.

“Anul acesta va trebui sa ne focusam pe reinventarea business-ului si a modului in care relationam cu mediul extern noua: clienti in principal, furnizori, parteneri”, spune pentru startups.ro Ramona Stanciulescu, CEO la retailer-ul Rafar (companie ce cuprinde afacerile de fashion si hospitality ale grupului RTC printre care Debenhams, Aldo, Olsen, Cup&Cino si Vapiano), companie care a mizat anul trecut pe extinderea in centrele comerciale.

De altfel, retailerii fara un model de business clar si fara procese operationale bine puse la punct pot continua seria falimentelor inceputa anul trecut.

Retailul alimentar versus retailul non-alimentar
Iulia Antonescu spune ca procentul detinut de bunurile non-alimentare in cosul total de cumparaturi este mult mai mic decat cel detinut de alimente, si de cele mai multe ori aceste achizitii nu sunt active (nu te ajuta sa iti optimizezi bugetul viitor), ceea ce ii face pe oameni sa renunte la ele.

Pe de alta parte, Marius Ghenea considera ca in acest an consumul de produse non-alimentare poate creste ca efect al contractiei masive a consumului de produse durabile (calculatoare si electronice, mobilier etc) din ultima parte a lui 2008 si din 2009, astfel ca nevoia de asemenea produse va fi mai mare decat consumul anual tipic.

Cristian Moanta spune ca, pentru acest an, previziunile reprezentantilor companiei raman rezervate, acestia considerand ca anul 2010 nu va fi mult diferit fata de 2009 in ceea ce priveste piata de retail de produse non-food din Romania, dar nici nu va fi o copie la indigo.

“Potentialul va ramane scazut, determinat de situatia economica dificila care va persista, dar piata va fi caracterizata de o relativa stabilitate si, mai important, de mult mai multa previzibilate. Din a doua jumatate este foarte posibil sa vedem mai multa actiune pe acest segment, ceea ce ar putea duce la evaluarea generala a anului 2010 ca <mai bun>. Cresterea agregata pe tot parcusul anului ar putea inregistra un plus de 10% - maxim 15%”, spune pentru startups.ro Cristian Moanta.

Si Flavian Pandele, Managing Director la compania de consultanta in retail IMS Retail Bucharest, considera ca retailul de produse non-alimentare se va redresa, odata cu cresterea increderii cumparatorilor, iar comertul de produse alimentare va creste.

Evolutia pietei este insa conditionata de accesul la credite. Cristian Moanta spune ca, in Romania, oferta curenta de produse este similara oricarei tari din Europa si nu retailerii trebuie sa se adapteze, ci bancile. Iar Marius Ghenea estimeaza ca, in a doua parte a anului, bancile vor reveni pe un trend de stimulare a creditului de consum, ceea ce se va regasi in achizitiile de produse retail durabile.

Cresterea inregistrata in comert este conditionata si de evolutia pietelor din Europa de Vest.

“Faptul ca avem o piata considerabila de cumparatori nu va fi neglijat de catre marii retaileri si, implicit, de investitori. Ce s-a facut pana acum in termeni de retail modern s-a facut bine si este in crestere. Deci, vom continua cu binele inainte, cu mentiunea ca 2010 speram sa fie un an mai bun pentru toti”, spune pentru startups.ro Flavian Pandele.

Cristian Moanta este sigur ca in 2010 piata va gasi modalitati prin care se va regla in sens pozitiv, dar nu crede ca se poate vorbi de relansare in adevaratul inteles pe parcursul acestui an, iar pentru un viitor mai indepartat decat anul in curs este prematur sa se vorbeasca.

Ramona Stanciulescu este mai putin optimista in legatura cu evoluta vanzarilor pe segmentul de haine si accesorii. Ea considera ca aceasta piata nu arata semne de revigorare pe termen scurt, cei mai importanti factori care o afecteaza fiind atitudinea consumatorilor si disponibilitatea acestora de a cheltui pentru haine si accesorii, anul trecut unii dintre clienti orientandu-se spre branduri mai ieftine decat inainte.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Retailerii de produse non-alimentare vor fi mai afectati decat cei de alimentare de scaderea consumului.
In partea a doua a anului piata produselor non-alimentare poate incepe sa creasca, daca bancile dau drumul la creditele de consum.
Ramona Stanciulescu, CEO la retailer-ul Rafar, spune ca piata de fashion nu arata semne de revigorare pe termen scurt.
Modificarea comportamentului consumatorului intr-o perioada de criza este principalul factor care influenteaza piata retail-ului. Romanii cheltuie mai putin, mai rar, calculeaza mai mult raportul calitate - pret si sunt mai atenti la promotii.
Lacramioara Laura Voinea spune ca, atat in anul 2009, cat si in anul 2010, au avut, respectiv vor avea de castigat acei retaileri care au stiut sa se adapteze nevoilor consumatorilor, nu restrangand gama de produse, ci oferind clientului acele produse de care el are nevoie.
Aparitia unor noi discounteri este o tendinta care se va remarca in acest an.
In ciuda modificarilor de pe piata, retailerii internationali vor continua sa se extinda in tara noastra si in acest an, retragerile fiind cauzate fuziuni si achizitii, falimente sau reorganizari.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Reluarea activitatii dupa suspendare poate fi facuta oricand pana la termenul care a fost declarat cand s-a intrat in inactivitate temporara. (Citeste aici mai multe despre cum se suspenda activitatea firmei)

“Desi legea nu prevede in mod expres, se poate interpreta ca, in functie de calendarul obligatiilor fiscale aplicabil contribuabililor, care prevede obligatii de declarare lunare, trimestriale sau anuale, perioada minima pentru mentinerea starii de intrerupere temporara a activitatii este cuprinsa intre o luna si trei luni, dupa caz. Aceasta opinie este sustinuta si de practica recenta a Administratiilor Financiare”, explica pentru startups.ro Mihai Macelaru, avocat senior la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).

Simona Iacob, avocat colaborator la NNDKP, precizeaza pentru startups.ro ca reluarea activitatii este o sanctiune, in cazul in care persoana fizica autorizata (PFA), intreprinderea individuala, intreprinderea familiala sau firma nu mai indeplineste oricare dintre conditiile necesare mentinerii starii de inactivitate temporara prevazute de Ordinul ANAF nr. 1221/2009, capitolul A, punctul 3 (a) - (h) (Procedura privind regimul de declarare derogatoriu, din 12 iunie 2009).

In acest ordin se mentioneaza ca, pentru a fi inactiva, o entitate economica trebuie sa nu desfasoare nicun fel de activitate, sa nu obtina niciun fel de venituri, sa nu aiba angajati pe care sa ii plateasca si sa isi fi achitat toate obligatiile fiscale declarative si de plata. De asemenea, trebuie sa nu aiba de primit sau de achitat TVA sau orice alt tip de taxe si impozite. Firmele trebuie sa fie inregistrate la Oficiul Registrului Comertului drept inactive.

Procedura pentru reluarea activitatii
Mihai Macelaru precizeaza ca procedura reluarii activitatii este similara cu cea aplicabila in cazul solicitarii inactivitatii temporare.

Astfel, reprezentantii sau imputernicitii respectivei forme de organizare economica se vor adresa Oficiului Registrului Comertului in raza caruia isi aceasta are sediul, pentru inregistrarea hotararii sau deciziei de reluare a activitatii si Administratiei Financiare competente, din raza teritoriala unde isi desfasoara activitatea.

In cazul profesiilor supuse unor legi speciale (avocati, notari, experti contabili, etc.) entitatea economica se adreseaza si autoritatii speciale de reglementare sau de autorizare din domeniu (Baroul, Uniunea Notarilor, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania etc).

Valentin Creata, Partner la Popovici Nitu & Asociatii, mentioneaza pentru startups.ro ca pentru reluarea activitatii unei companii sunt patru etape:
- convocarea adunarii generale a actionarilor/ asociatilor (AGA)
- adoptarea hotararii AGA privind reluarea activitatii societatii
- depunerea documentelor necesare la Oficiul Registrului Comertului
- eliberarea de catre Registrul Comertului a documentelor care atesta reluarea activitatii (certificatul de inregistrare mentiuni, incheierea judecatorului/directorului de reluare a activitatii, certificatul constatator privind activitatile autorizate)

Spre deosebire de companii, PFA, intreprinderile familiale si cele individuale nu convoaca AGA.

“Dupa inregistrarea in registrul comertului a reluarii activitatii, reprezentantul formei de organizare economica se va adresa administratiei financiare din raza sediului acesteia pentru a inregistra fiscal reluarea activitatii”, precizeaza Valentin Creata.

Simona Iacob mentioneaza ca pentru profesiile reglementate de legi speciale, care pot functiona, din punct de vedere fiscal, in regim asimilat PFA-urilor, procedura de reluare a activitatii va fi cea speciala, prevazuta expres de aceste legi.

Procedurile de reluare a activitatii pentru oricare din formele de organizare economica sunt aceleasi, indiferent daca activitatea este reluata in timpul celor trei ani de suspendare sau la implinirea termenului maxim.

“Diferenta majora in cazul PFA, intreprinderilor familiale si individuale, este reprezentata de absenta judecatorului delegat din acest proces. Reluarea activitatii economice in cazul formelor de organizare economica, altele decat societatile comerciale, este de competenta directorului registrului comertului, durata procedurii putand fi astfel mai scurta in comparatie cu cea pentru societatile comerciale”, adauga Valentin Creata.

Documentele necesare
Dosarul de la Oficiul Registrului Comertului contine, in original, cererea de inregistrare (formular tipizat), declaratia tip pe proprie raspundere privind activitatile comerciale pentru care se solicita autorizarea, certificatele constatatoare emise in baza declaratiei depuse la Registrul Comertului la momentul suspendarii activitatii, precum si dovada platii taxelor legale si a celor de timbru judiciar.

De asemenea este nevoie, in original, de hotararea AGA sau de decizia asociatului unic pentru firma sau PFA, decizia intreprinzatorului persoana fizica titular al intreprinderii individuale sau hotararea majoritarii simple a membrilor intreprinderii familiale. In aceasta hotarare se prevede reluarea activitatii companiei sau celorlalte forme de organizare economica si data de la care se va relua activitatea.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Activitatea unei entitati economice poate fi reluata oricand in cursul perioadei de maxim trei ani cat poate sa fie in inactivitate temporara.
Documentele pentru reinceperea activitatii economice se depun la Oficiul Registrului Comertului de care apartine entitatea economica.
La Administratia Financiara se depune hotararea de la Registrul Comertului, o declaratie tip si, daca este cazul, alte documente relevante pentru reluarea activitatii.
Perioada necesara pentru obtinerea certificatului de reluare a activitatii este, in principiu, de cinci zile, dar, in prezent, in Bucuresti, aceasta poate ajunge si la cateva luni.
Costurile reluarii activitatii sunt de 30 de lei - 150 de lei pentru PFA, intreprindere familiala si intreprindere individuala si de 280 de lei - 300 de lei pentru firma.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

La sfarsitul anilor ’70, bulgaroaica Nadejda Ganeva absolvea Facultatea de Constructii Industriale si Civile din Bucuresti. S-a intors apoi in tara natala, unde a lucrat ca inginer constructor. 20 de ani mai tarziu, la inceputul anilor ’90, a revenit in Romania si, in 1994, si-a lansat propria afacere, Danubius Exim.

Initial, 90% din veniturile firmei veneau din vanzarea in Romania a medicamentelor bulgaresti si din comercializarea aparatelor de tip fiscal (case de marcat).

Compania detinea la acea vreme o cota de 80% din totalul impoturilor de medicamente din Bulgaria spre tara noastra. Acum firma vinde echipamente fiscale si accesorii, precum si POS-uri si este condusa de fiul Nadejdei, Velin Ganev.

Investitia facuta in Danubius - Exim in 1994 a fost de doua milioane de lei vechi si 1.000 de dolari. Cand a inceput sa vanda doar echipamente fiscale, firma a fost sprijinita de compania partenera din Bulgaria, asa ca nu au fost necesare investitii suplimentare.

Velin Ganev a venit in Romania in 1997, iar in companie acum zece ani. Pana in 2005 a fost director comercial al Danubius. De la sfarsitul lui 2005 a devenit director executiv, iar de la inceputul lui 2004 este si actionar in companie.

In prezent, pe langa Velin Ganev, cel de-al doilea actionar, cu jumatate din participatie, este mama acestuia si fondatoarea companiei, Nadejda Ganeva.

Dezvoltarea afacerii
In jurul anului 1997, fabricile de medicamente din tara vecina au fost privatizate, iar Danubius s-a concentrat doar pe importul si vanzarea de aparate de tip fiscal, semnand un contract de exclusivitate cu producatorul de profil Datecs, din Bulgaria. (Citeste aici mai multe despre avantajele si dezavantajele distribuitorilor unici)

“Din 1996 - 1997 am inceput discutiile cu Datecs pe partea de echipamente fiscale. De fapt, atunci era numai pe partea de case de marcat. Banuiam ca atata timp cat in Bulgaria s-a promulgat legea fiscala in 1993, si in Romania va veni vremea in care trebuie sa se promoveze o asemenea lege. Dupa cum era situatia in Bulgaria, am inteles ca aceasta era o conditie necesara pentru Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana”, povesteste pentru startups.ro Velin Ganev, fiul Nadejdei Ganev, cel care se ocupa acum de afacere in calitate de director executiv la Danubius Exim.

Initial, contractul cu Datecs a fost semnat pe un an, ca o perioada de test.

“Am vandut un numar foarte mic de echipamente din 1997 pana in 1999, in jur de 400 - 500 de case de marcat, dar nefiscale, pentru ca nu se cerea sa fie fiscale (n. red. - abia in martie 1999 a aparut Ordonanta de urgenta 28, prin care toti agentii economici din Romania erau obligati sa aiba case de marcat fiscale)”, mai spune Velin Ganev.

Bazandu-se pe experienta celor de la Datecs, reprezentantii Danubius au pus repede la punct un model de casa de marcat in termenii solicitati, cand s-au schimbat reglementarile din tara. Astfel, compania a reusit sa obtina primul aviz tehnic al unei case de marcat fiscale din Romania, din partea Institutului pentru Tehnica de Calcul. In decembrie 1999, Danubius a obtinut si avizul de distributie.

Velin Ganev spune ca acum zece ani firma avea 14 distribuitori in toata tara, fiind un “no-name” pe piata caselor de marcat.

“Nimeni nu a crezut ca se va intampla ce s-a intamplat dupa aceea. A inceput sa creasca reteaua de distributie. In 2000, am avut o crestere spectaculoasa de peste 1.000%, pentru ca atunci trebuiau sa se instaleze casele de marcat. Era o crestere fireasca dupa ce apare o lege de genul acesta”, explica Velin Ganev.

In 2001, compania a vandut in jur de 10.000 de echipamente fiscale. Insa, la finalul acelui an, in Romania a aparut zvonul ca ordonanta prin care era obligatorie folosirea caselor de marcat de catre agentii economici nu va fi transformata in lege. Astfel, pentru Danubius, la fel ca pentru intreaga piata de profil, acel an a fost unul dificil, vanzarile incepand sa scada. Piata a inceput sa creasca abia in 2002, cand ordoonanta respectiva a fost transformata in lege.

Pozitia pe piata echipamentelor fiscale
Pe segmentul caselor de marcat, Danubius vinde toate tipurile de echipamente fiscale si accesorii prin care se inregistreaza si se monitorizeaza platile (imprimante fiscale, imprimante departamentale, imprimante de coduri de bare, scanere, monitoare, cantare electronice, sertare bani si dispozitive GPRS).

Pentru produsele Datecs pe care le vinde, Danubius a strans in cei 15 ani de activitate in jur de 254.000 de clienti directi si peste 270.000 de unitati vandute in toata tara. In jur de 30% dintre acesti clienti au apelat si la serviciile de service oferite de Danubius.

Piata de case de marcat este extrem de segmentata, fiind inregistrati in jur de 400 de distribuitori autorizati la Ministerul de Finante, care pot sa importe si sa distribuie astfel de aparate.

Velin Ganev mentioneaza ca nu poate estima cota de piata a lui Danubius pe piata caselor de marcat, deaoarece nu exista date relevante in domeniu.

In prezent, vanzarile de case de marcat s-au stabilizat in Romania.

“Vanzarile cresc cand Garda Financiara face controale. Cu toate ca sunt obligati din 1999, si acum exista agenti economici care nu au case de marcat”, mentioneaza Velin Ganev.

Colaborarea cu Ingenico
Acum cinci ani, cand au aparut primele POS-uri bancare (n.red. - terminale electronice de plata cu cardul la comercianti) Velin Ganev s-a gandit sa le lege la casele de marcat.

“Mi se parea o super oportunitate, pentru ca atunci am inchide circuitul de plati. Casele de plati urmaresc numeralul, partea fiscala, iar POS-urile sunt plata electornica. Atunci am trimis scrisori catre toti furnizorii de POS-uri pe care i-am vazut pe piata. Nici nu stiam cine este Ingenico, Verifone sau Hypercom”, povesteste Velin Ganev.

Singura companie care i-a raspuns a fost Ingenico, al carui sediu central este in Franta. Ingenico este in prezent liderul mondial pe segmentul POS-urilor, avand 15 milioane de terminale de plata active cu care acopera o treime din populatia lumii. Compania a fost fondata in 1980, acum fiind prezenta in 125 de tari.  

Dupa o serie de discutii preliminare care au avut loc in 2006, in ianuarie anul urmator s-a semnat contractul prin care Danubius devenea partenerul exclusiv al Ingenico pe piata din Romania iar in martie a fost lansata colaborarea.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Danubius-Exim a fost fondata acum 15 ani de Nadejda Ganeva, intre timp in actionariatul companiei intrand si fiul acesteia, Velin Ganev.
Initial, compania vindea in Romania medicamente bulgaresti si aparate de tip fiscal.
Din 1997, Danubius a inceput sa vanda exclusiv echipamente fiscale, semnand un parteneriat cu producatorul de profil Datecs din Bulgaria.
In anul 2000, cifra de afaceri a firmei a crescut cu 1.000%, datorita unei modificari legislative care ii obliga pe retaileri sa detina case de marcat fiscale.
Din 2007, Ingenico a devenit al doilea partener al companiei in Romania, Danubius intrand si pe piata de POS-uri bancare.
Cifra de afaceri este in medie, anual, de 7,5 milioane de euro, cresterea anuala fiind de 5% - 10%.
Compania are 235 distribuitori care acopera toata tara.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.