GPeC 2016 va debuta cu evenimentul GPeC Summit 25 – 26 - 27 Mai, trei zile intensive de conferinta si workshop-uri, in cadrul carora invitatii si trainerii sunt unii dintre cei mai mari specialisti romani si internationali din domeniile comertului electronic si digital marketing-ului.

GPeC Summit - cel mai important eveniment de e-commerce din Romania, se va desfasura la Bucuresti si va reuni principalele magazine online si specialisti e-commerce din regiune.

Pe scena GPeC Summit vor urca nu mai putin de opt speakeri internationali – toti experti practicieni, recunoscuti la nivel global drept adevarate autoritati in e-commerce si digital marketing: Alex Langshur (Co-Founder Cardinal Path & Director Emeritus Digital Analytics Association); Daniel Waisberg (Google Analytics Advocate); David Darmanin (Founder Hotjar); Karl Gilis (Co-Founder AGConsult); Marie Polli (Senior Optimization Strategist ConversionXL); Brian Dean (Founder, CEO and SEO Blogger Backlinko); Chris Hague (Communications & Marketing Manager ZoomSphere); Paul Rouke (Founder & Director of Optimisation PRWD.

Alaturi de speakerii internationali vor urca pe scena GPeC Summit cei mai buni specialisti autohtoni, iar cele trei zile de eveniment vor fi “un adevarat festin de e-commerce premium”, potrivit organizatorilor:

Ziua 1: 25 Mai 2016 – Conferinta GPeC & GPeC E-Commerce Expo
1 zi de Conferinta Premium, plina de keynote-uri si panel-uri de dezbatere cu speakeri internationali si romani; subiecte de maxim interes: optimizarea conversiilor & usability, marketing online, split testing, targetare comportamentala & personalizare, SEO, SEM, web analytics, e-commerce tools, logistica & curierat, studii de caz; cifre, statistici si tendinte de evolutie despre comertul online romanesc si european / market insights.

GPeC E-Commerce Expo: magazinele online se intalnesc si discuta cu principalii furnizori de solutii si servicii de comert electronic din Romania.

GPeC E-Commerce Party: networking in super muzica si super petrecere!

Ziua 2 si Ziua 3: 26 & 27 Mai 2016 – Workshop-urile GPeC - 2 zile de Workshop-uri, adica 18 ore de continut aplicabil imediat; subiecte de maxim interes dezbatute in cadrul workshop-urilor, de neratat pentru orice magazin online.

Workshop-uri sustinute de cei mai buni traineri internationali si romani –  Alex Langshur (Co-Fondator si Senior Partner al Cardinal Path), Karl Gilis (Co-Fondatorul companiei belgiene AGConsult), Marie Polli (Senior Optimization Strategist ConversionXL) si Chris Hague (Communication & Marketing Manager ZoomSphere) sunt doar primii patru traineri anuntati.

Biletele pentru GPeC Summit au fost puse in vanzare, existand si o Oferta Early-Bird, valabila pana pe 15 Mai 2016, inclusiv, potrivit careia un bilet pentru toate cele trei zile de eveniment costa doar 147 de euro (TVA inclus). Mai multe detalii despre politica de preturi, avantajele participarii, speakerii confirmati pana in prezent si inscriere, gasiti pe website-ul GpeC.
 

Competitia Magazinelor Online GPeC 2016
Pana pe 31 Mai 2016, magazinele online care vor sa isi evalueze website-urile si prezenta online, se pot inscrie in Competitia GPeC. Peste 20 de experti in e-commerce – membri in Juriul GPeC – vor analiza website-urile magazinelor tinand cont de 125 de aspecte esentiale pentru orice business online, aspecte care vizeaza: Usability, Customer Experience, Design, Functionalitati, Social Media, Mobile, SEO, Securitate, Aspecte Juridice si Profesionalismul si Calitatea Serviciilor magazinelor.

Cele 125 de criterii de jurizare GPeC reprezinta cel mai complex ghid despre cum sa ai un magazin online cu reale sanse de succes.

“Ganditi-va la criteriile GPeC ca la fundatia unei case: orice magazin online care le intruneste are toate sansele sa construiasca mai departe un business de succes. Este ca si cum ai pune bazele unei fundatii care sa reziste la un cutremur de 9 grade pe scara Richter”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC.

Ca in fiecare an, criteriile de jurizare GPeC au fost actualizate tinand cont de ultimele tendinte din e-commerce, in asa fel incat magazinele online sa obtina in urma evaluarii o adevarata radiografie a website-ului lor. Practic, fiecare magazin inscris in competitie va cunoaste exact care sunt principalele probleme ale prezentei sale online si, mai ales, ce si cum trebuie sa remedieze pentru a vinde mai mult.

“Desi se numeste Competitia Magazinelor Online, suntem mult mai mult decat o competitie pentru ca le oferim magazinelor sansa de a primi un audit profesionist, facut de specialisti cu ani buni de experienta in e-commerce. Un astfel de audit le poate ajuta enorm sa identifice problemele pe care le au si cum le pot solutiona, iar asta se traduce in optimizarea conversiilor si in cresterea vanzarilor”, explica Andrei Radu.

Cine poate participa in Competitia GPeC 2016? Orice magazin online care are o vechime minima de 6 luni pe piata.

Pentru a fi acceptate in Competitie, magazinele vor fi evaluate initial din punct de vedere al respectarii legislatiei in vigoare si a bunelor practici in e-commerce. De pilda, vor fi verificate informatii precum: publicarea tuturor coordonatelor de contact; respectarea politicii de returnare a produselor in 14 zile calendaristice fara invocarea niciunui motiv din partea clientilor; informarea corecta a utilizatorilor cu privire la pretul final al produselor, modalitatile de plata acceptate, modalitatile de livrare, conditiile de garantie si service etc.

De indata ce criteriile de preselectie sunt intrunite, magazinele sunt acceptate in Competitia GPeC si primesc, gratuit pentru 12 luni, atestarea Trusted.ro – adica devin certificate drept Magazine de Incredere care respecta legislatia in vigoare.

Incepand de anul acesta, impreuna cu atestarea Trusted magazinele vor primi si acces gratuit pentru 12 luni la implementarea sistemului de feedback “Opinii de Incredere” dezvoltat de Trusted .ro. Sistemul le va permite magazinelor sa afle opiniile propriilor clienti despre calitatea serviciilor si despre gradul de satisfactie al acestora in raport cu magazinul lor.

Odata acceptate in Competitia GPeC 2016, magazinele online vor fi evaluate in doua etape diferite si tinand cont de cele 125 de criterii de jurizare si vor primi rapoartele de evaluare care contin notele Juriului GPeC pentru fiecare criteriu in parte, precum si scurte comentarii sau recomandari despre cum sa isi imbunatateasca anumite aspecte din website-urile lor.

Taxa de inscriere in Competitia GPeC porneste de la 260 de euro, dar magazinele online primesc servicii si beneficii in valoare de minimum 2.920 de euro! Lista completa de avantaje poate fi consultata pe website-ul GPeC.

Termenul limita de inscriere in Competitia GPeC este 31 Mai 2016, ora 23:59, dar organizatorii au pregatit si o Oferta Speciala Early-Bird valabila pana pe 20 Mai 2016 care aduce reduceri semnificative de pret magazinelor online interesate sa participe in Competitie.
 

Opt luni de evenimente e-commerce Premium de la GPeC, editia de 11 ani
Pe langa lansarea inscrierilor in Competitia Magazinelor Online si GPeC Summit 25 – 26 - 27 Mai 2016, urmeaza opt luni de evenimente care vor aduce participantilor continut premium si consultanta avizata de la unii dintre cei mai buni specialisti romani si internationali: Intalnirile Consultative GPeC; Scoala de Vara de E-Commerce GPeC; GPeC Summit (editia de toamna – Noiembrie 2016) si Festivitatea de Decernare a Premiilor in Comertul Electronic Romanesc, Gala Premiilor eCommerce (Noiembrie 2016).

Informatii detaliate despre toate actiunile GPeC gasiti pe website-ul evenimentului.

GPeC 2016, editia de 11 ani, este un eveniment powered by FAN Courier - liderul pietei de curierat din Romania

startups.ro sprijina evenimentul in calitate de partener media.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Tendinta este confirmata de evolutia numarului de tranzactii si de multitudinea de concepte noi dezvoltate in industrie, dar si de rezultatele pozitive inregistrate de majoritatea jucatorilor, potrivit reprezentantilor DTZ Echinox.

In ultimele luni, departamentul de retail al DTZ Echinox a intermediat inchirierea a cinci spatii cu o suprafata cumulata de 655 mp pentru deschiderea unor restaurante sau cafenele. Chiria cumulata pentru inchirierea acestor spatii se ridica la peste 17.000 de euro/luna, respectiv o chirie medie de 26 de euro/mp lunar.

Tranzactiile mentionate sunt: prima unitate din Romania a grupului austriac Coffeeshop, operata in franciza in Piata Dorobanti, primul Boutique du Pain Jr., din AFI Park 2, spatiul 5 To Go de pe strada Ion Campineanu, precum si restaurantul Uno si cafeneaua Tucano, unitati ce vor fi deschise la inceputul lunii mai la parterul cladirilor de birouri AFI Park 4&5.

“Piata cafenelelor si restaurantelor din Bucuresti este extrem de dinamica, atat din motive obiective, precum cresterea consumului, cat si din cauze externe, precum necesitatea relocarii unor afaceri profitabile care isi desfasurau activitatea in cladiri improprii. Vedem activitate atat din partea marilor lanturi, care cauta sa-si extinda reteaua, cat si din zona tinerilor care au activat in alte domenii si decid sa investeasca intr-un sector cu potential. Desi preluarea unei francize este o optiune mai sigura, unii antreprenori, romani si nu numai, vor sa se impuna cu concepte proprii de restaurante sau cafenele”, spune Bogdan Gubandru, Business Development Manager, DTZ Echinox.

Investitiile cumulate in deschiderea celor cinci unitati mentionate sunt estimate la circa 800.000 de euro, dar planurile acestor antreprenori vizeaza deschiderea unor noi unitati. Interzicerea fumatului in spatii publice, inclusiv in cafenele si restaurante, se resimte in special in vanzarile operatorilor din interiorul mall-urilor, unde este mai dificila amenajarea unor spatii speciale pentru fumatori. Astfel, noile spatii trebuie sa fie adaptate legislatiei in vigoare, iar pentru cafenele posibilitatea amenajarii unei terase a devenit un element necesar.
 

Restaurantul Uno
“Sectorul de restaurante din Bucuresti va continua sa creasca din doua motive: oamenii nu mai au timp sa gateasca acasa, cum aveau parintii nostri, in timp ce veniturile vor continua sa creasca. Intentionam initial sa deschidem o cafenea, dupa care am inceput sa dezvoltam Uno, un concept de restaurant cu specific italienesc, o bucatarie extrem de populara in Bucuresti. Investitia in locatia din AFI Park se apropie de 300.000 de euro, iar deschiderea este programata pentru inceputul lunii mai. Primii doi ani vor fi de test, iar in al treilea an am dori sa deschidem si o a doua locatie, iar in anii patru si cinci sa inauguram alte doua sau trei unitati. Targetam doar piata din Bucuresti si vizam in mod special proiectele de real estate complexe, care acomodeaza cladiri de retail, office, dar si de rezidential”, spune George Srour, Actionar si Manager, Uno Restaurant

George Srour (26 de ani), este absolvent al Facultatii de Constructii din Bucuresti si a activat in constructii, domeniu in care tatal sau controleaza o companie de mici dimensiuni. El s-a asociat pentru dezvoltarea conceptului Uno cu un manager roman in varsta de 36 de ani care lucreaza in industria IT, astfel ca restaurantul va beneficia de multa tehnologie: comenzile vor fi luate pe tablete, vor fi instalate trei retele separate de Wi-Fi, una fiind destinata clientilor fideli, iar in a doua faza de dezvoltare clientii isi vor putea configura singuri comanda prin scanarea unor QR coduri si va fi dezvoltata aplicatia restaurantului in care clientii isi vor putea salva datele cardului si vor putea plati cu aplicatia.

Suprafata restaurantului va fi de 300 mp, cu o capacitate interioara de 120 de locuri, in timp ce in exterior va fi amenajata o terasa cu 70 de locuri. Restaurantul se adreseaza atat angajatilor care isi desfasoara activitatea in proiectul AFI Park, cat si familiilor din cartierele Drumul Taberei, Militari si Cotroceni, printre cele mai populate din Bucuresti.
 

Tucano AFI Park
Tot in proiectul AFI Park 4&5 si tot in luna mai va fi deschisa a treia cafenea Tucano din Bucuresti, o investitie de aproape 150.000 de euro a lui Sorin Stroian, un tanar antreprenor care alaturi de tatal sau administreaza o firma de constructii cu o traditie de 20 de ani. Sorin, impreuna cu Natalia Brasovean, o tanara cu experienta in FMCG, au hotarat sa dea curs unui vis si au pornit in cautarea unor francize in domeniul cafenelelor. Conceptul ce i-a impresionat cel mai mult a fost cel al unui antreprenor din Republica Moldova, Ruslan Cojocaru, care detine lantul international de cafenele Tucano Coffee, prezent in Romania deocamdata in trei spatii: doua dintre ele in Bucuresti si una in Brasov (Coresi Mall).

“Lucrand in multinationale si cunoscand stresul cu care se confrunta angajatii ne propunem sa le aducem prin Tucano Coffee Madagascar o oaza de liniste. Inspirat din cultura amerindienilor, conceptul este special creat sa uneasca oamenii (colegi, prieteni, parteneri) fie in jurul unui joc de societate, film sau a unui eveniment creativ, oferind totodata si conditii de lucru intr-o ambianta diferita de cea din birou. Multinationalele prezente in Romania in ultimii 10 - 20 de ani au acaparat mai multe domenii, dar au si invatat angajatii locali sa faca business dupa standardele pietelor mature. Prin deschiderea locatiei Tucano Coffee Madagascar in parcul AFI 4&5, in vecinatatea unui centru comercial atat de mare si de atractiv, ne propunem sa facem din Tucano Coffee un brand mai cunoscut. In functie de felul in care va prinde acest concept la public, intr-un an vom analiza daca investim sau nu in a doua locatie”, spune Natalia Brasovean, Manager Tucano Coffee Madagascar - AFI Park.

Cafeneaua Tucano din AFI Park va avea o suprafata de 120 mp, aproximativ 50 de locuri si va beneficia de o terasa cu 32 de locuri.
 

Boutique du Pain Jr.
Intr-un alt spatiu de la parterul proiectului de birouri AFI Park, in cladirea 2, ocupata integral de Electronic Arts, Radu Stoica, un antreprenor cu o experienta de peste 15 ani in sectorul HoReCa, a deschis in luna decembrie intr-un spatiu de 64 mp un bistro Boutique du Pain Junior, un „frate” mai mic al conceptului Boutique du Pain lansat in 2009 in centrul Capitalei, la parterul cladirii de birouri Excelsior Center.

“Acesta este un concept care cred ca pana la finalul anului va mai fi extins cu o locatie. Nu ne uitam catre zonele de food-court ale mall-urilor, ci catre cladirile de birouri populate din zona de nord, Piata Victoriei si centru”, spune Radu Stoica, Actionar si General Manager, Boutique du Pain.

Radu Stoica, antreprenor care s-a lansat in industria HoReCa la sfarsitul anilor '90 cu reteaua de cluburi Cuando, mentioneaza ca locatia nou deschisa Boutique du Pain Junior a castigat recent premiul de arhitectura GIS Design Awards la sectiunea Hoteluri si Restaurante, iar un alt punct forte al retelei este cafeaua de specialitate, importata din Italia si prajita local de unii dintre cei mai apreciati specialisti in domeniu, laureati la competitii mondiale de profil.
 

Coffeeshop Dorobanti
Pe langa parterul cladirilor de birouri, o alta arie extrem de populara pentru industria cafenelelor din Bucuresti este Piata Dorobanti, unde Talal AbdulBaki, un antreprenor de 35 de ani, a deschis prima unitate din Romania a brandului austriac Coffeeshop, in sistem de franciza. AbdulBaki a decis sa investeasca in HoReCa dupa ce timp de 20 de ani, in perioada 1991 – 2011, familia sa s-a ocupat de importul brandurilor Renault si Dacia in Siria, dar razboiul izbucnit in urma cu cinci ani a inghetat aceasta afacere si l-a determinat sa se stabileasca in Europa.

“Dupa ce s-a intensificat razboiul, am plecat cu familia in Belgia, la Bruxelles, iar de doi ani ne-am stabilit in Romania deoarece oamenii sunt mai calzi, mai prietenosi. In urma cu o luna am deschis cafeneaua Coffeeshop din Dorobanti deoarece ne-a placut zona si spatiul. In septembrie vom incepe sa cautam si a doua locatie deoarece in urmatorii cinci ani ne propunem sa ajungem la cinci cafenele. Pentru extindere analizam si varianta inchirierii unor insule in cadrul mall-urilor din Bucuresti”, spune Talal Abdulbaki, actionar si general manager Coffeeshop/Mazzaj for Trading and Services.

Coffeeshop este un brand austriac de cafenele lansat in 1999 si care a ajuns in prezent la o retea de 300 de unitati cu un design modern, combinand elemente americane si vieneze. Cafeneaua din Dorobanti are 120 mp distribuiti pe doua etaje si o terasa in curs de amenajare.
 

5 To Go
Un alt concept de cafenele, cu un format mai mic, dar cu o viteza mai mare de expansiune este 5 To Go, reteaua lansata la inceputul lunii ianuarie 2015 de Radu Savopol si Lucian Badila si care a ajuns in doar 15 luni la 17 unitati in Bucuresti si in tara si continua sa se extinda.

“Avem in prezent 500 de cereri de franciza si cred ca vom incheia 2016 cu 40 de unitati, iar anul viitor vom mai deschide 80 de locatii. Nu ne gandeam la momentul lansarii ca afacerea se va dezvolta atat de repede, tinand cont ca initial nici nu pregatisem sistemul de franciza. In prezent, din 17 locatii, 12 sunt in franciza. Ca profil, francizatii nostri au o medie de varsta de 30 de ani, sunt extrem de dinamici, deoarece este un business care se schimba de la o luna la alta si provin fie din corporatii, fie au experienta unor alte francize”, spune Lucian Badila, Co-Fondator, 5 To Go.

Lucian Badila are 25 de ani si o experienta de aproape un deceniu ca barman de club si bar manager, industrie in care a intrat la 16 ani. Spatiile 5 To Go au suprafete intre 10 mp si 40 mp, iar pentru ca afacerea sa fie pe break-even, trebuie sa aiba minimum 100 de clienti pe zi. In cadrul acestor unitati sunt comercializate cafele, sucuri, apa si produse de patiserie la un pret unic de 5 lei, iar investitia medie este cuprinsa intre 12.000 de euro si 15.000 de euro. Badila spune ca, administrata ca o afacere de familie, o unitate 5 To Go poate genera un profit lunar cuprins intre 1.000 de euro si 2.000 de euro.

Pe lista de francizati 5 To Go a intrat din septembrie 2015 si Matei Poleanu, un tanar de 20 de ani, care a investit 14.000 de euro intr-o unitate de 27 mp de pe strada Ion Campineanu, din zona Universitate. Cafeneaua lui a ajuns sa aiba in jur de 200 de clienti pe zi, in zona fiind multe cladiri de birouri, dar si Universitatea din Bucuresti, Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” etc.

Pentru a se lansa in aceasta afacere, tanarul a luat cu imprumut o parte din bani de la mama sa, iar diferenta a acoperit-o printr-un credit bancar. Student in anul doi la jurnalism, Matei isi doreste sa se reprofileze si sa se indrepte catre o facultate cu profil de management si business.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Carbon este primul incubator din Romania care isi propune sa dezvolte industria de gaming si a fost creat intr-un spatiu al Europei de Est care s-a afirmat in ultimii ani prin numarul tot mai mare al dezvoltatorilor de jocuri.

Carbon a fost infiintat de catre un grup de profesionisti in domeniu: Catalin Butnariu, Head of Deployment in cadrul Amber Studio, Dragos Hancu, General Manager al Amber Studio, si Jaime Gine, un investitor spaniol cu o experienta de peste 15 ani industria de gaming, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.

Carbon a aparut ca urmare a nevoii de finantare si know-how a dezvoltatorilor independenti de jocuri video, al caror numar este in continua crestere. Carbon isi propune sa sprijine antreprenorii regionali din zona de gaming, ajutandu-i sa creeze jocuri unice si sa puna bazele unor business-uri viabile.

”Romania este un important hub regional pentru dezvoltarea de jocuri, unde regasim numerosi oameni talentati si bine pregatiti. Cu toate acestea, aproape toate proiectele dezvoltate in cei peste 15 ani de vechime ai industriei la noi in tara vin de la giganti precum Electronic Arts, Ubisoft sau Gameloft. Misiunea noastra este sa dezvoltam antreprenoriatul local din zona de gaming, ajutand proiectele cu potential sa creasca si sa isi formeze un nume pe o piata inca foarte putin prietenoasa cu start-up-urile din aceasta industrie. Speram ca, in timp, dezvoltatorii romani care vor sa puna bazele unui studio sa capete incredere in resursele pe care regiunea le ofera”, spune Catalin Butnariu, co-fondator Carbon si presedinte al Romanian Game Developers Association (RGDA).

Start-up-urile vor fi consiliate de catre o retea de mentori - experti in design, productie, monetizare si business development. De asemenea, exista posibilitatea alocarii unui buget suplimentar de marketing cu o valoare variabila, stabilita de la caz la caz, pentru maxima eficienta.

Pe toata durata finantarii, dezvoltatorii vor ramane 100% independenti. Carbon imparte riscul cu studiourile indie pe care le sustine, modelul de business al incubatorului bazandu-se pe revenue share, adica pe incasarea unui procentaj din venitul generat de proiectele sustinute. Astfel, in functie de pachetul de servicii ales de catre start-up, Carbon va incasa 7 - 21%.

Inscrierile in in programul Carbon au inceput luna aceasta iar dezvoltatorii trebuie sa se inscrie pe site-ul incubatorului carbon-incubator.com, unde isi  vor prezenta proiectul si vor intra intr-un proces de selectie. Echipele cu cele mai interesante inscrieri vor fi invitate la o intalnire cu reprezentantii Carbon, in urma careia se va stabili daca vor primi sustinerea incubatorului.

Primul partener important al Carbon este Amber Studio, cel mai mare studio independent de jocuri video din Romania.

Primul proiect in care va investi Carbon este jocul Gray Dawn, produs de catre Interactive Stone Studios. Acesta este un joc first person horror adventure/puzzle, deja listat pe Steam Greenlight.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

In topul obstacolelor identificate de antreprenori, atat maturi, cat si aflati la inceput de drum, intra birocratia, aspectele fiscale, accesul dificil la finantare si lipsa educatiei antreprenoriale, dupa cum reiese din studiul “Barometrul afacerilor de tip start-up din Romania - 2016” la care au participat 301 de antreprenori romani cu afaceri care au o vechime mai mica de trei ani (66% dintre respondenti au intre 25 de ani si 35 de ani, 19% au peste 35 de ani, in timp ce 15% se situeaza ca varsta sub 25 de ani).

Cei mai multi antreprenori aflati la inceput de drum dedica 10 ore afacerii lor in fiecare zi, ceea ce indica faptul ca lucreaza cu 21% mai mult decat angajatii cu norma intreaga din Romania. Conform unui studiu Eurofound, angajatii romani au lucrat in anul 2014 cel mai mult dintre angajatii Uniunii Europene, numarul de ore lucrate ajungand la 41 pe saptamana. Desi cei mai multi dedica 10 ore propriei afaceri, 27% dintre antreprenori depasesc limita celor zece ore, unii dintre acestia ajungand chiar la 18 ore de munca in fiecare zi.

Daca 38% dintre antreprenorii respondenti in cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 de euro, 11% nu depasesc nivelul de 2.000 de euro pe luna. in Romania, venitul mediu net in luna noiembrie 2015 a fost de 432 de euro.

In ceea ce priveste finantarea, 69% dintre respondenti au indicat fondurile proprii, inclusiv imprumuturi de nevoi personale si salariul incasat dintr-un alt loc de munca decat start-up-ul, ca fiind cea mai importanta sursa de finantare. Pe urmatoarele doua locuri se situeaza fondurile europene si finantarile nerambursabile oferite de statul roman, familia si prietenii reprezentand doar a patra cea mai importanta sursa pentru start-up-urile locale.

Din totalul respondentilor, 15% au intentia de a accesa fonduri europene in urmatoarele 12 luni, in timp ce 13% intentioneaza sa acceseze programe guvernamentale pentru start-up-uri. Creditele bancare se claseaza pe locul al saselea in intentia start-up-urilor, iar pe locurile sapte si opt se situeaza fondurile de capital de risc si cele de private equity.

In linie cu antreprenorii respondenti ai Barometrului EY al antreprenoriatului romanesc – editiile 2012-2015, birocratia a fost indicata si de catre antreprenorii de start-up ca fiind cel mai important obstacol in dezvoltarea unei afaceri in Romania. Neclaritatile legislative, lipsa de informatii, legislatia stufoasa – sunt doar cateva aspecte pe care antreprenorii de start-up le coreleaza cu fenomenul birocratiei.

26% dintre respondenti isi doresc o relaxare fiscala care sa vizeze numai start-up-urile, in timp ce 20% considera ca o relaxare fiscala generala la nivelul firmelor ar avea cel mai mare impact in sustinerea antreprenorilor. in topul masurilor de urmat de catre autoritati pentru a sustine initiativa antreprenoriala intra si reducerea birocratiei (14%), crearea mai multor programe de finantare pentru start-up-uri din Fonduri Europene sau fonduri nerambursabile din partea statului roman, dar si crearea unor institutii care sa sprijine in mod real start-up-urile prin consultanta, spatii de lucru, incubatoare de afaceri administrate si finantate de stat; un e-ghiseu functional si digitalizarea institutiilor.

In mod specific in domeniul fiscalizarii, scaderea impozitarii muncii - atat pentru angajati, cat si pentru angajatori (78%), simplificarea reglementarilor si taxarii start-up-urilor (78% dintre raspunsuri) si scaderea impozitarii veniturilor start-up-urilor (74%) sunt cele mai importante masuri din perspectiva antreprenorilor pentru a imbunatati mediul de reglementare si fiscal pentru start-up-uri.

Antreprenorii romani care conduc o afacere de tip start-up considera scaderea impozitarii muncii cea mai importanta masura fiscala pentru dezvoltarea acestui tip de afaceri. Astfel, 78% dintre acesti antreprenori ii atribuie un impact major.

In 2016, cei mai multi antreprenori de startup vor aloca resursele cele mai mari pentru promovare (32%) si vanzare si distributie (28%). Definirea produsului sau serviciului este a treia zona de investitii, cel mai probabil datorita faptului ca 50% dintre firmele respondente au sub un an vechime. Operationalul si HR-ul sunt ultimele zone de investitii planificate, la fel ca si definirea si optimizarea modelului de business.

Majoritatea antreprenorilor intelege importanta construirii de relatii pentru succesul initiativei antreprenoriale. Astfel, 64% dintre respondenti participa la cel putin un eveniment de networking in medie intr-o saptamana, fata de 29% dintre respondenti care nu participa la niciun astfel de eveniment. Fie ca vorbim despre construirea de parteneriate de business, de vanzari si marketing sau de identificarea de furnizori de servicii pentru start-up sau de mentori, dezvoltarea de relatii de business este vitala pentru cresterea afacerii.

Antreprenorii de start-up considera intr-o masura covarsitoare (86%) ca scoala romaneasca nu ii pregateste pe tineri pentru a deveni antreprenori. Educatia precara a antreprenorilor este indicata chiar drept al treilea obstacol in dezvoltarea antreprenoriala. Oamenii de afaceri subliniaza lipsa mentorilor si a unei educatii relevante in domeniul financiar, de management, marketing si vanzari.

Frica de esec ramane una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului in Romania, in conditiile in care eliminarea stigmatului esecului este critica pentru dezvoltarea initiativei personale. Cea mai mare pondere a antreprenorilor de start-up considera esecul in afaceri un esec in cariera (26%), in timp ce 22% cred ca acesta va constitui o bariera pentru viitoarele initiative antreprenoriale, iar 20% cred ca indica lipsa abilitatilor necesare. Doar 18% considera esecul un prilej de invatare, iar 5% cred ca acesta nu are un impact asupra viitoarelor start-up-uri.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Odata cu avantul tehnologic care accelereaza cu o viteza fara precedent – influentand semnificativ forta de munca – organizatiile care isi susţin angajatii, partenerii si consumatorii finali cu noi abilitati, pot profita din plin de avantajele aduse de inovatii. Daca reusesc sa faca acest lucru, companiile vor putea dezvolta produse si servicii revolutionare.

”In studiul Accenture Technology Vision 2016, am identificat cinci tendinte in tehnologie de o importanta semnificativa pentru succesul in era digitala. Companiile deschise catre tehnologiile digitale le pot oferi angajatilor posibilitatea de a-si dezvolta permanent abilitatile, generand astfel rezultate mai bune”, spune Paul Daugherty, CTO Accenture.

Cercetarea derulata de Accenture in randul a peste 3.100 de directori generali si de IT din companii prezente la nivel global scoate la iveala faptul ca 33% din economia globala este deja influentata de digitalizare. in plus, 86% dintre respondentii studiului se asteapta ca tehnologia sa se schimbe in urmatorii trei ani cu o viteza fara precedent.

Studiul Accenture subliniaza, de asemenea, modul in care schimbarile tehnologice pot coplesi organizatiile, acestea experimentand asa-numitul ”soc cultural digital” in ceea ce priveste mentinerea unui ritm care poate avea un impact direct asupra competitivitatii lor pe piata. Solutia ar fi orientarea catre angajati, strategie ce le va permite sa creeze noi modele de business care sa sustina revolutia digitala.

Un bun exemplu in acest sens este dat de General Electric (GE) care a implementat o noua abordare, denumita FastWorks, prin care angajatii sunt mult mai conectati cu clientii, ceea ce a dus la o dezvoltare rapida a unor solutii inovative care au avut succes datorita faptului ca au depasit asteptarile clientilor respectivi. Un alt exemplu poate fi Virgin America, singura companie aeriana din Silicon Valley si cea mai bine cotata, care si-a rasplatit clientii fideli cu posibilitatea de a achizitiona actiuni, inainte de listarea la bursa.
 

5 tendinte in materie de tehnologie ce au la baza principiul ”oamenii sunt prioritari”
Potrivit companiei, automatizarea inteligenta este una dintre cele cinci tendinţe in materie de tehnologie alimentate de principiul ”oamenii sunt prioritari”, esentiale pentru succesul organizatiilor in economia digitala.

Astfel, liderii adopta automatizarea sustinuta de inteligenta artificiala, robotica si de realitatea augmentata, pentru a schimba fundamental modul de functionare a companiilor pe care le conduc si pentru a creste eficienta relatiei dintre oameni si computere. Circa 70% dintre respondentii care au participat la studiul Accenture au declarat ca au crescut investitiile legate de automatizarea inteligenta comparativ cu anii anteriori, iar 55% au spus ca planuiesc sa utilizeze la o scara mai larga solutii integrate de automatizare inteligenta.

Forta de munca adaptabila este o alta tendinţa. Companiile pot crea medii de lucru flexibile utilizand tehnologia in transformarea fortei de munca. Astfel, acestea pot satisface cerintele digitale dinamice. Avantajul competitiv oferit de aceasta strategie este sugerat si de raspunsurile participantilor la studiu care pozitioneaza “expertiza aprofundata pentru sarcinile specializate” abia pe locul cinci in topul celor mai importante caracteristici cerute angajatilor pentru a fi eficienti intr-un mediu digital. Alte calitati, precum “abilitatea de a invata rapid” sau “abilitatea de a se adapta rapid” s-au clasat pe pozitii superioare in top.

Utilizarea modelelor de business bazate pe platforme este, de asemenea, foarte importanta. Liderii din diverse industrii folosesc puterea tehnologiei prin dezvoltarea modelelor de business bazate pe platforme pentru a profita de noi oportunitati de crestere, lucru care duce la producerea celei mai mari schimbari in mediul macroeconomic global de la Revolutia Industriala.

Aceasta afirmatie este sustinuta de 81% dintre respondentii studiului Accenture care sunt de acord ca modelele de business bazate pe platforme vor deveni o parte centrala in strategia de dezvoltare a organizatiilor lor in urmatorii trei ani.

Anticiparea perturbarilor de pe piata este cea de-a patra tendinţa relevata de studiul Accenture. Ecosistemele digitale aflate intr-o dezvoltare rapida vor sta la baza urmatorului val de perturbari, ducand la depasirea granitelor pietelor si industriilor. Liderii vizionari pot anticipa traiectoriile ecosistemelor pentru a obtine un avantaj competitiv. Companiile se confrunta in mod “semnificativ” sau “moderat” cu aceste perturbari, 81% dintre respondentii studiului indicand faptul ca le-au observat deja in industriile in care activeaza.

Castigarea increderii la nivel digital se alatura celorlalte tendinte. increderea este piatra de temelie in economia digitala, spun 83% dintre respondentii intervievati. Pentru a castiga increderea indivizilor, a ecosistemelor si a factorilor de decizie in noul mediu, companiile trebuie sa isi indrepte atentia catre etica digitala si sa o transforme intr-o strategie centrala. Doar securitatea crescuta nu va mai fi de ajuns.

Studiul Accenture Technology Vision este realizat anual de catre Accenture Technology Labs. Pentru studiul aferent anului 2016, in procesul de cercetare au fost incluse si informatii obtinute de la Technology Vision External Advisory Board, un grup care cuprinde peste 24 de specialisti din sectorul public si privat, din mediul academic, din cadrul firmelor de investitii de capital si al companiilor antreprenoriale. In plus, echipa Technology Vision a realizat interviuri cu experti in domeniul tehnologiei, dar si cu peste 100 de lideri din Accenture.

In paralel, Accenture a realizat un sondaj global la care au participat peste 3.100 de directori generali si de IT din 11 tari si 12 industrii pentru a obtine informatii legate de adoptarea tehnologiilor emergente. Sondajul a contribuit la identificarea elementelor-cheie si ale prioritatilor pentru adoptarea si investitiile in tehnologie.

Respondentii au fost in cea mai mare parte manageri de nivel C in companii cu venituri anuale de cel putin 500 milioane USD, majoritatea companiilor avand venituri anuale de peste 6 miliarde USD.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.