Printre temele abordate in cadrul evenimentului s-au mai numarat: Practica recenta a inspectorilor fiscali - importanta procedurilor interne in securizarea scutirii de TVA la export si livrari intracomunitare; Cine poate fi considerat “exportator” in sens vamal si a TVA?; Diferenta intre export si re-export.

Specialistii care au dezvoltat tematicile propuse au fost: Mihai Petre, Senior Manager Servicii Fiscale, Deloitte Romania; Raluca Baldea, Senior Manager – TVA, Deloitte Romania; Daniela Neagoe, Senior Consultant Servicii Fiscale, Deloitte Romania.

”In mod traditional, exportul de marfuri  primeste mai putina atentie  decat importul de marfuri. Valoarea in vama, incadrarea tarifara, chiar si originea marfurilor la export, nu expun  agentii economici la datorii suplimentare semnificative atata timp cat taxele la export sunt zero.  Cu toate acestea, sporirea  numarului  si a complexitatii  tranzactiilor in lant la export  a  facut   ca legiuitorul  sa inaspreasca  conditiile  de  desfasurare a lor din perspectiva vamala si a TVA.  Redefinirea notiunii de exportator din perspectiva vamala de la 1 mai 2016 a transformat o  mare  parte  dintre  tranzactiile  in lant  la export (in conditii de livrare EXW  si FOB  mai ales) in  vanzari locale cu TVA.  Daca nu acordam  atentia cuvenita  acestora, riscam sa  datoram  20% TVA  in Romania pe tranzactiile in lant la export. Cu  alte  cuvinte,  la fiecare  tranzactie in lant la export trebuie sa ne intrebam (1) cine este exportatorul din punct de vedere vamal, (2) pe care dintre tranzactii trebuie alocat transportul si (3) implicit,  care  este tratamentul TVA aplicabil fiecarei vanzari in lant”, a explicat Mihai Petre.

Potrivit acestuia, legiuitorul ofera si simplificari celor care  indeplinesc  standardele de calitate cerute, lasand astfel mai mult timp organelor de control  sa se concentreze  asupra celorlalti participanti la exportul de marfuri.

”Practic, anumiti agenti economici pot efectua exporturi in afara orelor de program, pot emite singuri dovezi de origine, pot atesta statutul comunitar al marfurilor, totul pentru a diminua interactiunea fizica cu biroul vamal si a spori viteza de vamuire a marfurilor”, a spus Mihai Petre.

Raluca Baldea a prezentat diverse studii de caz cu dificultati in justificarea scutirii de TVA si a enumerat dovezile necesare pentru justificarea scutirii de TVA la exportul de bunuri:

Factura sau documentele solicitate de autoritatea vamala pentru intocmirea declaratiei vamale de export, in cazul in care transportul bunurilor nu presupune o tranzactie.

Unul dintre urmatoarele documente: DVE electronic (certificarea incheierii operatiunii de export de catre biroul vamal de export, sau notificarea de export certificata de biroul vamal de export) sau DVE pe suport hartie (exemplarul 3 certificat pe verso de biroul vamal de iesire). Dovezi pentru justificarea scutirii de TVA pentru servicii direct legate de exportul de bunuri.

Raluca Baldea a mai precizat ca termenul pentru obtinerea documentelor in vederea scutirii este de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a intervenit un generator de taxa pentru operatiunea in cauza.

”Tendinta autoritatilor este aceea de a cere tot felul de documente stampilate, documente care nu sunt prevazute in legislatia in comunicare. Am observat si faptul ca autoritatile se asteapta ca noi sa asteptam controlul si sa ne verificam clientii. Autoritatile fiscale cer ca noi sa avem un control asupra clientilor nostri. Sa verificam clientii inainte sa intram in relatie contractuala. Fiscul spune acum ca daca nu am facut toate verificarile necesare pentru a ma asigura ca nu sunt parte dintr-o frauda, sunt raspunzator”, a spus Raluca Baldea.

Ea le-a recomandat reprezentantilor companiilor sa aiba o procedura scrisa de verificare si acceptare a clientilor.

Gabriela Ciupitu, reprezentantul ANCEX, a prezentat principalele atributii ale institutiei.

”MAE, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor - ANCEX este autoritatea nationala in domeniul controlului operatiunilor cu produse cu dubla utilizare, cu produse militare, si raspunde de aplicarea politicii Guvernului in acest domeniu”, a explicat reprezentantul ANCEX.

Potrivit acesteia, se supun regimului de control prevazut de OUG 119/2020 urmatoarele operatiuni cu dubla utilizare:
• Exportul, in regim vamal definitiv sau suspensiv, inclusiv transmiterea de produse software sau tehnologce prin mijloace electronice unor persoane sau parteneri din afara Uniunii Europene.
• Transferul intracomunitar.
• Serviciile de intermediere.
• Tranzitul produselor cu dubla utilizare necomunitare.
• Asistenta tehnica ce vizeaza anumite produse cu utilizare finala militara.

”Se supun regimului de control destinatia si utilizarea finala ale produselor cu dubla utilizare care fac obiectul operatiunilor mentionate anterior”, a mai precizat Gabriela Ciupitu.

Daniela Neagoe a vorbit despre diferenta intre export si re-export.

”Exportul se refera la marfuri unionale de pe teritoriul vamal al Uniunii, iar re-export inseamna iesirea marfurilor neunionale de pe teritoriul vamal al Uniunii. In prezent, in Uniunea Europeana nu exista taxe vamale la export”, a explicat Daniela Neagoe.

Ea a mentionat care sunt codurile de regim pentru export. Doua dintre cele mai relevante sunt: 10 - export definitiv; 11 - export de produse compensatoare obtinute din marfuri echivalente in cadrul regimului de perfectionare activa inainte ca marfurile provenite din import sa fie plasate sub regim.

”Notificarea la re-export este un document nou obligatoriu. Se depune la biroul vamal de iesire. il poate depune proprietarul marfurilor sau transportatorul marfurilor, persoana care scoate marfurile de pe teritoriul vamal sau cea care isi asuma responsabilitatea transportarii marfurilor inainte iesirii acestora de pe teritoriul vamal al Uniunii”, a completat Daniela Neagoe.

Potrivit acesteia, formularul se completeaza printr-un procedeu mecanografic.

In ultima sesiune a dezbaterilor, Cosmin Dinca a vorbit despre simplificarile vamale la export.

”Ca regula generala, originea poate sa fie de doua tipuri: preferentiala cu taxe vamale reduse sau 0, sau nepreferentiala. Preferentiala inseamna ca intre Uniunea Europeana si alte tari au fost incheiate intelegeri care inseamna uneori reducerea sau eliminarea taxelor la export. Aceste conditii trebuie sa fie luate in seama de catre exportatori”, a spus Cosmin Dinca.

Specialistul Deloitte a oferit detalii despre caracteristicile exportatorului autorizat.

”Autorizatia de exportator autorizat permite emiterea in procedura simplificata a: declaratiei de origine pe factura, conform prevederilor care reglementeaza comertul preferential dintre UE si tarile partenere; certificatelor A.TR., care atesta statutul de marfa in libera circulatie in cadrul Uniunii Vamale UE – Turcia; emiterea declaratiei de origine pentru produse exportate in Republica Coreea”, a explicat Cosmin Dinca.

Potrivit acestuia, termenul de emitere a autorizatiei este de 30 de zile de la data depunerii documentatiei complete. Procedura de autorizare este Ordinul Nr. 1191/2016.
 

startups.ro a sprijinit evenimentul in calitate de partener media.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

In prezent, sunt in curs lucrarile de constructie la cea de-a doua cladire noua, N1, de 8.500 mp, ce urmeaza a fi livrata in trimestrul al doilea din 2017. Coresi Business Park totalizeaza astazi peste 30.000 mp de birouri de clasa A si tinteste sa ajunga la 100.000 mp in urmatorii ani, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.

Cea de-a doua faza a proiectului Coresi Business Park cuprinde trei cladiri moderne de birouri clasa A, cu regim mic de inaltime (P+3E/4E), totalizand 25.000 mp construiti.

“Remarcam mult mai multa atentie din partea viitorilor chiriasi in ceea ce priveste calitatea amenajarii interioare si a partitiilor, inclusiv a materialelor si a componentelor folosite, precum si respectarea normelor PSI, cat si a altor aspecte de sanatate si securitate la locul de munca”, spune Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

Prima faza a Coresi Business Park cuprinde aproximativ 26.000 mp construiti de spatii de birouri neconventionale, cu elemente arhitecturale industriale. Cladirile restaurate si transformate ofera toate facilitatile de clasa A si inregistreaza un grad de ocupare de 100% pentru spatiile de birouri restaurate si 100% grad de retentie a chiriasilor, majoritatea trecand deja printr-un proces de expansiune.

Parcul de afaceri dezvoltat pe fosta platforma industriala Tractorul din Brasov gazduieste chiriasi internationali precum CGS, Raiffeisen, IBM, Tata Technologies, companii ce ocupa suprafete intre 3.000 si 5.000 mp. Coresi Business Park este o parte integranta a noului cartier Coresi, ce constituie una dintre cele mai ample initiative de regenerare urbana din Romania. Coresi Business Park transforma 12 hectare din fosta platforma industriala intr-o zona de afaceri cu aspect contemporan.

“Am observat in ultimul an un interes crescut din partea companiilor din domeniul IT si engineering, fie ca vorbim de chiriasi noi, cum este cazul companiilor iQuest si Tata Technologies, sau de chiriasi care activeaza deja in cadrul Coresi Business Park si care isi extind activitatea, cum este cazul IBM. in prezent, companiile de software si engineering au o pondere aproape egala intre chiriasii nostri cu cele de outsourcing (BPO) si centrele de servicii (SSC) iar tendinta lor este de crestere. Din punct de vedere economic, acest fenomen se reflecta pozitiv in valoarea adaugata pe care companiile o genereaza, dar si in atragerea de personal calificat, bine platit”, spune Silviu Savin.

Ascenta Management, dezvoltatorul parcului de afaceri, planifica un ritm constant al livrarilor de noi spatii de birouri, urmand ca in urmatorii 8 - 10 ani, prin constructia a 10 cladiri noi de birouri, sa atinga o suprafata totala de 100.000 mp construiti in Coresi Business Park.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Conferinta a constituit un prilej de analiza si dezbatere a situatiei actuale a agriculturii romanesti, reunind factori de decizie si jucatori importanti din domeniul agricol.

”Politicile pe care Comisia Europeana a incercat sa le impuna celor 28 de tari au dus la disfunctionalitati, pentru ca sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferentiate. Legat de subventia agricola, vorbim despre niste proiectii de viitor cum ca plata pe suprafata sa fie alocata pentru alte proiecte. in prezent, exista consultari pe aceasta tema. Pentru noi ar trebui sa fie o prioritate subventia pentru fermierii mici si medii, pentru a creste productia interna”, a spus Laurentiu Rebega, Europarlamentar, Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala, Parlamentul European.

Adrian Pintea, Director General, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, a vorbit despre platile facute de APIA si despre problemele sectorului.

”In ceea ce priveste bugetul, se adauga cinci miliarde de euro sub forma de subventii de la bugetul de stat atat pentru sectorul vegetal, cat si pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipica, dar si cu multe dificultati. in ceea ce priveste FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plati in valoare de 91,57%. Exercitiul financiar se incheie la 17 octombrie, zi pana in care speram sa facem plati care sa depaseasca 95%”, a spus Adrian Pintea.

El a mentionat ca foarte multe probleme exista din cauza lipsei de cadastru si din cauza ca bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe intre 95% si 100% dintre fondurile alocate pe baza legislatiei. Este o institutie foarte mare care ar functiona mult mai bine daca aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestioneaza 89 de scheme de plata.

Laurentiu Baciu, Presedinte, LAPAR, a atras atentia asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.

”Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar in industrie. Din contra, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper sa nu mai dam banii pe apa sambetei. Anul asta s-au dat subventii care depasesc de doua-trei ori recolta produsa. Ati observat cumva ca au crescut suprafetele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breasla, dar sa iei subventie de trei ori cat produci este incredibil. Nici nu mai trebuie sa lucreze pamantul pentru a avea bani”, a spus Laurentiu Baciu.

In completarea acestei afirmatii, Nicusor Serban, Proprietar, Agroserv Mariuta, a mentionat ca scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare.

“Cel care ia mai multi bani se duce si ia terenul de la alti proprietari in arenda pentru ca el primeste mai multi bani de la APIA si nu pentru ca este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au incercat sa faca agricultura sustenabila in toti acesti ani”, a explicat Nicusor Serban.

O alta problema semnalata de Proprietarul Agroserv Mariuta este legata de lipsa de personal.

”Avem probleme cu personalul in sectorul agricol. Este foarte greu sa gasim tineri interesati de agricultura, dar mai ales de personal specializat in acest domeniu. Acest lucru ne trage in jos in competitia cu fermerii din alte tari din Europa pentru ca suntem pe aceeasi piata. in continuare Romania va vinde la preturi mici. Este firesc, avand in vedere ca Romania nu are consumatori interni pentru productia vegetala. Cu exceptia sectorului de panificatie nu avem consumatori interni”, a spus Nicusor Serban.

Sorin Minea, Presedinte Angst, Presedinte Romalimenta, a descris situatia in care se gaseste industria alimentara romaneasca.

”Procesare exista in Romania. De ce nu se cumpara materie prima din Romania? Industria alimentara din Romania s-a nascut in 1990. A mers mai departe fara a avea o legislatie. De atunci, singura masura buna a fost scaderea TVA. Domeniul este impartit in doua: agricultori si industria alimentara. Este normal, asa este peste tot in Uniunea Europeana si toata lumea vrea sa faca profit. Agricultura beneficiaza de subventii asa cum sunt ele. Industria alimentara si procesatorii <beneficiaza> de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.”, a spus Sorin Minea.

El si-a exprimat opinia si despre etichetarea produselor romanesti la raft mentionand ca etichetarea produselor romanesti la raft nu va aduce profit jucatorilor de pe plan local.

“Populismul va dauna procestorilor romani, nu ii va ajuta, pentru ca Romania incearca sa-si castige consumatorii din piata interna, in timp ce companiile din UE fac business in Romania. Ar trebui sa fim si noi pe rafturile magazinelor din UE. Fara industrie alimentara vindem in portul Constanta. Ieftin”, a mai spus Sorin Minea.

Mihaela Ispas, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificarile legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificari din ordinul MADR 895/2016.

”Prin noul Ordin, MADR deleaga actiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control fata de vechiul ordin, documentele se pot depune in copie simpla. Alte noutati au ca scop stabilirea unei anumite transparente a organismelor de control. Acestea au obligatia de a afisa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela Ispas.

Dana Zachi, sef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.

”Toata lumea se plange de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt insa stabilite de Comisia Europeana. Noi am facut lobby pentru fermieri in sensul reducerii acestor comisioane pentru ca ele au fost stabilite in 2008 cand toata lumea era in plina criza. Acum bancile dau credite mult mai usor cu dobanzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare si nepotrivit”, a spus Dana Zachi.

Roland Toma, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supravietuit.

”Vin multi clienti care spun: am auzit ca se dau niste bani, vreau si eu. Proiectele europene nu-ti baga bani in buzunar, ci iti dau niste timp in avans in fata concurentei. Aceste proiecte trebuie sa se traduca in afaceri care vin in intampinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile si nu vor avea success si continuitate”, a declarat Roland Toma.

Sumele alocate prin PNDR 2014 - 2020 se ridica la 9,85 miliarde de euro.
 

startups.ro a sprijinit evenimentul in calitate de partener media.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Trei proiecte de retail au fost finalizate in S1 2016, avand o suprafata totala inchiriabila de 69.000 mp: Shopping City Timisoara - faza II, Mercur Craiova si Satu Mare Shopping Plaza. In plus, proiectul Coresi Shopping Resort din Brasov a fost extins cu o suprafata inchiriabila de 14.000 mp, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al DTZ Echinox.

Densitatea spatiilor de retail modern la mia de locuitori in Romania este de 164 mp la finalul S1 2016. Bucurestiul, cu un stoc de retail modern de 1.12 milioane mp are la finalul S1 2016 o densitate de 595 mp de spatii de retail modern la mia de locuitori.

“In a doua jumatate a anului 2016, spatii comerciale in suprafata de aproximativ 148.000 mp sunt programate pentru finalizare, 65% dintre acestea fiind localizate in Bucuresti. In orasele regionale, cele mai importante livrari sunt Shopping City Piatra Neamt si extinderea City Park Constanta, ambele in portofoliul NEPI. Pentru anul acesta estimam ca nivelul de livrari noi de spatii de retail modern va fi cu 50% mai ridicat fata de 2015. Avand in vedere ca in anul 2017 nu sunt programate livrari semnificative de spatii de retail modern, coroborat cu cresterea inregistrata in vanzarile retailer-ilor, ne asteptam ca nivelul de chirii sa isi mentina trend-ul usor crescator inregistrat in 2016”, spune Bogdan Marcu, Partner - Retail Agency.

In ceea ce priveste cererea, reducerea TVA de la 24% la 20%, a avut un impact pozitiv asupra vanzarilor cu amanuntul, care in S1 2016 au inregistrat o crestere de 16,8% de la an la an. Aceasta performanta a fost stimulata in principal de vanzarile de produse alimentare, care au crescut cu 23,5%, vanzarile nealimentare inregistrand o crestere de 15,1% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Fata de media inregistrata la nivelul Uniunii Europene cresterea vanzarilor cu amanuntul din Romania a fost de sase ori mai mare, precizeaza reprezentantii DTZ Echinox.

In S1 2016, principalii retaileri de FMCG au continuat sa-si extinda reteaua, Profi fiind in continuare cel mai activ, cu 44 de supermarketuri si magazine de proximitate deschise. Pe segmentul de hipermarketuri, Kaufland a fost singurul retailer care si-a extins reteaua locala cu doua unitati in Bucuresti. Dupa patru ani de inactivitate pe segmentul Cash&Carry, Selgros a anuntat in S1 2016 deschiderea unui magazin la Targu Mures cu o suprafata de 4,000 mp.

In S1 2016, Carrefour a finalizat preluarea supermarketurilor Billa, tranzactie in urma careia, retailerul francez si-a extins reteaua cu 86 de supermarketuri. La finalul perioadei analizate, Carrefour detine in Romania peste 270 de magazine de diferite formate (hypermarketuri, supermarketuri si magazine de proximitate).

Spre deosebire de anul trecut, cand strategiile de expansiune ale retailerilor de fashion au vizat proiectele existente, cu performante dovedite, in S1 2016 acestia au deschis noi unitati in special in noile proiecte. H&M a fost cel mai activ retailer in prima jumatate a anului, cu cinci deschideri, urmat de Inditex care a adaugat patru noi unitati retelei de 112 magazine. Printre cei mai activi retaileri in S1 2016 au fost si New Yorker, C&A, LC Waikiki, LPP Group, Kenvelo si Koton.   

Prima jumatate a anului a adus o serie de noi retaileri in piata, Capitala continuand sa fie destinatia principala pentru deschiderea primului magazin din Romania.

In Romania, la finalul S1 rata de neocupare in proiectele dominante este de 2%, in proiectele secundare de 8%, iar in cele tertiare se situeaza intre 10% - 15%.

Avand in vedere ca centrele comerciale dominante au o rata de ocupare aproape de 100% si ca retailerii, in special cei din segmentul fashion, raporteaza cresteri semnificative ale vanzarilor, nivelul chiriilor din S1 2016 a inregistrat o usoara crestere.

Astfel, la sfarsitul S1 2016, pentru proiectele de retail performante din Bucuresti, chiriile prime se situeaza intre 65 de euro -75 de euro/mp/luna, in timp ce in proiectele secundare chiria prime variaza intre 25 de euro - 45 de euro/mp/luna. In afara Capitalei, chiria in centrele dominante variaza intre 22 de euro - 27 de euro/mp/luna. In orase precum Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi sau Constanta, chiriile prime sunt cu 20% - 30% mai ridicate. In orasele tertiare, chiria prime este de 16 euro - 20 de euro/mp/luna.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Interactiunea dintre arhitectura si tehnologie este principalul motor al schimbarilor din spatiile de lucru, spun reprezentantii Kinnarps Romania, unul din cei mai importanti jucatori pe segmentul de mobilier si solutii de amenajare pentru spatii de birouri.

“Schimbarile in modul in care interactionam unii cu altii prin intermediul noilor tehnologii, telefoanelor smart sau tabletelor, afecteaza in mod direct modul in care noi muncim. in noua era, munca, asa cum spune arhitectul Frank Duffy, unul din fondatorii DEWG, este ceea ce faci si nu un loc in care te duci. Granita dintre timpul consacrat muncii si timpul liber a disparut si este obligatoriu ca spatiile in care ne desfasuram munca sa se adapteze acestor conditii. Birourile vor fi mai complexe, mai bine adaptate diverselor tipuri de activitati, mai personalizate. Se va trece de la metri patrati per angajat la metri patrati per activitate, iar aspectul va fi din ce in ce mai apropiat de caldura unui camin si mai putin de un spatiu rece, formal. Nu se mai pune acum problema daca organizatiile vor adopta aceasta schimbare, ci doar aceea legata de momentul in care o vor face”, explica Daniel Florescu, director general Kinnarps Romania.

Conform studiilor efectuate de Kinnarps, cele mai importante tendinte care vor influenta mediul de lucru si spatiile de birouri din Romania in urmatorii ani sunt:
 

De la cabluri la wireless
Pe masura ce tehnologia se integreaza tot mai mult in viata noastra, totul va deveni mobil: de la felul in care muncim, pana la felul in care facem cumparaturi.

Programul de lucru de la 9.00 la 17.00 este din ce in ce mai rar, iar munca isi face loc in viata noastra seara, in weekend sau in vacanta.

Evolutia tehnologiei are drept rezultat o revolutie in spatiile de lucru, rupand firele prin care angajatul este legat de un program fix sau de un birou fix. in urmatorii cinci ani, intregul spatiu de lucru va deveni wireless, iar companiile vor trebui sa se adapteze conceptului de ”angajat mobil”.

Munca este activitatea pe care o faci, nu locul in care te duci. Iar conceptul de ”hub”, unde profesionisti din diverse industrii vin sa lucreze, este din ce in ce mai des intalnit.
 

De la generatia de bronz la cea de argint
Pentru prima data, intalnim in acelasi spatiu de lucru patru generatii si toata lumea trebuie sa inteleaga ca la birou, un angajat de 20 de ani are nevoi diferite in comparatie cu un angajat de 60 de ani.

Se spune ca ”60 is the new 40”, mai ales in contextul imbatranirii populatiei din Europa. Experienta unor angajati cu parul alb este nepretuita, la fel ca si entuziasmul generatiei tinere. Companiile au nevoie de solutii de design interior care sa incurajeze generatiile diferite sa interactioneze.
 

De la concedii medicale la bucuria de a munci
Din ce in ce mai multi angajati se imbolnavesc din cauza stresului, iar concediile medicale sunt o problema majora pentru companii. Daca ne simtim bine la birou, lucram bine, iar productivitatea companiei creste.

Solutiile de amenajare a unor spatii de lucru care sa tina cont de sanatatea si starea de bine a angajatilor vor fi cele mai cautate de catre companii. Pe de alta parte, designul si atmosfera spatiului de lucru devin o parte importanta din brandul companiei.
 

De la individualism la echipa
Mediul de lucru se schimba: dintr-un mediu in care fiecare are de executat anumite task-uri, la un mediu in care fiecare colaboreaza cu colegii pentru realizarea unor proiecte de echipa.

Locul de munca va deveni un spatiu important pentru interactiunea sociala, in contextul in care comunicarea electronica sau prin intermediul social media este din ce in ce mai raspandita. Mediul profesional ideal va fi acela unde ideile si proiectele vor fi realizate prin colaborare.
 

De la neatentie la concentrare
In ziua de azi, multi angajati prefera sa lucreze de acasa sau dintr-o cafenea, nu de la birou, pentru a se putea concentra mai bine.

Birourile de tip open-space nu sunt bune pentru toate task-urile sau pentru toti angajatii. Cei mai multi dintre noi suntem afectati de galagia din birou, de colegii care vorbesc la telefon sau intre ei, de aceea 28% din cei care vor sa se concentreze la birou asculta muzica in casti. in viitor, spatiul de lucru trebuie adaptat nevoilor tuturor.

In concluzie, potrivit reprezentantilor Kinnarps, tiparele nu se mai potrivesc fortei de munca actuale, diversificata acum mai mult ca niciodata. Frontierele - de la cele geografice, pana la cele ce au legatura cu genul, varsta si diferentele fizice sau psihologice - incep sa dispara in ceea ce priveste universul muncii, iar cerintele vizeaza in principal atragerea si pastrarea creativitatii in mediul profesional.

Infiintata in 1942 in Suedia, de catre Jarl si Evy Andersson, Kinnarps este o afacere de familie activa in 40 de tari din lume, lider de piata in Europa, avand  2.300 de angajati si o cifra de afaceri de 402 milioane euro. Compania suedeza de mobilier de birou si design interior ofera solutii inovatoare si inspirationale pentru spatii de lucru. Pe langa mobilier de birou, Kinnarps produce mobilier pentru diferite spatii publice, precum scoli, spitale, centre comerciale.

Kinnarps Romania a inceput sa activeze pe piata locala in 2006 si a devenit membru al Asociatiei Clubul Roman de Mobila din anul 2011. Compania a debutat ca distribuitor de mobilier de birou, dezvoltandu-se in timp intr-un integrator de produse romanesti si suedeze, ce livreaza proiecte originale si eficiente de spatiu si ambient. Pentru 2016, Kinnarps Romania estimeaza o cifra de afaceri de 3 milioane de euro.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Cele mai mari cresteri salariale medii au fost acordate in sectorul de retail (4,3%) si al bunurilor de larg consum (5,8%), in vreme ce cresteri sub media pietei au fost inregistrate in sectorul bancar (2,6%).

”Anul acesta, sectoarele direct legate de consum (retail si industria bunurilor de larg consum) au raportat cele mai mari cresteri salariale, influentate fiind atat de cresterea salariului minim pe economie la nivel national, cat si de rezultatele economice pozitive datorate reducerii TVA si cresterii consumului. in schimb, sectoarele mai putin legate de evolutia consumului cu amanuntul, asa cum este cel bancar, au mentinut o politica salariala mai prudenta, similar anilor anteriori”, explica Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Europa de Sud-Est.

Potrivit datelor PwC, si pentru 2017 companiile dau dovada de prudenta in ceea ce priveste cresterile salariale bugetate, acestea fiind similare cu cele de anul acesta (3,8% cresterea medie pentru intreaga piata), cu o dinamica mai accentuata in sectorul de retail (4,9%) si cel industrial (4,4%) si o crestere anticipata mai temperata in sectorul bancar (3%).

”Observam ca sectorul privat ramane prudent in privinta cresterilor salariale, semn ca lectiile din perioada crizei au fost insusite, iar companiile vor sa pastreze ritmul cresterilor salariale in linie cu castigurile de productivitate si avand o viziune pe termen lung, fara a se lasa influentate de elemente conjucturale, care stimuleaza cresterea pe termen scurt”, spune Horatiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanta in Resurse Umane, PwC Romania.

Cele mai mari salarii la nivel entry-level pentru angajatii cu studii superioare sunt oferite de companiile participante din sectorul farmaceutic (3.700 lei brut), in vreme ce bancile remunereaza angajatii entry-level cu mai putin de jumatate din aceasta suma (1.800 lei brut). Salariile entry-level pentru angajatii cu studii medii variaza intre 1.400 si 1.600 de lei in functie de sector. 29% dintre participantii la studiu efectueaza majorari salariale pentru angajatii entry-level dupa terminarea perioadei de proba.

In privinta partii variabile, dependente de performanta, acestea sunt acordate indeosebi la nivel de top si middle management, dar si la angajatii din vanzari, de pilda din cadrul companiilor din FMCG (doua treimi dintre participantii la studiu ofera o plata pentru performanta acestor categorii de personal).

Ca nivel, bonusul de performanta variaza de la 9% din salariul anual pentru angajatii blue-collar pana la aproape 40% din salariul anual pentru angajatii din top management. Pentru angajatii din vanzari bonusurile de performanta echivaleaza cu o treime din salariul anual. 

Criteriile pentru acordarea bonusului de performanta tin indeosebi de rezultatele individuale pentru angajatii de vanzari (70% din companii) si pentru personalul operational (63%), insa depind intr-o mai mare masura de rezultatele companiei pentru nivelul top si middle management (peste un sfert dintre participanti tin cont exclusiv de acest indicator atunci cand decid acordarea bonusurilor de performanta).

In privinta beneficiilor non-salariale, studiul PayWell releva ca cele mai frecvente beneficii extra-salariale utilizate de companiile de pe piata din Romania sunt, si anul acesta, cele “de securitate”: tichete de masa (oferite de 74% dintre participanti), si abonamente la clinicile medicale private (55%).
23% dintre companiile participante la studiul PayWell Romania 2016 ofera posibilitatea unui program de munca flexibil (in crestere fata de anii anteriori), 13% ofera posibilitatea muncii de acasa, iar 8% au programe mai scurte de lucru in zilele de vineri - tendinte in crestere fata de anii anteriori.

“Pe masura ce piata muncii va deveni tot mai dinamica si competitiva, va creste numarul de angajatori care vor oferi astfel de beneficii salariatilor, mai ales ca generatia Y apreciaza foarte mult aceasta flexibilitate in a decide cand si de unde lucreaza. in vederea incurajarii muncii flexibile ar fi necesare insa cateva clarificari ale legislatiei muncii, in asa fel incat angajatorii sa se simta confortabili sa acorde aceste facilitati salariatilor”, spune Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanta in Resurse Umane.

Studiul salarial si de beneficii PayWell Romania 2016 analizeaza nivelurile salariale si politicile de remunerare a 133 de companii din cinci sectoare economice diferite (sectorul bancar, industria bunurilor de larg consum, sectorul de retail, sectorul farmaceutic si cel al productiei industriale).

Studiul contine, de asemenea, analize personalizate, in functie de distributia geografica, numarul de angajati si veniturile companiilor participante. Partea calitativa a raportului PayWell contine informatii privitoare la politicile de remunerare ale companiilor (de exemplu, cresterile salariale, bonusurile fixe si variabile), precum si analiza unui numar de peste 20 de beneficii extra-salariale oferite de catre angajatori, de la masina de companie la tichete de masa.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Potrivit clasamentului realizat de Deloitte, veniturile totale ale companiilor din Romania prezente in CE Top 500 au fost de 46,4 miliarde de euro, in crestere usoara fata de 2014.

Companiile din retail au inregistrat cea mai mare rata de crestere de 17,8%, reprezentand 20% din totalul companiilor romanesti prezente in clasament.

In 2015, rata medie a cresterii anuale in euro a companiilor romanesti a fost de 6%, fata de 5,3% in anul anterior.

Cu 46 de companii in clasament, la fel ca anul trecut, Romania isi mentine pozitia. 25 de companii romanesti si-au imbunatatit pozitia in clasament, iar cinci companii noi au intrat anul acesta.

Veniturile cumulate ale tuturor companiilor prezente in CE Top 500 se ridica la 685 miliarde de euro, reprezentand o crestere medie anuala de 1,7% fata de 682 miliarde euro in anul anterior.

In plus, veniturile minime necesare pentru ca o companie sa intre in clasament au crescut cu 3% pana la 473 milioane euro.

Aceasta este a zecea oara cand Deloitte analizeaza cele mai mari companii din cele 18 tari din Europa Centrala si Ucraina (500 de companii, 50 de banci, 50 de companii de asigurare).

Automobile Dacia este cea mai bine plasata companie romaneasca in Deloitte CE Top 500, ocupand pozitia 25 in clasamentul regional si inregistrand o crestere a veniturilor de 1,7% (4,3 miliarde de euro), fiind urmata de OMV Petrom, pe locul 27 (4 miliarde de euro) si Rompetrol Rafinare, pe locul 52 (2,5 miliarde de euro).

Desi puternic afectata de scaderea pretului petrolului, industria energiei si resurselor a contribuit semnificativ la pozitia Romaniei in clasamentul final, generand venituri de 17 miliarde de euro, urmata de industria bunurilor de consum cu 15 miliarde de euro.

Companiile cu cea mai spectaculoasa evolutie in clasament au fost Tinmar (care a urcat 92 de pozitii pana pe locul 308), Lidl (a urcat 79 de pozitii pana pe locul 185) si Mega Image (a urcat 74 de locuri pana pe locul 266). Profi Rom Food este compania cu cea mai mare rata de crestere anuala a veniturilor (38,1%) in randul companiilor romanesti.

”Cresterea a fost impulsionata de productie industriala si exporturi in anii 2013 - 2014 si de revenirea treptata a cererii interne, in 2014. 2015 a fost caracterizat de cresterea consumului si a investitiilor. Este de asteptat ca Romania sa surclaseze alte tari din regiune in 2016, iar in anii urmatori se anticipeaza o crestere solida”, spune Lars Wiechen, Partener Coordonator al departamentului de Consultanta Financiara.

Pentru intocmirea raportului CE Top 500, Deloitte a realizat un sondaj in randul liderilor celor mai mari companii din regiune, iar 17% dintre companiile romanesti prezente in clasament au raspuns ca transformarea digitala reprezinta o prioritate si ca integrarea ultimelor tehnologii in beneficiul consumatorilor este un deziderat.

“Crearea unei culturi digitale eficiente reprezinta un efort constient. Companiile mature din punct de vedere digital lucreaza la propria cultura in mod constant. Liderii acestor companii sunt de parere ca firmele lor fac eforturi constiente pentru a incuraja asumarea riscului, agilitatea si colaborarea”, spune Cosmin Costea, Director de Strategie Deloitte Digital.

Primele cinci locuri in clasamentul CE Top 500 sunt identice cu cele de anul trecut. PKN Orlen (Polonia) isi mentine pozitia de lider al regiunii, in ciuda scaderii veniturilor cu 17,2%. MOL (Ungaria) este pe locul al doilea si in acest an, cu venituri cu 15,6% mai mici fata de anul trecut. Škoda Auto (Cehia) este pe locul al treilea, cu o crestere de 6,3%. Locurile patru si cinci sunt ocupate de Jeronimo Martins Poland si Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) din Polonia.

Clasamentul CE Top 500 este realizat pe baza veniturilor din vanzari inregistrate in situatiile financiare individuale sau consolidate pentru anul fiscal 2015. A zecea editie a raportului include cele mai mari companii din 18 tari din Europa Centrala si de Est, plus Ucraina, pe baza veniturilor raportate pentru anul financiar anterior, cele mai mari banci pe baza activelor totale si cele mai mari companii de asigurare dupa primelor brute subscrise.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Clasamentul primelor 500 de companii ilustreaza conditiile economice ale anului trecut, care a fost unul de succes. Economiile au beneficiat de evolutia cererii interne ca urmare a cresterii consumului privat (sustinut de scaderea somajului si de cresterea salariilor), precum si a investitiilor in majoritatea economiilor. Au fost atinse rate de export pozitive, datorita recuperarii treptate a principalelor rute comerciale din ECE, a Zonei Euro (unde PIB a crescut cu 1,6%) si a sprijinului important din partea fondurilor UE. Ansamblul acestor factori a determinat ca 2015 sa fie un an de crestere economica solida pentru afaceri. Ca rezultat, primele 500 de companii au terminat 2015 cu cifre de afaceri in crestere si cu rate stabile de angajare”, spune Katarzyna Kompowska, Coface Regional Manager Europa Centrala si de Est.

Companiile din Top 500 ECE si-au crescut cifra de afaceri cu 4,2% pana aproape de 593 de miliarde de euro, au inregistrat o evolutie impresionanta a profiturilor nete cu 73,7%, atingand 26,9 miliarde de euro.

Cele mai mari companii din ECE raman angajatori foarte importanti pentru regiune. Per total, 4,3% (+0,5%) din totalul fortei de munca din regiune lucreaza in companiile din Top 500 ECE, ceea ce are un efect pozitiv asupra ratei somajului.
 

Top trei tari: consumul privat, motorul economic
Polonia este, de departe, economia cea mai mare din regiune si, din nou, tara cu cei mai multi jucatori din ECE. Datorita cererii sale puternice interne, a rezistat crizei financiare relativ bine. In total, 167 de companii poloneze sunt reprezentate in clasament, desi sunt cu noua mai putine fata de 2014. Economia poloneza a furnizat rate foarte solide de crestere, de peste 3%, inca din 2014.

Republica Ceha este tara cu cea mai mare rata de crestere (+4,5%) in ECE. Cehia are, totodata, si una dintre cele mai scazute rate ale somajului din intreaga Uniune Europeana (5,1%). tara este a doua in topul nostru. Investitiile publice au impulsionat economia, asa cum s-a intamplat si cu utilizarea eficienta a fondurilor din bugetul Uniunii Europene. 71 de companii sunt prezentate in clasament. Este al patrulea an consecutiv, numarul lor fiind in crestere.     

Cifra de afaceri totala a crescut cu +3,1%, iar profitul net cu +16,9%, pana la 4,9 miliarde de euro.

Ungaria ramane pe podium din nou, insa a pierdut o pozitie. in total, sunt reprezentate 69 de companii din Ungaria, cu patru mai putine decat in 2014. Cu toate acestea, companiile ramase in top au raportat cea mai mare crestere a cifrei de afaceri dintre toate tarile, +13,8%. Tara s-a bucurat de rate de crestere solide de la recesiunea din 2012 si a raportat + 2,9% in 2015.
 

Evolutia companiilor din Romania
Prezenta cu 63 de companii fata de 59 in 2014, Romania domina alaturi de Polonia sectorul agricultura, prelucrarea carnii, produse agro-alimentare si vinificatie, cu sapte companii prezente in clasament, respectiv 19. Desi Romania inregistreaza 7% din companiiile ECE, in Top 500 tara noastra reprezinta 12%. 

In topul companiilor romanesti se afla Automobile Dacia, urmata de OMV Petrom Marketing SRL si de OMV Petrom SA. 

Companiile prezente in clasament au o vechime pe piata de 18 ani, iar sectoarele principale in care activeaza cele mai multe intreprinderi romanesti sunt produsele minerale, produsele chimice, petrol, plastic, sticla si farmaceutice, precum si autovehicule, motociclete, alte vehicule si mijloace de transport si, de asemenea, agricultura, prelucrarea carnii, produse agro-alimentare si vinificatie.

Companiile prezente in Romania au doar in proportie de 21% actionariat local, in timp ce situatia sta cu totul diferit in Cehia, unde in 37% din cazuri actionariatul este local, iar in Polonia 43%.
 

Care a fost evolutia diferitelor sectoare de activitate
O tendinta ascendenta a fost inregistrata de majoritatea sectoarelor din Top 500 ECE. 12 din 13 sectoare au avut o crestere a cifrei de afaceri, comparativ cu anul precedent.

Cresteri puternice au fost inregistrate de textile, pielarie si imbracaminte, cu +14,8%, iar pentru automobile si transporturi cu +10,3%.
In mod traditional, cel mai important sector in clasament este reprezentat in continuare de minerale, produse chimice, petrol, produse din plastic si farmaceutice, cu 111 companii din 500. Totusi, este singurul sector cu o scadere a cifrei de afaceri (-8.3%), ceea ce reprezinta un efect negativ al crizei petrolului.
 

Conditiile de afaceri favorabile s-au extins in 2016.
“Prognoza pentru regiunea ECE in 2016 este la aproape acelasi nivel cu 2015, cu o rata de crestere medie estimata de 3,0%. O imbunatatire suplimentara a pietei fortei de munca si cresterea increderii vor consolida consumul casnic, principalul motor de evolutie a economiilor din ECE”, spune Grzegorz Sielewicz, Economistul sef pentru Europa Centrala si de Est.

Contributia investitiior nu va fi la fel de mare ca anul trecut, pe fondul unui inceput mai lent al noilor proiecte cofinantate de Uniunea Europeana, ceea ce slabeste expansiunea sectorului de constructii si diverse alte industrii care sunt conectate cu aceasta. Pe partea externa, tarile ECE vor ramane exportatori activi, insa incetinirea comertului global le poate impiedica ambitiile.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.