Ce trebuie sa stii inainte de a solicita un credit
Teoretic, daca vrei sa cumperi utilaje, echipamente sau sa iti extinzi compania, ai nevoie de un credit de investitii pe termen mediu sau lung. In cazul in care ai un deficit in fluxul de numerar sau o necesitate de finantare pe termen scurt, poti sa accesezi o linie de credit sau un credit de trezorerie. In realitate, si, mai ales in contextul finanicar din acest moment, lucrurile sunt mai nuantate.
In general, companiile mari se finanteaza prin credite bancare si, eventual, de pe piata de capital, iar IMM-urile si microintreprinderile se autofinanteaza.
"In cazul IMM-urilor, statisticile arata ca doar 15% - 20% dintre acestea au apelat la finantare bancara", spune pentru startups.ro Sorana Muresan, Marketing Manager la Apple Finance, companie de consultanta financiara si intermediere de finantari.
Unul dintre motivele pentru care IMM-urile nu au atat de multe credite este legat de faptul ca mare parte sunt start-up-uri sau nu au un istoric suficient pentru a intra in relatii de finantare cu banca. Si, de obicei, costurile finantarii obtinute de un start-up sunt ridicate.
"In principiu, o companie care vrea sa acceseze credite bancare trebuie sa aiba activitate de cel putin un an, pentru a putea arata bancii situatii financiare relevante. Exista si exceptii de la aceasta regula. Totusi, este putin probabil ca un start-up sa poata contracta un credit", explica pentru startups.ro Dragos Cabat, Managing Partner la compania de consultanta Financial View.
Cel mai des au nevoie sa apeleze la credite companiile din comert, productie si constructii. Pentru ca au un un decalaj intre incasari si plati sau un necesar in fondul de rulment, acestea au nevoie de credite de trezorerie sau de o linie de credit. De asemenea, aceste firme mai apeleaza la credite atunci cand au atins un anumit stadiu de dezvoltare si vor sa se extinda sau sa isi finanteze anumite investitii.
Criteriile de selectie
Cel mai important aspect de luat in calcul atunci cand alegi banca de la care sa contractezi un credit pentru companie este raportul cost-beneficiu. Nu trebuie sa accesezi un credit daca costul imprumutului nu este acoperit de randamentul marginal pe care il aduce investitia finantata prin credit.
De asemenea, Sorana Muresan spune ca totalul datoriilor pe termen scurt, mediu si lung ale unei companii pot sa reprezinte maxim 60% - 70% din pasivul total al acesteia, iar datoriile pe termen mediu si lung nu pot depasi capitalul propriu al firmei.
"Produsele bancare oferite astazi pe piata sunt in mare masura aceleasi, diferind doar costul lor, criteriile de eligibilitate si calitatea serviciului", explica Sorana Muresan.
Unele banci au oferte specifice pentru fiecare tip de companie, in functie de marime.
“Un IMM nu va obtine niciodata solutii specifice dedicate de la o banca mare, care, pentru acesti clienti, are produse standardizate, bine definite si care nu se pot negocia", adauga Sorana Muresan.
Astfel, IMM-urile au nevoie sa caute mereu o banca unde serviciile si conditiile de cost sunt cele mai avantajoase. De aceea, cateodata sunt mai potrivite bancile mai mici, care sunt foarte flexibile si pentru care conteaza fiecare client, astfel incat sunt gata sa negocieze anumite conditii de cost si/ sau garantare.
Companiile mari, care au nevoie de resurse financiare importante primesc finantare numai de la o banca mare sau, prin sindicalizare, de la un consortiu de banci.
Pe langa diferentierea produselor de creditare in functie de marimea companiei, unele banci au oferte personalizate pentru anumite categorii de profesii liberale precum medicii, avocatii sau notarii.
"Bancile intra in relatii de afaceri pe termen lung cu acele companii pe care le evalueaza ca avand un risc de credit acceptabil, in conditiile obtinerii unei profitabilitati pe masura", explica Sorana Muresan.
Atentie la costurile aditionale
In situatia actuala de criza pe piata financiara, Simina Mut, Senior Associate la SCA Reff&Asociatii, societate de avocati afiliata Deloitte Romania, considera ca unul dintre aspectele la care trebuie sa fie atenti cei care acceseaza un credit este legat de costurile aditionale. Asta pentru ca bancile pot introduce clauze de majorare a costurilor sau dobanzilor care nu exista in contract.
De exemplu, bancile pot mari dobanzile sau alte costuri aditionale, motivand conditiile de criza financiara din piata, chiar daca o astfel de clauza nu este mentionata in contract. Aceasta situatie este intalnita mai ales in cazul creditelor sindicalizate, in care sunt implicate mai multe banci. Alte clauze impun in sarcina imprumutatului costurile de reglementare: de adecvare a capitalului sau de constituire a rezervelor minime obligatorii ale bancilor.
Reducerea riscului
Pentru a limita riscul, in cazul creditelor de investitii, bancile acorda maxim 75% - 80% din totalul necesar, in functie de tipul companiei si al investitiei, mai spune Sorana Muresan. In cazul unui credit de trezorerie, creditul trebuie sa reprezinte 30%-40% din cifra de afaceri anuala a companiei iar profitul operational din exploatare trebuie sa acopere cheltuiala cu dobanda la creditul contractat in proportie de 130%-150%.
"In general, marimea creditului variaza direct proportional cu valoarea activelor firmei", mai spune Dragos Cabat.
Bancile sunt atente la riscul de credit al companiei si la calitatea garantiilor. Riscul de credit se stabileste printr-un rating care ia in calcul situatia financiara - cash-flow-ul, lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea si gradul de indatorare. Pentru calcularea rating-ului, se ia in calcul domeniul de activitate al companiei, cota de piata, calitatea si experienta managementului, comportamentul anterior de plata, istoricul relatiei cu banca, precum si dependenta fata de anumiti furnizori si clienti.
"Cu cat riscul operational al firmei este mai mare, adica ponderea cheltuielilor operationale fixe in totalul cheltuielilor operationale ale firmei este mai mare, cu atat riscul financiar trebuie redus", adauga Dragos Cabat.
Nivelurile de risc pe care banca le solicita depind si de destinatia creditului (de trezorerie sau de investitii), de termenul de acordare, de moneda si de garantiile care stau la baza imprumutului.
Cat de repede poti obtine creditul
Durata de timp in care poti obtine un credit depinde de marimea companiei, de destinatia creditului, de complexitatea finantarii si de garantiile si rapiditatea cu care banca trateaza cererea ta. Daca esti un client vechi al bancii, se pot sari anumite etape legate formalitati facute deja (deschiderea contului; prezentarea situatiilor juridice si financiare).
In cazul unei companii mici, pentru un credit de trezorerie, reprezentanta Apple Finance spune ca perioada de accesare poate sa fie in medie de trei - patru zile. Pentru o companie mai mare, care doreste sa finanteze un proiect investitional complex, pot sa treaca mai multe luni pana la obtinerea creditului.
"Nu este de neglijat birocratia privind anumite documente juridice si timpul in care o companie poate sa puna la dispozitia bancii documentele pe care aceasta le solicita", adauga Sorana Muresan.
Numarul de banci cu care opereaza o companie este diferit in functie de marimea acesteia. Dragos Cabat spune ca firmele mici lucreaza cu una sau cel mult doua banci, pentru a minimiza efortul personalului din departamentul financiar. Firmele mari pot lucra si cu trei sau patru banci, dar exista si companii care, prin natura activitatii lor, sunt obligate sa aiba conturi deschise la multe banci, in care sa colecteze venituri de la clienti.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Planul de criza al Cris-Tim include orientarea spre segmentul ieftin
In 2009, compania intentioneaza sa se orienteze mai mult spre segmentul ieftin, desi, in prezent, acesta ocupa o pondere de 22% din totalul productiei.
Cea mai mare parte din productia Cris-Tim, un procent de 70%, este pe segmentul premium.
“Ne vom concentra pe volum pentru a putea sa ramanem in piata in urmatori doi-trei ani”, a spus Radu Timis, presedintele grupului Cris-Tim, in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar.
Timis spune ca firma pe care o conduce are mai mai multe planuri de actiune pe care sa le aplice daca volumele de vanzari scad cu procente de 10%, 20%, 30%, 40% si 50%.
In perioada urmatoare, grupul intentioneaza sa achizitioneze producatori de mezeluri care se vor afla in incapacitate de plata. Companiile vizate sunt cele de marime medie, din orice zona din tara.
Deocamadata, Cris-Tim nu negociaza vreo achizitie, dar Radu Timis considera ca peste sase sau opt luni, unii dintre producatori nu vor mai putea sa isi plateasca creditele. El spune ca firma pe care o conduce va fi mai putin afectata de evolutia pietei anul viitor, deoarece activeaza in zona produselor de baza.
“Vanzarile si marketingul sunt cele mai importante departamente in timp de criza”, a subliniat Radu Timis.
Pentru anul viitor, presedintele grupului estimeaza o crestere cu 20% a cifrei de afaceri fata de acest an, cand cifra de afaceri va fi de 120 de milioane de euro.
Comparativ cu anul trecut, in 2008, cifra de afaceri a grupului va urca cu 20%, datorita majorarii preturilor. Ca volum, cantitatea vanduta de grup anul acesta va fi similara cu cea de anul trecut.
La nivelul segmentului principal de business, productia de mezeluri, cifra de afaceri va creste cu 25%, ajungand la 95 de milioane de euro, in acest an.
“Pe core business, cresterea cifrei de afaceri este cu 20% fata de ceea ce ne-am propus la inceputul anului”, adauga Radu Timis.
Presedintele grupului estimeaza ca, in prezent, Cris-Tim detine o cota de piata de 17%, o cota ridicata, comparativ cu ceea ce se intampla in tarile din Europa de Vest.
Cris-Tim si-a sistat anul trecut investitiile din domeniul imobiliar. Grupul detinea in Bucuresti un teren pe care intentiona sa construiasca un ansamblu rezidential in valoare de 20 de milioane de euro. Pana in prezent, grupul a construit doar doua proiecte imobiliare mici.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
450.000 euro pentru un nou magazin BoConcept
Unitatea a fost inaugurata astazi si este situata in complexul comercial Shopping City din Sibiu.
Noul magazin este singurul concept store de mobilier si decoratiuni de design interior din oras, se arata in comunicatul de presa al companiei.
Suprafata de aproximativ 550 mp include, pe langa dotarile standard, si un spatiu de joaca pentru copii, special amenajat.
Alte doua magazine BoConcept urmeaza sa fie inaugurate in viitorul apropiat, la Iasi si Brasov. De asemenea, compania isi propune sa detina in total sase magazine la nivel national, pana la finele anului 2010.
BoConcept a intrat pe piata din Romania in anul 2006, prin deschiderea unui magazin in Complexul Comercial Feeria Baneasa din Bucuresti.
Pentru anul acesta, retailerul de mobilier preconizeaza o cifra de afaceri de pana la 3 milioane de euro, in crestere cu 50%, comparativ cu anul trecut.
BoConcept este un brand international de mobilier si decoratiuni interioare cu peste 350 de magazine si studiouri de marca, fiind prezent in peste 47 de tari.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Piata de achizitii si fuziuni se va aseza pana la mijlocul lui 2009
Conform reprezentantilor 3TS Capital Partners, in urmatoarele sase luni, piata se va aseza din punct de vedere economic si psihologic fata de acum sase luni, cand parea ca merge numai in sus.
Unul dintre motivele pentru care in prezent nu se incheie la fel de multe tranzactii este si reticienta antreprenorilor de a accepta noile valori la care le sunt evaluate companiile.
“Ii inteleg si pe antreprenori. Din punctul lor de vedere, este nevoie de un timp mai indelungat pentru a accepta noua situatie“, a spus Mihai Sfintescu, partener la fondul de private equity 3TS Capital Partners, la inaugurarea din Bucuresti a maternitatii “Regina Maria” detinuta de Centrul Medical Unirea (CMU).
3TS este unul dintre actionarii minoritari ai CMU, la care detine 48,7%, din februarie 2007.
Reprezentantul 3TS mai spune ca in ultimele luni s-au redus cu 10% - 30% multiplii de evaluare a companiilor, in functie de domeniul de activitate. Cea mai mare reducere a fost pentru companiile din pietele ciclice, precum cea financiara, cea de comercializare a bunurilor de folosinta indelungata (auto) si media tiparita.
Cel mai putin afectate au fost companiile din domeniile neciclice, precum cel medical, utilitatile, serviciile si comercializarea bunurilor de baza. Pe de alta parte, exista posibilitatea ca in aceasta perioada sa fie in avantaj companiile din domeniile neciclice, precum recuperatorii de credite.
“Dupa ce vom vedea primul trimestrul din 2009, vom avea o imagine corecta despre ceea ce se intampla cu anumite firme”, adauga Mihai Sfintescu.
In ceea ce priveste strategia 3TS pentru Romania, reprezentantul fondului spune ca interesul pentru tara noastra se mentine si chiar se poarta mai multe discutii cu unele companii, fara sa existe tranzactii in stand-by. Fondul este interesat mai ales de companiile din domeniul serviciilor si al energiilor regenerabile, dar nu exclude nici achizitiile de tip distress-assets.
Pe langa CMU, 3TS mai este implicat in alte doua companii din Romania. Una dintre acestea este Romprest, din care detine 43,76%, iar alta este Axigen.
“Nu ne gandim inca la exit. De exemplu, CMU de-abia acum incepe sa se dezvolte. Suntem atenti la costuri, dar nu aceasta este preocuparea principala pentru companiile din portofoliu, ci sa ne adaptam oferta la ceea ce se asteapta”, mai spune Mihai Sfintescu.
Pe piata serviciilor medicale, fondul intentioneaza sa continue dezvoltarea in Romania alaturi de CMU, fiind deja in discutii pentru achizitionarea altor clinici in trei orase.
“Avem un parteneriat bun cu Wargha Enayati (n. red - fondatorul CMU si Managing Partner al companiei) si nu ne imaginam ca in Romania sa facem ceva in domeniul medical fara CMU, decat daca vom decide impreuna ca putem sa facem ceva separat”, adauga Mihai Sfintescu.
De obicei, 3TS pastreaza companiile in portofoliul sau timp de doi - cinci ani, in functie de evolutia firmei, de concurenta din piata respectiva si de evolutia pietei de fuziuni si achizitii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
CMU a investit 5,5 mil. euro intr-o maternitate din Bucuresti
Conform estimarilor facute de reprezentantii CMU (Centrul Medical Unirea), noua unitate va aduce venituri de peste doua milioane de euro anul viitor.
Din investitia necesara pentru deschiderea Spitalului de Obstetrica si Ginecologie “Regina Maria”, 1,5 milioane de euro reprezinta costul aparaturii si al dotarilor maternitatii, se arata in comunicatul de presa.
Sergiu Negrut, director Executiv la CMU, spune ca firma mai dispune de inca opt milioane de euro pentru investitii, insa nu se stie daca banii vor fi cheltuiti in totalitate anul viitor. Potrivit lui Wargha Enayati, fondator si Managing Director la CMU, in 2009, compania va mai inaugura un spital generalist.
Noua unitate CMU este amplasata in zona de nord a Capitalei si are o suprafata de aproximativ 2.000 mp, distribuiti pe patru etaje. Capacitatea maternitatii este de 60 de paturi iar o zi de spitalizare costa in jur de 200 de euro.
CMU a inaugurat recent, tot in aceasta zona din nordul Bucurestiului, si un Centru de Diagnostic si Tratament, pe baza unei investitii de aproximativ 7 milioane de euro.
Sergiu Negrut considera ca actualul context financiar din piata nu va afecta cifra de afaceri a companiei din acest an, insa, pentru anul viitor, a fost amanata realizarea bugetului.
“Criza financiara ne va lovi si pe noi, chiar daca mai putin decat celelalte sectoare. Deja se simte o scadere pentru serviciile de chirurgie estetica”, completeaza Wargha Enayati, fondator si Managing Director la CMU.
Anul acesta, compania a inaugurat si o policlinica pentru copii, CMU Kids. De asemenea, s-a extins prin preluarea unei participatii de 49% din Centrul Medical Motilor (Cluj) si a uneia de 50% din AvaMedica (Constanta).
CMU a fost fondat in anul 1995 de medicul cardiolog Wargha Enayati si a atras, la inceputul anului 2007, ca actionar minoritar, fondul de investitii 3i Plc din Marea Britanie.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
real,- investeste 22 mil. euro in al doilea hipermarket al sau la Oradea
Noua unitate este cea de-a 18-a din reteaua detinuta de companie in Romania si va fi inaugurata pe 4 decembrie 2008.
"Am dovedit la Oradea ca suntem un partener de marca pentru comunitatea locala si de afaceri, prin utilizarea ofertei de produse regionale si nationale", spune Tjeerd Jegen, Managing Director al real,- Hypermarket Romania.
Din cele 40.000 de produse - alimentare si nealimentare - comercializate in acest magazin, 80% sunt achizitionate de la producatori si furnizori locali, se arata in comunicatul de presa al companiei.
Hipermarketul, care va fi deschis sub numele de real,- Oradea Episcopia, are o suprafata totala de 14.000 mp, din care 7.500 mp reprezinta suprafata utila de vanzare, si dispune de 550 de locuri de parcare.
Galeria comerciala adiacenta are aproximativ 8.100 mp si gazduieste 25 de magazine din diverse domenii.
real,- Oradea Episcopia este cel de-al patrulea magazin deschis de companie in anul 2008. Prin deschiderea acestuia, investitia totala efectuata de real,- la Oradea ajunge la 38 de milioane de euro, pentru cele doua hipermarketuri pe care compania le opereaza in acest oras.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Companiile cauta solutii pe termen scurt la problema lichiditatii
Intr-un sondaj realizat de KMPG, reprezentantii a 92% dintre companiile intervievate au declarat ca, in cele mai multe cazuri, clientii incearca sa amane termenele de plata.
De asemenea, conform studiului citat, realizat de KPMG si condus de publicatia CFO Europe, in cazul a 87% dintre companii, furnizorii solicita plata anticipata a facturilor, se arata in comunicatul de presa al KPMG.
Sondajul a fost realizat asupra unui numar de peste 500 de companii din Statele Unite, Marea Britanie si Europa, avand drept interlocutori directorii financiari (CFO) din companiile respective.
In cadrul sondajului, s-a pus in discutie modul in care directorii financiari pot echilibra nevoia pe termen scurt de a obtine lichiditati cu nevoia pe termen lung de a aduce modificarile organizatorice necesare pentru a sustine performantele legate de capitalul de lucru.
Aproape jumatate dintre respondenti au declarat ca se concentreaza pe solutii pe termen scurt pentru a diminua presiunea creata de criza financiara si inasprirea conditiilor de creditare, recurgand la negocierea unor termene de plata mai lungi cu furnizorii lor.
“In tarile care au fost pana acum afectate de criza financiara globala, multe companii cauta solutii temporare pentru a obtine lichiditate imediata. Dar, daca toata lumea incearca sa faca la fel, cei care vor castiga vor fi cei de la varful lantului de aprovizionare. Societatile ar trebui sa elaboreze o strategie de management al cash-flow-ului pe termen lung, astfel incat sa primeasca informatii exacte si prompte de la clienti si sa transmita o parte din acestea furnizorilor”, spune Wilson Balachandra, Partner in cadrul Departamentului Financial Advisory Services al KPMG.
Aproximativ 40% dintre respondenti au afirmat ca aceasta criza financiara are un efect negativ sau extrem de negativ asupra accesului lor la credite si asupra costului creditului. Cu toate acestea, managementul trezoreriei ramane prioritatea majora pentru circa 24% dintre ei, in timp ce 61% il descriu ca fiind una dintre primele cinci prioritati ale companiei.
Un procent de 14% dintre cei intervievati in cadrul studiului au spus ca prognoza cash-flow-ului a fost corecta in ultimele 12 luni, iar 5% au spus ca nici macar nu au incercat sa faca vreo forma de astfel de prognoza.
Conform reprezentantilor KPMG, firmele cu cele mai bune performante tind sa fie cele care stabilesc o legatura intre performanta capitalului de lucru si bonusurile acordate managerilor. In cazul a 70% dintre companiile participante la studiu, directorii financiari intervievati au afirmat ca aceste bonusuri au avut un rol important in reusita initiativelor lor. De asemenea, companiile care au acordat astfel de bonusuri au avut rezultate mult mai bune in ultimii trei ani si se asteapta sa sufere mai putin in urmatorii trei.
In ceea ce priveste tara noastra, "pana in prezent, economia Romaniei nu a fost foarte grav afectata de criza financiara mondiala. Cu toate acestea, au inceput sa apara dificultati legate de acesul la finantare al companiilor si bancile au devenit mai precaute in acordarea imprumuturilor. In consecinta, firmele romanesti ar trebui sa urmareasca cu atentie evolutia situatiei globale si sa se pregateasca pentru o perioada in care riscul lipsei de lichiditati ar putea sa creasca", spune Serban Toader, Senior Partner la KPMG.
Concluzia reprezentantiilor KPMG este ca managementul trezoreriei ar trebui tratat cu mai multa importanta de companiile care isi doresc sa se adapteze la noile conditii economice si sa beneficieze de o dezvoltare durabila. Astfel, problema lichiditatii si a capitalului de lucru ar trebui sa se situeze pe ordinea de zi a celor care vor sa beneficieze de flexibilitate financiara pe termen lung.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Fond de investitii pentru start-up-urile ONG-urilor
NESsT (Nonprofit Entreprise and Self-sustainability Team) este un fond de investitii de tip venture capital care finanteaza start-up-urile ONG-urilor (Organizatiilor Non-Guvernamentale). Fondul a intrat pe piata din Romania anul trecut, si, in vara acestui an, a selectat deja primele cinci proiecte pe care sa le sprijine.
.jpg)
NESsT a fost infiintat in 1997, in Statele Unite ale Americii (SUA), drept fond de investitii non-profit. In prezent, fondul are patru birouri, in Budapesta (Ungaria), Santiago (Chile), Lima (Peru), Turlock (SUA) si activeaza in zece tari din zona Amercii de Sud si in cea Central si Est Europeana (CEE).
Fondul finanteaza (in limita a maxim 10.000 de dolari) si ofera gratuit consultanta pentru intreprinderile sociale (start-up-urile infiintate de ONG-uri). Acestea trebuie sa reprezinte o strategie de auto-finantare a ONG-urilor, prin comercializarea unui produs sau oferirea unui serviciu intr-o maniera sistematica, responsabila si profesionala. Intreprinderile sociale trebuie sa genereze venituri care sa asigure sustenabilitatea ONG-urilor si desfasurarea de activitati in conformitate cu misiunea acestora.
Spre deosebire de un fond de investitii obisnuit, NESsT nu solicita returnarea sumelor alocate si nici nu devine actionar al intreprinderilor sociale.
Primele proiecte din cadrul NESsT au fost finantate in anul 2001, in Ungaria. De la infiintare, fondul a oferit support financiar si consultanta de afaceri pentru sute de intreprinderi sociale din 40 tari.
Criteriile de selectie
Pe langa faptul ca ideea trebuie sa fie a unui ONG, alt criteriu de alegere a proiectelor finantate de NESsT este ca ideea sa fie viabila in mediul de afaceri. Dar aceasta trebuie sa aiba si o misiune sociala. De exemplu, sa angajeze persoane cu dizabilitati. Insa, modul de functionare este similar cu al oricarui alt business.
Propunerea de afaceri nu tine cont de domeniul de activitate, atata timp cat este viabila din punct de vedere economic. Nu conteaza nici in ce zona din tara isi va desfasura activitatea intreprinderea.
Concursul pentru alegerea proiectelor
Pentru alegerea intreprinderilor sociale carora le va acorda bani si suport in functionare, NESsT organizeaza in fiecare tara in care este prezent un concurs in cadrul caruia ONG-urile isi inscriu ideile. Apoi urmeaza mai multe runde in care ideile ONG-urilor sunt dezvoltate, de la gradul de pregatire al organizatiei la planul de afaceri, pana cand sunt alese cele care intra in portofoliul NESsT.
Ideile selectate primesc o finantare de pana in 10.000 de dolari. Suma poate fi accesata intr-o singura transa sau in mai multe.
“Intreprinderilor sociale selectate li se acorda un grant care acopera partea de start-up”, spune pentru startups.ro Roxana Damaschin-Tecu, coordonatoarea NESsT Romania.
Intreprinderile pot sa solicite bani chiar si in etapele anterioare finalizarii competitiei, de exemplu, pentru realizarea studiului de prefezabilitate sau analiza de piata.
“Ulterior, daca mai au nevoie si de alti bani, intreprinderile pot sa aplice pentru alte linii de finantare”, mai spune Roxana Damaschin-Tecu.
Dupa ce acceseaza suma primita, NESsT monitorizeaza si consiliaza intreprinderea, pentru a se asigura ca aceasta functioneaza conform acordului semnat intre cele doua parti.
“NESsT sprijina fiecare organizatie din portofoliul sau pentru a se asigura ca aceasta reuseste sa-si atinga obiectivele legate de dezvoltarea intreprinderii, de impactul schimbarii sociale, de dezvoltarea institutionala si de independenta financiara si obiectivele stabilite în cadrul procesului de planificare”, completeaza Roxana Damaschin-Tecu.
Chiar si dupa ce primesc finantare si isi incep activitatea, intreprinderile beneficiaza in continuare de consultanta din partea NESsT, pentru implementarea afacerii - asa numitul stadiu avansat in portofoliul NESsT. Din experienta fondului in celelalte tari, intreprinderile raman in stadiul avansat inca trei - patru ani, dupa ce au primit grantul.
Mecanismul de functionare
Prima etapa este aceea in care organizatiile trimit un formular de aplicatie in perioada dedicata inscrierii.
Urmeaza apoi mai multe etape de selectie in urma carora sunt selectate inteprinderile sociale premiate. Din momentul in care se depun formularele de inscriere pana la finalizarea competitiei trec intre noua si 12 luni.
Dupa inscriere, urmatoarea etapa este cea de analiza a gradului de pregatire a respectivei organizatii, structura si masura in care acea idee poate aduce venituri. De exemplu, pentru a avea o intreprindere sociala functionala, organizatia are nevoie de minim doi angajati in proiect (acesti anu pot fi voluntari ai ONG-ului).
“Este mai degraba o autoevaluare a organizatiei - prin intrebarile dintr-un chestionar, reprezentantii acesteia isi dau seama de nivelul pregatirii lor. Prin selectie, organizatiile se gandesc daca pot sa se implice in implementarea unor activitati generatoare de venituri”, adauga Roxana Damaschin-Tecu.
Se organizeaza apoi un seminar, unde intreprinderilor selectate li se ofera informatii despre aspectele financiare si pietele de care sunt interesate. Dupa seminar, organizatiile isi fac un studiu de prefezabilitate pe ratiuni economice, in urma caruia aleg ideea pe care o vor pune in practica.
“Ei vin de obicei cu doua - trei idei de afaceri. Putine organizatii vin cu o singura idee”, mai spune Roxana Damaschin-Tecu.
Ideea aleasa este din nou analizata, se face un studiu de fezabilitate si se discuta pe baza acesteia. Urmatoarea etapa este un workshop in care intreprinderile afla cum pot sa isi faca un plan de afaceri.
Selectia proiectelor
Dupa ce isi fac planul de afaceri, organizatiile il trimit catre NESsT. O comisie formata atat din angajati NESsT la nivel global, cat si din oameni de afaceri, le analizeaza, le puncteaza si sunt alesi castigatorii. Oamenii de afaceri, parteneri ai NESsT in tara respectiva, se regasesc in asa-numita Business Advisory Network.
In Romania, din Advisory Network fac parte opt persoane dintre care doua din cadrul unor companii, respectiv Cornelia Barancea, IBM, si John Wirth, presedintele Hild Group. Restul celor implicati reprezinta fonduri de private equity: Robert Luke, Managing Director la GED Group, Horia Manda, senior vice president si chief investment officer la Romanian American Enterprise Fund (RAEF), Cristian Nacu, partener la Enterprise Investors, Emma Popa-Radu, Partner la Advent International Romania, Mihai Sfintescu, Managing Director la 3TS Capital Partners, si Brian Wardrop, Partener la ARX Equity Partners.
Planurile de afaceri sunt punctate in functie de cat de viabilile sunt in mediul de afaceri real. Acestea cuprind toate elementele unui plan de afaceri profesionist - studii de piata, clienti, competitie, canalele de distributie, proiectii ale vanzarilor si previziunii financiare.
“Conteaza cele mai bune idei in context local. Fiecare plan este evaluat pe baza unei grile prestabillite, cu punctaje specifice fiecarei sectiuni a afacerii de afaceri”, adauga Roxana Damaschin-Tecu.
De unde vin banii
Fondurile NESsT provin din campanii de strangeri de fonduri si autofinantare. Cele mai multe contributii in bani la functionarea NESsT sunt facute de companiile financiare, precum bancile sau fondurile de investitii.
“Acestea rezoneaza cel mai bine la acest tip de finantare si o inteleg cel mai bine”, mai spune Roxana Damaschin-Tecu.
Pe de alta parte, o sursa importanta de finantare vine si din partea persoanelor fizice. In ultimii ani, tot mai multe companii au donat fonduri pentru NESsT.
In aceasta perioada de criza financiara, una dintre problemele cu care ar putea sa se confrunte NESsT este tocmai reducerea sumelor donate. Chiar daca, dupa cum spune Roxana Damaschin-Tecu, in perioada de criza, beneficiile implicarii in dezvoltarea de intreprinderi sociale sunt chiar mai relevante, pentru ca acestea isi propun sprijinirea celor marginalizati, care, in momente dificile, sunt primii afectati.
De asemenea, pentru ca in perioada de criza oamenii cumpara mai putin, vanzarile intreprinderilor sociale ar putea sa scada.
“Insa, aceasta scadere depinde foarte mult de profilul intreprinderii sociale, de produsul sau serviciul vandut”, mai spune Roxana Damaschin-Tecu.
In viitor, NESsT intentioneaza sa creeze, la nivel global, un sistem online prin care sa fie vandute produsele intreprinderilor sociale pe care le sprijina. Proiectul este in curs de implementare.
Rezultatele din Romania
Granturile acordate pana in prezent in Romania au o valoare totala de 44.500 de euro. Din aceasta suma, 7.500 de euro reprezinta finantari pentru etapele preliminare de selectie a afacerilor (realizarea unui studiu de piata sau a planului de afaceri). Pentru programul din acest an, din tara noastra au aplicat 52 de intreprinderi sociale.
“52 de participanti este mult, dar numarul de premianti depinde de finantarea pe care o avem. Noi stim din momentul in care anuntam concursul cate intreprinderi vor primi finantare”, spune Roxana Damaschin-Tecu.
Primul concurs din tara noastra pentru selectarea unor proiecte care sa fie finantate a fost lansat in iunie 2007 si s-a incheiat in vara acestui an. Urmatoarea sesiune de depunere a proiectelor pentru Romania va fi organizata cel mai tarziu in septembrie anul viitor.
In Romania, printre activitatile prezentate in aplicatiile intreprinderilor s-au numarat lansarea de ateliere pentru produse de artizanat, confectionarea de scaune cu rotile pentru persoane cu dizabilitati sau proiecte de ecoturism.
De exemplu, “Cartea Calatoare” Focsani este una dintre intreprinderile sociale din Romania finantate de NESsT. Proiectul prevede productia de carti audio pentru nevazatori si vanzarea echipamentelor necesare pentru ascultarea acestor carti.
O alta castigatoare este “Romanian Angel Appeal Foundation (RAAF)”. Intreprinderea acestora va furniza training si informatii pentru mamele tinere. Iar fundatia “Noi Orizonturi” a primit fonduri pentru dezvoltarea unei cabane turistice.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Al doilea Hotel Hilton din Romania va fi inaugurat in 2009
Acesta se va afla in Sibiu si va avea 115 camere deluxe, patru restaurante, un bar si cinci sali de conferinte.
Hotelul din Sibiu va fi deschis in urma unui program de renovare si reamenajare a Palace Resort & SPA, unitate aflata in proprietatea francizatului S.C. Palace Dumbrava S.R.L., se arata in comunicatul de presa al HHC (Hilton Hotels Corporation).
“Am avut o prezenta in Romania inca din 1997, cand am lansat primul hotel in Bucuresti, astfel ca Hilton Sibiu va fi bine venit ca un plus la portofoliul nostru in Romania”, spune Patrick Fitzgibbon, HHC’s Senior Vice President Development, Europe and Africa.
Noua unitate va beneficia de conexiuni cu orase importante din Europa prin intermediul Aeroportului International Sibiu si a garii Sibiu, ambele aflandu-se la scurta distanta de hotel.
Hotelul va dispune de o sala ”Grand Ballroom”, cu o capacitate de pana la 1.000 de invitati. Hilton Sibiu va avea si un centru SPA de peste 1.500 mp, cu piscina interioara, fitness, saune, camere de terapie corporala si coafor.
HHC detine in momentul de fata peste 160 de hoteluri, in peste 30 de tari din Europa. Compania este prezenta in Romania din 1997, cand Athenee Palace Hilton Bucuresti a devenit prima proprietate deschisa in tara sub acest brand.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Afacerea CaptainGo.com se dezvolta si cauta a doua runda de finantare
Luna trecuta, sistemul de rezervari hoteliere online CaptainGo.com a inregistrat cateva sute de rezervari si o cifra de afaceri de aproximativ 20.000 de euro.
“In perioada urmatoare, vom continua sa ne extindem numarul de parteneri atat pe segmentul hotelurilor, cat si pe cel al pensiunilor”, spune pentru startups.ro Lavinius Marcu, unul dintre fondatorii companiei.
La un an de la inceperea activitatii, CaptainGo.com are semnate contracte de colaborare cu 490 de hoteluri din tara, cele mai multe fiind din Bucuresti. In sistem sunt incluse si aproximativ 1.000 de sali de conferinte.
“Dintre clientii pe care ii avem, in jur de 80% sunt pe segmentul turismului de business, restul de 20% reprezentand clientii din zona de leisure”, adauga Lavinius Marcu.
In urma cu doua luni, CaptainGo.com a lansat o campanie de affiliate marketing, prin care serviciile companiei pot fi promovate pe site-uri partenere.
De asemenea, pentru dezvoltarea segmentului de inchirieri de sali de conferinte, a fost angajata o persoana dedicata. In prezent, se lucreaza la elaborarea unui proces de afaceri potrivit pentru vanzarea online a salilor de conferinte.
CaptainGo.com face parte din prima serie de proiecte finantate de Seed Money in luna octombrie, anul acesta. In prezent, actionarii companiei se afla in discutii cu doi investitori strategici pentru obtinerea rundei a doua de finantare.
CaptainGo.com a fost lansat anul trecut, la sfarsitul lunii noiembrie, de Lavinius Marcu si Vladimr Oane. In acest moment, site-ul are un numar de 2.000 de utilizatori activi.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
