Care este impactul in economie al celor peste 100.000 de insolvente din ultimii cinci ani
Romania a avut 105.545 companii care au intrat in insolventa intre 2011 - 2015, insemnand o medie anuala de aproximativ 20.000 de companii insolvente, potrivit unui studiu realizat de Coface.
Volumul insolventelor este foarte mare, in conditiile in care reprezinta aproximativ 16% din totalul companiilor inregistrate in Romania si respectiv un sfert din totalul firmelor active (care cu venituri).
Nu doar numarul companiilor insolvente din intervalul analizat este foarte mare, ci si dimensiunea acestora. 2.933 dintre companiile insolvente in intervalul analizat aveau o cifra de afaceri peste 1 milion de euro, in conditiile in care media companiilor active la nivel national pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din Romania a pierdut in ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.
Comparand cifrele cu cele inregistrate la nivel regional sau in tarile mai dezvoltate, reprezentantii Coface mentioneaza ca se observa o crestere foarte mare a insolventelor.
“In ultimii cinci ani, mai exact in perioada 2011-2015, am observat un abuz al companiilor din Romania in exploatarea unui cadru juridic subred, fructificand astfel lacunele unei proceduri a insolventei foarte protectoare pentru partea debitoare. Numarul foarte ridicat si calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul cresterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% daca fenomenul insolventelor din Romania ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finantat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au inregistrat pierderi record de 127 miliarde de lei, cei mai mari pierdanti fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% in totalul datoriilor raportate de firmele insolvente”, spune Iancu Guda, Services Director Coface CMS.
Media incidentei insolventelor la 1.000 de companii active in cazul Romaniei intre 2011 - 2015 a fost de 40 de companii insolvente, de aproape patru ori peste nivelul Europei Centrale si de Est, in conditiile in care Romania a fost tot timpul in primele trei tari din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolventa la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% in 2008 (nivel anterior crizei financiare), pana la aproape 55% in 2015. Doar 2% - 3% dintre companiile insolvente din Romania se reorganizeaza cu succes, de aproape zece ori mai putin decat media tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana.
Incepand cu anul 2014, numarul insolventelor nou deschise a scazut pe fondul intrarii in vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolventa: 28% in 2014, 50% in 2015, iar estimarile Coface pentru 2016 indica o contractie a acestora cu inca 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul in care reprezentantii Coface observa o scadere a insolventelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic.
Pierderile financiare (datorii care depasesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent au scazut cu 56%, in timp ce pierderile sociale (numarul locurilor de munca pierdute) s-au diminuat cu 12%. Imbunatatirea disciplinei de plata in anul curent devine vizibila la nivel national: valoarea instrumentelor refuzate la plata in primul semestru al anului curent a scazut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, de la 5,7 miliarde de lei la doar 1,7 miliarde de lei, in timp ce numarul SRL-urilor nou inregistrate in perioada analizata a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel dupa 2010).
Impactul insolventelor in economie, in perioada 2011 - 2015
Reprezentantii Coface considera ca nivelul foarte ridicat al insolventelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lasat urme adanci in economia nationala si in mediul de afaceri, acestea din urma putand fi evaluate din mai multe puncte de vedere:
Plafonarea cresterii economice: conform estimarilor Comisiei Europene, nivelul PIB potential al Romaniei pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% inregistrat inaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la aceasta contractie au fost reducerea investitiilor straine directe si absorbtia modesta a fondurilor europene (elemente esentiale pentru finantarea formarii brute de capital), nivelul scazut al productivitatii si sporului negativ in evolutia fortei de munca (pe fondul efectului de emigrare, din ce in ce mai vizibil in randul populatiei calificate). Firmele romanesti care au intrat in insolventa in 2011 - 2015 au generat o cifra de afaceri totala de 92,5 miliarde de lei, respectiv 9% din cifra de afaceri medie inregistrata de toate companiile din Romania in intervalul respectiv.
Productivitatea foarte scazuta a companiilor respective, pe fondul unor investitii ineficiente sau cu o finantare nesustenabila a formarii brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adaugata de la nivel national, deci la nivelul PIB.
Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potential, numarul companiilor din Romania care au intrat in insolventa in 2011 - 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adaugate egal cu cel inregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indica o crestere cu aproximativ 75% a nivelului potential al PIB pentru 2011 - 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simuland o crestere a productivitatii medii in randul companiilor care au intrat in insolventa in perioada analizata, ajustand in acelasi timp numarul acestora la un nivel acceptabil (media inregistrata iin ECE).
Reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale alimentate de contributiile sociale suplimentare: companiile care au intrat in insolventa intre 2011 - 2015 aveau 451.956 de salariati, respectiv 11% din totalul locurilor de munca raportate de toate companiile active. In conditiile in care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizeaza cu succes, putem aprecia ca majoritatea acestor locuri de munca au fost desfiintate.
Mai mult, avand in vedere ca firmele romanesti care isi intrerup activitatea au o durata medie de viata de 11 ani si sunt de doua ori mai multe decat nivelul companiilor nou inmatriculate, este greu de crezut ca firmele nou infiintate pot absorbi o parte importanta a celor peste 450.000 de salariati care si-au pierdut locurile de munca din cauza insolventei angajatorului. Daca se tine cont ca nivelul somajului raportat de INS pentru Romania in 2011 - 2015 a fost relativ stabil, reprezentantii Coface considera ca o parte dintre acesti salariati s-au angajat la alte companii, insa majoritatea acestora probabil ca a emigrat in strainatate, in cautarea unui loc de munca.
Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii si de contributiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 miliarde de lei, declaratiile financiare ale companiilor care au intrat in insolventa in perioada 2011 - 2015 indica un impact negativ in veniturile fiscale de aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezinta aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 miliarde de lei.
Pierderile cauzate creditorilor: declaratiile financiare ale companiilor care au intrat in insolventa intre 2011 - 2015 indica un nivel total al datoriilor acumulate in bilant de 127,5 miliarde de lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din Romania. Dintre toti creditorii firmelor insolvente, furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi, in conditiile in care acestia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 de miliarde de lei.
In acest clasament, urmatorii creditori care au pierdut sunt institutiile de credit (banci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 de miliarde de lei datorii in bilantul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autoritatile statului, cu 26 de miliarde de lei si o pondere de 20% in totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 miliarde de lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entitati afiliate.
Faptul ca furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat in insolventa in perioada 2011 - 2015 nu este o intamplare. Pe fondul conditiilor de finantare bancara din ce in ce mai exigente incepand din 2009, firmele private au fost nevoite sa apeleze din ce in ce mai mult la creditul furnizor. Riscul de neplata a fost amplificat in perioada 2008 - 2013, deoarece:
• Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovand acelasi comportament in aceeasi perioada;
• Fenomenul a fost amplificat pe lantul comercial, pe masura ce solicitarile de extindere a termenelor de plata/ incasare inaintau pe lantul furnizor. Termenul mediu de incasare a creantelor inregistrat de companiile romanesti a crescut de la 60 de zile in 2008 la 104 zile in 2015;
• Fenomentul a creat o crestere a interdependentei intre companii, din ce in ce mai multe firme semnaland incapacitatea temporara de plata pe fondul neincasarii creantelor de la clientii importanti;
• Durata de transformare a veniturilor din incasari a crescut, in timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor in plati a crescut, de asemenea, amplificand presiunea asupra lichiditatilor companiilor.
In acest context, companiile mari si foarte mari au jucat progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “banci comerciale” pentru clientii acestora, preferand sa accepte termene de incasare extinse.
IMM-urile au transferat in perioada post-criza o parte semnificativa a creditului bancar catre cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natura sa intensifice relatiile intre companiile private, care au inceput sa imbrace o forma financiara semnificativa, nu doar una cu caracter comercial. Pe fondul acestor modificari structurale din economie, efectul de contagiune si propagare a unor socuri negative este mult mai rapid in prezent.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
In 2016, cererea de birouri din afara Bucurestiului poate atinge cel mai mare nivel inregistrat vreodata
Pana la finalul anului 2017, stocul modern de birouri din principalele orase regionale ar putea ajunge la aproximativ 800.000 mp, potrivit reprezentantilor DTZ Echinox.
In primul semestru al acestui an, cererea totala de spatii de birouri a atins un nivel similar cu cel inregistrat in 2015, iar pentru intreg anul 2016 este de asteptat sa atinga o valoare record.
In 2015, livrarile de spatii noi in principalele orase regionale au depasit 90.000 mp si au atins cel mai inalt nivel inregistrat pana acum. La finalul anului trecut, stocul spatiilor de birouri moderne din Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov era cu 20% mai ridicat fata de anul precedent si insuma 584.000 mp.
In prima jumatate din 2016, alti 47.500 de mp de birouri au fost finalizati, iar pentru urmatoarele 18 luni aproximativ 165,000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare. Per ansamblu, in perioada 2016 – 2017, nivelul livrarilor de spatii moderne de birouri din principalele orase regionale este estimat sa depaseasca 210.000 mp. Pana la finalul 2017, stocul total din Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov ar putea ajunge la aproximativ 800.000 mp, potrivit unui studiu DTZ Echinox.
In 2015 cererea pentru spatii de birouri localizate in principalele orase regionale a fost cu 25% mai ridicata fata de anul precedent si a insumat aproximativ 70.000 de mp. Cererea neta a reprezentat 90% din volumul total al cererii, insumand aproximativ 60.000 mp tranzactionati si a fost impartita intre cerere noua (80%) si relocari in cadrul stocului de clasa A si B.
Activitatea de pre-inchiriere s-a imbunatatit considerabil in 2015. Comparativ cu 2014, volumul preinchirierilor a fost de trei ori mai mare (25.500 mp). De asemenea, cea mai mare tranzactie de birouri din afara Bucurestiului incheiata anul trecut a fost o tranzactie de pre-inchiriere.
Din suprafata totala de birouri tranzactionata in 2015, Iasi a reprezentat 35%. Acesta a fost urmat de Cluj-Napoca (23%), Timisoara (22%) si Brasov (20%).
Companiile din sectoarele tehnologie si telecomunicatii au continuat sa genereze cele mai multe cereri (75% din suprafata tranzactionata), urmate de companiile din domeniile financiar (10%) si manufactura/ industrial (8%).
In primul semestru al acestui an, cererea totala de spatii de birouri a atins un nivel aproape similar cu cel inregistrat in 2015. Aproximativ 64.000 mp au fost tranzactionati, iar pentru intreg anul 2016, cererea pentru spatii moderne de birouri localizate in Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov este prognozata sa atinga o valoare record.
Cluj-Napoca: cea mai mare piata de birouri din afara Capitalei
Orasul Cluj-Napoca continua sa fie cea mai mare piata de birouri din afara Capitalei, cu un stoc modern de 240.000 mp la finalul S1 2016. In 2015 au fost livrati 43.000 mp de spatii de birouri, acesta fiind cel mai ridicat nivel inregistrat pentru o piata regionala. Intre a doua jumatate a anului 2016 si 2017, aproximativ 65.000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare. La sfarsitul anului 2017, stocul de birouri clasa A si B din Cluj ar putea depasi 300.000 mp.
Timisoara: in S1 2016 Timisoara a inregistrat cel mai mare nivel de metri patrati tranzactionati
Timisoara continua sa fie a treia cea mai mare piata de birouri din afara Capitalei, cu un stoc modern de birouri la finalul S1 2016 de 126.500 mp. Intre a doua jumatate din 2016 si 2017 aproximativ 66.000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare.
La finalul anului 2017, stocul de birouri de clasa A si B din Timisoara ar putea fi mai mare cu 50% comparativ cu S1 2016. In S1 2016, cererea pentru spatii de birouri a crescut in mod semnificativ. In comparatie cu celelalte piete regionale, Timisoara a inregistrat cel mai ridicat nivel de metri patrati tranzactionati (aproximativ 23.000 mp).
Iasi: cea mai mare tranzactie de birouri inregistrata pana in prezent in afara Capitalei
Cu un stoc modern de 180.000 mp la finalul S1 2016, Iasi este a doua cea mai dezvoltata piata de birouri din afara Capitalei. Aproximativ 31.000 mp au fost finalizati anul acesta, iar pentru a doua jumatate din 2016 nu sunt asteptate livrari majore. Analizand in perspectiva, pentru anul viitor sunt planificati pentru livrare doar 10.000 mp de spatii de birouri. In prima jumatate a acestui an, Iasi a atras cea mai mare cerere inregistrata pana acum intr-un oras regional (Amazon, 13.000 mp).
Brasov: orasul continua sa fie cea mai atractiva piata din perspectiva costurilor de ocupare pentru spatiile de birouri de clasa A
Stocul modern de spatii de birouri din Brasov este la finalul S1 2016 de 87.000 mp, orasul ocupand a patra pozitie in topul oraselor regionale dupa stocul de birouri.
In 2015, Brasovul nu a inregistrat livrari semnificative, iar stocul a ramas neschimbat pana la finalul anului. Cererea bruta din 2015 a fost de 13.500 mp, cu 60% mai ridicata fata de anul anterior. Intre a doua jumatate din 2016 si 2017 sunt programati spre finalizare 22.000 mp de birouri, iar pana la finalul 2017 stocul ar putea depasi 100.000 mp.
La finalul S1 2016, rata de neocupare pentru spatiile de birouri moderne din principalele orase regionale este <2% in Timisoara, 4% in Cluj Napoca, 5% in Iasi si 6% in Brasov.
In ceea ce priveste nivelul preturilor de inchiriere, pentru spatiile de clasa A, acesta se incadreaza in intervalul 13 - 15 Euro/mp/luna in Cluj-Napoca, intre 12 - 14 Euro/mp/luna in Timisoara si Iasi si intre 11 - 12 Euro/mp/luna in Brasov.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Big data si birocratia organizationala pot duce la greseli in procesul decizional
80% dintre respondentii unui studiu derulat in randul managerilor de top din 16 tari admit ca au luat decizii strategice pornind de la informatii eronate.
Managerii cu experienta se straduiesc sa ia deciziile corecte, in conditiile in care 72% dintre organizatii admit ca au avut minimum o initiativa strategica esuata pe fondul erorilor din procesul decizional, in ultimii trei ani, potrivit unui studiu realizat de Chartered Institute of Management Accountants (CIMA) si American Institute of Certified Public Accountants (AICPA).
Supraincarcarea informationala, birocratia excesiva, lipsa increderii si stimulentele nealiniate cu obiectivele de business au fost mentionate ca factori catre contribuie la greseli in procesul decizional de catre companii din toata lumea. Aproape o treime dintre respondenti au afirmat ca cel mai mare obstacol in calea eficientizarii procesului decizional il reprezinta birocratia organizationala.
Raportul “Joining the dots: decision making for a new era” s-a adresat top managerilor din organizatii mari din 16 tari si a relevat nu doar ca acestia admit ca au facut greseli in procesul decizional, ci si ca au luat decizii strategice pornind de la informatii eronate (80%), precum si ca organizatia pe care o conduc a pierdut un avantaj competitiv pentru ca au fost lenti in a lua decizii (42%). In mod surprinzator, doar 28% dintre respondenti sunt de parere ca organizatia este capabila sa le asigure liderilor cu experienta oportunitatea de a invata din rezultatele deciziilor luate.
Principalele cauze ale deciziilor de slaba calitate identificate in raport sunt:
• Supraincarcarea informationala: 36% dintre respondenti afirma ca organizatia lor nu face fata surplusului informational, iar 32% afirma ca big data a inrautatit situatia. Doar 37% considera ca big data le-a fost utila. In randul celor mai performante organizatii, 86% dintre respondenti evalueaza deja informatia manageriala de care au nevoie pentru a se concentra pe modalitati de crestere a valorii modelului de afaceri.
• Birocratia: aproape o treime dintre respondenti (29%) au indicat ca problemele de coordonare cauzate de birocratie sunt cel mai mare obstacol in calea eficientizarii procesului decizional.
• Incredere si colaborare: 43% dintre participantii la studiu afirma ca nivelul de incredere intre executivii din cadrul organizatiei lor necesita imbunatatiri, in timp ce 57% au fost de parere ca o colaborare mai activa este necesara pentru imbunatatirea procesului decizional. Aproape doua treimi (65%) au afirmat ca este nevoie de o crestere a nivelului de incredere intre lideri si angajati, per ansamblu.
• Structura stimulentelor: 61% dintre lideri admit ca structura stimulentelor oferite de organizatia lor nu incurajeaza luarea deciziilor corecte pentru obtinerea de valoare pe termen scurt, mediu si lung.
“Rezultatele acestui studiu pot genera ingrijorari semnificative, avand in vedere ca deciziile gresite duc la probleme in afaceri. Organizatiile trebuie sa trateze procesul decizional ca un element vital intr-o afacere, care trebuie derulat cu profesionalism si imbunatatit continuu. Mai mult decat atat, liderii trebuie sa inceapa sa gandeasca intr-un mod integrat. Aceasta presupune o cunoastere clara si bine definita a modelului de afaceri si alinierea deciziilor in functie de acest model, colectarea si analizarea rapida a tuturor informatiilor relevante din toate zonele afacerii si concentrarea pe indicatorii de performanta esentiali, mai degraba decat pe instinct sau zvonuri”, spune Krzysztof Kmuk (foto), CIMA Emerging Markets Development Manager CEE.
Barry Melancon, CPA, CGMA, Presedinte si CEO AICP, precizeaza ca suntem in era big data, iar perceptia comuna pare sa fie “mai mult este mai bine”, dar studiul citat arata ca big data devine o povara pentru cei responsabili de procesul decizional, in multe organizatii, intrucat nu sunt capabili sa extraga si sa analizeze informatii relevante.
“Avand o intelegere profunda a modalitatilor de crestere a unei afaceri, atat din punct de vedere financiar, cat si non-financiar, functia de contabilitate financiara joaca un rol critic in conectarea persoanelor potrivite cu informatia potrivita pentru a obtine avantajul competitiv", spune Barry Melancon.
Organizatiile care au afirmat ca sunt echipate corespunzator pentru a lua deciziile necesare pentru a obtine performante la nivelul afacerii au aratat ca respecta principii integrate in procesele decizionale, similare cu cele conturate de Principiile Globale de Contabilitate de Management (GMAP). GMAP a fost conceput pentru a crea cadrul principial pentru a sprijini sectorul public si privat sa ia decizii mai bune si sa fie capabile sa raspunda atat riscurilor, cat si oportunitatilor intampinate intr-o maniera eficienta.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Performanta buna in T2 2016 pentru piata bunurilor de folosinta indelungata din Romania
In al doilea trimestru din 2016, piata de bunuri de folosinta indelungata din tara noastra a crescut cu 15,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Potrivit studiului GfK Temax, valoarea pietei de bunuri de folosinta indelungata a atins valoarea de 529 milioane de euro in al doilea trimestru din 2016.
Patru din cele sapte sectoare au inregistrat rate de crestere de doua cifre: electronice, electrocasnice mari, electrocasnice mici si telecom, in timp ce sectorul foto a avut cea mai mare scadere.
Electronice
Piata de electronice a insumat 87 de milioane de euro in T2 2016, cu o crestere de peste 30% fata de acelasi trimestru al 2015. Cea mai mare categorie (televizoarele cu ecran plat) a sectorului a crescut cu aproape 34%, inregistrand vanzari de 76 de milioane de euro. Boxele portabile au avut o performanta buna, in timp ce DVD playerele si sistemele de navigatie au continuat sa scada.
Foto
In T2 2016, piata foto a inregistrat o valoare de 5 milioane de euro, cu o scadere de 18% fata de T1 2016.
Electrocasnice mari
Electrocasnicele mari au crescut cu aproape 31% in al doilea trimestru al 2016, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aparatele frigorifice (cea mai mare categorie) au crescut cu mai mult de 25%. Toate celelalte categorii au avut o performanta buna in T2 2016, cu rate de crestere de doua cifre.
Electrocasnice mici
Piata de electrocasnice mici a insumat 36 de milioane de euro in T2 2016, cu 23% mai mult comparativ cu T2 2015. Toate sectoarele au urmat un trend ascendent. Inca o data, vanzarile aparatelor de coafat au contribuit la performanta segmentului de ingrijire personala. Aparatele pentru prepararea alimentelor, dar si aspiratoarele (cele mai mari categorii ale pietei) au inregistrat si ele cresteri mari.
IT
Valoarea pietei de IT s-a restrans in T2 2016 cu aproape 14%, ajungand pana la valoarea de 85 de milioane de euro. Segmentul cu cea mai mare scadere este cel al tabletelor (-17%), urmat de calculatoarele portabile (-16,5%). Camerele web, mouse-urile si tastaturile sunt singurele categorii pe un trend crescator.
Telecom
Vanzarile de smartphone-uri (de departe cea mai mare categorie a pietei) au continuat tendinta ascendenta, cu o crestere de doua cifre in T2 2016. Piata de telecom a crescut cu 19% comparativ cu T2 2016. Telefoanele mobile si phablet-urile au scazut. Fata de T2 2015, castile au raportat o crestere de 28%.
Imprimante, multifunctionale si consumabile
In T2 2016, piata de imprimante, multifunctionale si consumabile a crescut cu mai mult de 7% comparativ cu T2 2015. Echipamentele de printare au urmat un trend pozitiv, in special datorita performantei multifunctionalelor. Usoare cresteri au fost resimtite si in segmentele de tonere si cartuse cu cerneala, datorita produselor compatibile.
GfK Temax este un indice utilizat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza pietele bunurilor de folosinta indelungata. Rezultatele sunt bazate pe studiile desfasurate regulat pe panelul de retail al GfK. Panelul de retail cuprinde date de la peste 425.000 de puncte de vanzare la nivel mondial.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Afacerile QuickMobile au crescut cu 75% in primul semestru din 2016
Vanzarile QuickMobile au crescut cu aproximativ 75% in primul semestru din acest an. Evolutia a fost sustinuta, pe de o parte, de cererea tot mai mare pentru gadget-uri si telefoane premium, dar si de directiile principale de dezvoltare trasate de companie la inceputul anului, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Astfel, cifra de afaceri a QuickMobile, la nivelul magazinului online si magazinelor fizice, in primele sase luni din 2016, a depasit 70 milioane de lei, in crestere cu 75% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
”In ultimii doi ani, ne-am concentrat fie pe cifra de afaceri, fie pe cresterea profitului. Astfel, dupa ce in 2014 nivelul cifrei de afaceri a fost primordial pentru noi, anul trecut am pus accentul pe cresterea profitului, fiindca suntem o companie romaneasca privata si ne dezvoltam organic, din resurse financiare proprii. in 2016, insa, ne-am indreptat atentia, in egala masura, atat catre cresterea afacerilor, fiindca vrem sa depasim rezultatele din 2014 pe acest segment, cat si catre profit, tinta vizand un nivel mai mare cu cel putin 10% fata de 2015”, spune Tudor Tiboc, General Manager QuickMobile.
Potrivit acestuia, in primul semestru din 2016, romanii au avut un apetit ridicat pentru dispozitivele wearable, mai ales pentru ceasurile inteligente, in ton cu tendinta de la nivel european. O alta categorie de produse care a sustinut evolutia din perioada analizata a fost cea a telefoanelor mobile, romanii preferand, cu precadere, smartphone-urile premium. in ambele cazuri, clientii au optat, preponderent, pentru device-urile recent lansate de producatori renumiti pe plan international, precum Apple, Samsung sau Huawei.
”Romanii, ca si ceilalti consumatori europeni, vor sa aiba branduri premium, la scurt timp de la lansarea pe piata. Din acest motiv, vrem ca in 2016 sa ne marim portofoliul si cu alte branduri puternice la nivel international, pentru a sustine evolutia ascedenta a business-ului”, mai spune Tudor Tiboc.
Pentru a obtine cresteri pe toate liniile, compania a initiat, in luna iunie, un plan amplu de extindere in franciza in mai multe orase mari din tara, precum Sibiu, Ploiesti, Pitesti, Oradea, Craiova si Targu-Mures. Acest program va fi continuat si anul viitor, planul vizand noi magazine in franciza si in Brasov, Arad, Alba-Iulia, Bacau, Galati, Focsani, Piatra-Neamt sau Buzau, dar si in Bucuresti.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Afacerile Smartree au crescut cu 33% in primul semestru din 2016
Smartree, companie activa pe piata de externalizare a proceselor de HR, a obtinut o cifra de afaceri de aproximativ 5,5 milioane de euro (24,65 milioane de lei) in primul semestru al anului, in crestere cu 33% comparativ cu perioada similara a anului trecut, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Avansul business-ului s-a datorat, pe de o parte, cererii in crestere de solutii pentru optimizarea proceselor interne din partea companiilor locale, in primul trimestru, si pe de alta parte, solicitarilor tot mai multe pentru munca temporara si payroll, cei doi piloni de crestere in al doilea trimestru.
”In al doilea trimestru, avansul cel mai mare a fost inregistrat de segmentul de munca temporara, un trend resimtit la nivelul intregii piete, datorita economiei tot mai dinamice in ansamblu. Atat companiile, cat si angajatii au inceput sa profite din ce in ce mai mult de flexibilitatea oferita de acest regim de munca”, spune Adrian Stanciu, CEO Smartree.
Astfel, daca primul semestru al anului 2015 a inregistrat o crestere de sub 10% fata de perioada similara din 2014, anul acesta munca temporara a avut o contributie mai mare in business-ul Smartree, raportand o majorare de 40% la nivelul primului semestru, fata de primele sase luni din 2015.
”In perioadele de varf, infrastructura de recrutare in regim de munca temporara este una complexa. Companiile apeleaza tot mai des la agentii specializate in acest sens pentru a-si acoperi necesarul de personal pe anumite proiecte, care practic le degreveaza de recrutarea si gestionarea angajatilor respectivi. Aceasta optiune, care contribuie la indeplinirea obiectivelor de business si la livrarea proiectelor, este luata in calcul din ce in ce mai des, indiferent de nivelul pozitiilor deschise”, explica Adrian Stanciu.
Un alt serviciu foarte solicitat in special in al doilea trimestru a fost cel de payroll, segment care a inregistrat o crestere de 15% in business-ul companiei, in prima jumatate a anului, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
In ceea ce priveste perspectivele pentru a doua jumatate a anului, reprezentantii Smartree se asteapta in continuare la cresteri importante pe toate liniile, dar mai ales pe zona de munca temporara.
In 2015, Smartree a inregistrat o cifra de afaceri de 9,6 milioane de euro, cu 15% mai mult decat in 2014. Cresterea a fost sustinuta de atragerea de clienti noi din industrii precum pharma, servicii, productie, retail, agricultura, petrol si gaze. Anul acesta, compania a atras si clienti noi, care activeaza in domenii precum medical, pharma, servicii, productie, retail sau agricultura.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
O noua editie Hubcelerator, program de accelerare dedicat start-up-urilor
Programul este organizat de Impact Hub Bucuresti iar inscrierile se pot face pana pe 25 septembrie, prin completarea unui formular online.
Selectia antreprenorilor se va face pe baza unor criterii ce includ potentialul afacerii, gradul de inovare si impactul urmarit iar participarea in program presupune achitarea unei taxe ce variaza intre 1.500 de lei si 2.000 de lei, in functie de numarul membrilor unei echipe.
Programul este destinat antreprenorilor aflati la inceput de drum, interesati sa-si lanseze sau sa-si dezvolte start-up-urile.
In perioada 6 octombrie - 15 decembrie, 30 de start-up-uri cu potential vor parcurge etapele esentiale pentru lansarea, validarea si dezvoltarea unui business, beneficiind pe tot parcursul programului de suportul constant al unor antreprenori si profesionisti din Romania, printre care se numara Axinia Bogdan (Emag), Marian Popa (Deutsche Bank), Raluca Radu (answear.com), Sergiu Negut (Fru Fru), Paul Ghita (Melow Drinks) sau Sorin Kertesz (Biciclop).
Workshop-uri practice pe teme de interes precum vanzari, strategii de marketing, planuri financiare, completate de sesiuni de mentorat individuale sau de evenimente de pitching, fac parte din agenda Hubcelerator. Pana in prezent programul a adus impreuna peste 80 de startup-uri, iar 50% dintre fostii participanti isi dezvolta in prezent afacerile.
Printre participantii in editiile trecute ale programului se numara Iutta (un brand de genti, pantofi si accesorii), Soup Loop (primul bar de supa dedicat hranei sanatoase), Aviziero (o aplicatie online de gestiune a asociatiilor de proprietari din Romania), Dare to Rug (primul brand de design romanesc care creeaza covoare de autor), bagel shop-ul Sunday Bagels, Bunicel (specializat pe dulceata si gemuri 100% naturale) sau Upside Down (o companie ce produce sacose si genti din bannere reciclate).
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Depanero lanseaza aplicatiile pentru iOS si Android si estimeaza 50.000 de utilizatori in primul an
Depanero, firma activa pe segmentul de service electro-IT din Romania, lanseaza aplicatiile pentru dispozitive mobile dedicate utilizatorilor de iOS si Android si simplifica interactiunea client - service. In primul an de la lansare, aplicatia Depanero va avea aproximativ 50.000 de utilizatori activi, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Cu noua aplicatie, sunt eficientizati timpii si procesul de trimitere in service a unui produs defect. Astfel, inregistrarea unui produs pentru a fi preluat in service va presupune completarea in aplicatia Depanero a unui formular cu trei campuri: marca si modelul produsului, defectul acestuia, tipul garantiei, intreaga operatiune necesitand mai putin de un minut.
”Clientii Depanero foloseau versiunea de mobil a site-ului pentru a-si accesa contul de client, a inregistra un aparat defect si a urmari procesul de reparatie al acestuia. Am analizat acest comportament, care se inscrie in tendintele de consum ale clientilor, dornici sa foloseasca solutii tot mai simple si <on the go>, si am lasat pentru ei aplicatia Depanero, disponibila pentru iOS si Android”, spune Adrian Antohi, director general Depanero.
Aplicatia Depanero poate fi configurata pentru a notifica utilizatorul in timp real despre stadiul produselor aflate in reparatie, iar acesta poate consulta in orice moment istoricul produselor in service.
Depanero are prezenta la nivel national, cu aproximativ 300 de angajati proprii, acoperind aproape toate judetele tarii, pe majoritatea categoriilor de produse de folosinta indelungata. Compania ofera servicii de consultanta, diagnosticare si remediere rapida a defectiunilor, atat pentru produsele aflate in garantie cat si pentru cele in post-garantie, pentru acestea din urma oferind garantie la reparatie.
Brandul Depanero este prezent pe piata din Romania din 2014, odata cu rebranding-ul companiei Servskills, infiintata in 2011. Depanero livreaza lunar servicii de consultanta si reparatii pentru o medie de 30.000 de clienti.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
MedLife a inregistrat in primul semestru afaceri de 58,72 milioane de euro
MedLife, liderul pietei de servicii medicale private din Romania, anunta rezultatele financiare aferente primului semestru din acest an, raportand o cifra de afaceri cumulata la nivel de grup in valoare de 58,72 milioane de euro, in crestere cu 32,7% fata de aceeasi perioada din 2015, cand compania a inregistrat o cifra de afaceri de 44,25 milioane de euro.
Potrivit reprezentantilor MedLife, avansul de 32,7% reprezinta un nou record pentru MedLife, peste 20% fiind sustinut de cresterea organica, iar restul prin achizitii.
“Estimam ca vom incheia 2016 cu o cifra de afaceri cumulata in valoare de 120 de milioane de euro, crestere organica, existand premize sa urcam pana la 130 - 150 milioane euro, aceaste din urma cifre fiind conditionate de procesul de finalizare al tranzactiilor aflate in curs”, spune Mihai Marcu, Presedinte CA MedLife.
Urmand strategia de consolidare a pozitiei de lider in Bucuresti si in tara, MedLife anunta o noua achizitie si semneaza tranzactia de preluare a pachetului majoritar, in proportie de 90%, din cadrul Centrului Medical Panduri.
Centrul Medical Panduri are o activitate de peste noua ani pe piata din Capitala si reuneste doua laboratoare de analize medicale si doua clinici. Potrivit reprezentantilor companiei, Centrul Medical Panduri a inregistrat la nivelul anului 2015 o cifra de afaceri de peste 1,9 milioane de euro, iar pentru anul acesta estimeaza o crestere de peste 20%.
Ca urmare a acestei tranzactii, Maria Pop, fondator si director general al Centrului Medical Panduri, va pastra atributiile de management, fiind direct responsabila de strategia de dezvoltare si extindere a Centrului.
Finalizarea tranzactiei cu Centrul Medical Panduri ar aduce in portofoliul MedLife cea de-a 11-a achizitie, trei dintre acestea fiind derulate in 2016. in perspectiva, compania doreste sa intensifice investitiile alocate proiectelor de achizitii si anunta intentia de a contracta un nou credit.
“Suntem in negocieri avansate cu mai multe banci, astfel incat credem ca in cursul lunii septembrie vom putea contracta un nou credit in valoare de 20 milioane euro (tranzactie de tip leveraged buyout - LBO), fondurile urmand sa fie alocate exclusiv pentru achizitii. De altfel, la ora actuala suntem in discutii avansate pentru realizarea a cinci tranzactii, una dintre acestea fiind de marime medie spre mare”, adauga Mihai Marcu.
In luna martie 2016, MedLife a contractat un credit in valoare de 56 milioane de euro, iar odata cu finalizarea contractarii celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispozitie un buget total de investitii de 76 milioane de euro, din care o parte importanta va fi alocata proiectelor de achizitie.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Livrarile DPD Romania au crescut cu 35% in primul semestru
Livrarile DPD Romania, companie activa pe segmentul de coletarie si curierat expres, s-au mentinut pe un trend ascendent in prima jumatate a anului, fata de perioada similara din 2015. Cresterea expedierilor s-a reflectat si in cifra de afaceri a DPD Romania, care s-a majorat cu 26%, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Afacerile DPD Romania au ajuns, dupa primele sase luni din 2016, la aproximativ 47 de milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei mai mult fata de cifra inregistrata in aceeasi perioada a anului anterior. Evolutia a fost sustinuta de cresterea volumului de livrari cu 35%, fata de primul semestru din 2015.
Din totalul expedierilor efectuate prin intermediul companiei, 88% au fost pe plan intern, 7% la nivel extern, iar 5% au fost generate de trimiterile din strainatate in tara.
Principalele motoare care au condus la cresterea raportata de companie in primul semestru al anului au fost comertul electronic, expedierile internationale, dar si noul serviciu de livrare paleti in regim de curierat, PalettOne.
”Am avut parte de un prim semestru care ne-a validat tintele propuse pentru 2016. E-commerce-ul continua sa genereze cel mai mult business pentru curierat. Ce am observat, insa, anul acesta, este ca tot mai multi romani trimit sau primesc colete din strainate. Un alt pilon important pentru noi au fost livrarile de marfa paletizata in regim de curierat, noul serviciu dedicat clientilor din zona de FMCG, printing, papetarie, home&deco si auto”, spune Lucian Aldescu, CEO al DPD Romania.
Potrivit acestuia, pana la finalul lui 2016, volumul de paleti DPD se va dubla, avand in vedere marirea capacitatii de manipulare si sortare din cele doua noi depozite (Sibiu si Bucuresti), marirea flotei auto si dezvoltarea de noi solutii speciale pentru clientii PalletOne.
In ceea ce priveste totalul livrarilor DPD din intervalul ianuarie - iulie, in lunile martie, mai si iunie s-au inregistrat cele mai multe livrari, respectiv 53% din totalul raportat in primul semestru.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
