Conceptul
Site-ul a fost lansat pe 15 martie in versiune private beta (accesul se face doar pe baza de invitatie), pe 15 aprilie se va trece la versiunea beta pentru public iar pe 15 mai va avea loc lansarea oficiala.  

Initiatorul proiectului este Florin Grozea, membru al trupei Hi-Q, fondator al ARTIS (Asociatia Romana a Tinerilor Interpreti si Compozitori), compozitor membru UCMR-ADA, interpret membru CREDIDAM. Impreuna cu Mihai Sturzu, un alt membru al formatiei Hi-Q, Grozea detine propriul studio si propria casa de productie, MOF Records.

"Pirateria nu va disparea niciodata. Noi nu ne-am propus sa ne luptam cu pirateria, ci sa oferim o alternativa legala celor care vor sa asculte muzica romaneasca. Va fi un site in limba romana, pentru romani, cu muzica romaneasca", explica, pentru startups.ro, Florin Grozea. 

Site-ul lansat acum este a doua varianta a E-ok.ro. Prima versiune a fost lansata in urma cu aproximativ doi ani si, de-a lungul acestei perioade, a necesitat o investitie de 180.000 de euro. Pentru versiunea a doua, va fi nevoie de o investitie de aproximativ 260.000 de euro, site-ul fiind creat, din nou, de la zero.  

In afara de Florin Grozea, mai sunt implicati in acest proiect inca trei parteneri de afaceri - Emi Gal, managing director la Brainient, care a venit cu experienta in mediul online si a carui firma se ocupa de realizarea site-ului, si doi investitori din Brasov care au sprijinit ideea din punct de vedere financiar.  

Site-ul nu este destinat doar celor care vor sa asculte muzica, ci si artistilor sau DJ-ilor. Acestia isi pot promova albumele, piesele lansate recent, pot interactiona cu fanii lor.  

"Pentru artisti este primul loc unde pot gasi o comunitate interesata de muzica lor. Este un fel de Myspace cu muzica gratuita", spune Grozea.

Drepturile de autor
Punerea in practica a proiectului a fost destul de complexa, din cauza implicatiilor legale. Mai intai, au trebuit semnate contracte cu casele de discuri, pentru difuzarea legala a pieselor. In acest moment, sunt semnate contracte cu Media Pro Music, Cat Music, Rotton si Universal si se poarta negocieri cu Nova Music si Electrecord.  

"Cei de la Electrecord au un catalog important de muzica romaneasca veche. Ar fi un succes pentru noi sa ii convingem sa treaca spre digital, sa aducem muzica lor pe internet, pentru ca sunt piese pe care nu le mai gasesti in alta parte. Insa, va fi si multa munca, pentru ca va trebui sa trecem in format digital toata muzica stocata pe vinyl sau benzi magnetice", spune Grozea.

Important de mentionat este ca nu au fost semnate doar contracte pentru difuzarea muzicii produse pana in prezent de casele respective de discuri, ci au fost incheiate si contracte cadru. Acestea ofera E-ok.ro dreptul de a difuza si piesele romanesti care vor fi lansate de acum inainte de aceste case de discuri.

Taxele pentru difuzarea pieselor sunt platite catre casele de discuri lunar, in functie de numarul de difuzari pentru fiecare piesa in parte. Spre deosebire de posturile de radio, unde taxele se platesc in functie de playlist-ul creat de realizatorii de emisiuni, de DJ, etc., in cazul E-ok.ro, taxele se platesc in functie de playlist-urile create de utilizatori.  

Muzica existenta pe site nu este adaugata doar de echipa E-ok.ro. Atat artistii inregistrati cat si restul utilizatorilor, pot face upload cu muzica romaneasca. Dar, pentru a respecta drepturile de autor, aparitia pieselor pe site este moderata.  

"Suntem foarte atenti la continutul adaugat pe site. Piesele sunt filtrate, pentru a nu lasa publicarea de muzica pentru care nu avem licenta, de piese straine sau de manele. Initial, am crezut ca va fi suficient un singur om care sa ocupe de asta, dar este nevoie de cel putin trei", spune Grozea.

In prezent, in echipa E-ok.ro au fost angajati 9 oameni iar acum se cauta prezentatori pentru emisiunea de stiri zilnice care va fi difuzata online.

Afacerea
Modelul de business nu este nou doar pentru piata autohtona, ci se afla la inceput si pe plan mondial. Insa, tocmai noutatea conceptului a facut dificila dezvoltarea E-ok.ro.  

"Site-uri de acest tip, cu muzica gratuita si legala, au fost lansate prima data pe plan international in august 2007. Acum exista trei astfel de site-uri in lume. Din cauza noutatii, a fost un pic dificil sa explicam ce vrem sa facem ", spune Grozea.  

E-ok.ro este construit in jurul muzicii romanesti oferite spre ascultare in mod gratuit si legal. In principiu, va fi un site care se va sustine prin vanzarea de spatiu publicitar, dar, exista si o serie de servicii contra cost, care pot genera profit pentru sustinerea proiectului.  

Este vorba, de exemplu, de setari personalizate, compilatii, sau download de muzica. Utilizatorii pot cumpara atat piesele si albumele prezente pe site, cat si compilatiile facute de alti utilizatori - artisti, DJ, etc.  

In acest fel, artistii si casele de discuri nu castiga doar din promovare si din taxele pentru drepturile de autor, ci si din vanzarea pieselor.  

Dezvoltare
Initiatorii proiectului isi doresc ca, la noua luni dupa lansarea E-ok.ro, sa ajunga la un numar de un milion de vizitatori unici pe luna.  

"Ma astept ca, pana in 2010, sa crestem suficient incat sa putem sa facem un exit din afacere. Printre posibilii cumparatori s-ar putea numara firmele care fac deja asta pe plan international si vor sa se extinda si in Romania - ma gandesc la nume precum Lastfm, posibil Google", spune Grozea.

Insa, varianta exit-ului nu este singura luata in calcul. Exista si posibiliatea pastrarii in continuare a proiectului si dezvoltarii acestuia in afara tarii, in zone precum Moldova, Bulgaria sau Serbia. Asta mai ales ca licentele oferite de casele de discuri sunt valabile pe plan international, nu doar in Romania. In cazul in care se va alege extinderea proiectului, acesta nu se va mai concentra doar pe muzica romaneasca.

"Fata de orice alt site de acest tip care s-ar lansa, noi avem avantajul unei experiente indelungate in industria muzicala, in radio si televizuine", spune Grozea.

Industria muzicala
Cand vorbeste despre afacerile din industria muzicala, Florin Grozea este de parere ca acum nu este cel mai bun moment pentru cineva care vrea sa lanseze o noua formatie in Romania. In schimb, activitatile de impresariat pentru artistii consacrati si organizarea de concerte, pot aduce profituri frumoase.  

"Numarul de trupe romanesti de succes a scazut la un sfert, fata de acum cinci ani. In scadere sunt si vanzarile de CD-uri", spune Grozea.

Insa, din punct de vedere al business-ului, domeniul este accesibil doar celor care deja activeaza pe acest segment - artisti, impresari, producatori, etc.

"Cred ca, la fel ca in orice alt domeniu, pentru a face afaceri in industria muzicala, trebuie sa ai know-how, sa ai relatii solide in industrie si sa te fi apucat de asta fie prin '95, fie abia in 2012. Acum nu sunt cei mai buni ani. Cine vrea sa intre in industria muzicala acum, mai bine face altceva", este de parere Grozea.

El spune ca asta se intampla din doua motive. Primul este legat de faptul ca industria muzicala din Romania este foarte tanara si a inceput sa se formeze abia la inceputul anilor 2000, cand au aparut primele televiziuni muzicale. Pe de alta parte, pe plan international este o criza prelungita in domeniu, de aproximativ zece ani, din cauza aparitiei noilor tehnologii care au dus la scaderea vanzarilor de CD-uri.

Insa, un semn ca industria muzicala de la noi incepe sa se maturizeze, este legat de aparitia unei noi generatii de producatori independenti - compozitori de succes care, in loc sa compuna pentru o casa de discuri, prefera sa descopere tineri artisti pentru care sa compuna si pe care sa ii promoveze. Este vorba de nume precum Laurentiu Duta, Marius Moga sau Cornel Ladin.  

De asemenea, incep sa apara trupe romanesti de succes, care sunt ogranizate ca o adavarata afacere - cu departament de marketing, de PR, cu angajati.

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Florin Andronescu deschidea, la inceputul anilor ’90, primul magazin de produse electronice si electrocasnice Flanco. Printr-un parteneriat cu un fond de investitii, afacerea a fost dezvoltata la nivel national si vanduta in 2006 retailer-ului de produse IT, Flamingo.

Timp de trei ani, a detinut pachetul majoritar de actiuni (51%) al unei firme romanesti care produce jocuri pentru calculator, Fun Labs. Firma a fost infiintata in 1999 iar Andronescu a iesit din afacere in 2002.

In 2003, a creat prima firma din Romania specializata in acordarea de credite de consum, Credisson. Compania a fost cumparata in 2005 de catre Cetelem, divizia de consumer finance a grupului financiar BNP Paribas. Insa, Andronescu a ramas CEO al companiei pe baza unui contract de management de trei ani. Mai sunt doua luni pana cand acest contract se incheie. Dupa 31 mai, Andronescu se poate dedica in totalitate noilor afaceri pe care le pregateste de cativa ani.

Una dintre aceastea este compania de servicii medicale private Sanador, o afacere de famile, condusa de sotia sa, Carmen Doris Andronescu.

Intr-un interviu special startups.ro, Florin Andronescu vorbeste despre antreprenoriat si  despre planurile de business pe care le are pentru perioada urmatoare.

Din nou la start
Vreau sa raman in acelasi domeniu de business ca si pana acum – cel al serviciilor financiare, dar cu un alt tip de afacere. Cel mai probabil, aceasta noua firma va fi lansata impreuna cu un partener. Mare parte din detalii sunt deja stabilite, dar modul in care vor evolua lucrurile depinde de contractul pe care il am cu Cetelem. Exista o serie de clauze referitoare la restrictia de a incepe imediat un business in acelasi domeniu si acum negociez pentru a stabili care sunt exact termenii in care pot lansa afacerea pe care o planuiesc. Ca si celelalte companii pe care le-am infiintat, si aceasta urmeaza sa fie creata pentru a fi vanduta.
De asemenea, ma voi concentra in continuare pe business-ul familiei, Sanador.

Dezvoltarea Sanador
In afara de clinica pe care o avem in Piata Victoriei din Bucuresti, ne-am extins luna trecuta cu o clinica in Victoria Park, iar luna viitoare vom mai deschide o clinica in Baneasca Business and Tehnology Park, ambele in Capitala. Pentru ca aceste doua noi clinci se afla in spatii inchiriate si nu a fost nevoie de o investitie imobiliara, suma necesara deshiderii celor doua unitati a fost de 500.000 de euro.

Am ales extinderea in zona de nord a Bucurestiului atat pentru a deservi companiile cu care avem incheiate contracte si care au sediul in zona, cat si pentru partea de servicii de retail (nr: pacienti fara abonament, care isi platesc singuri serviciile medicale). Este o zona in plina dezvoltare din punct de vedere rezidential si, tocmai de aceea, probabil ca vom investi si mai mult in nordul Capitalei.

In a doua parte a anului vom deschide si un spital, langa clinica din Piata Victoriei, proiect pentru care dispunem de aproximativ 10 – 15 milioane de euro. Vrem sa ne extindem si in alte orase din tara - de exemplu, anul viitor intentionam sa lansam o clinica Sanador in Brasov.

Dezvoltarea se va face atat prin investitii proprii cat si prin achizitii.

In acest moment, un procent de 65% din cifra de afaceri este generat de partea de retail, restul fiind reprezentat de abonamente. Anul trecut, cifra de afaceri a Sanador a fost de 7 milioane de euro iar anul acesta estimez o crestere de pana la 12 - 13 milioane de euro. Este o crestere mare, dar sustenabila, pentru ca ne extindem si noi si creste si piata. Piata serviciilor medicale private a fost de aproximativ 250 milioane de euro anul trecut iar anul acesta va ajunge la 350 - 400 milioane de euro. In trei ani, cred ca se poate ajunge la o valoare a pietei de 1 miliard de euro. 

Evolutia serviciilor medicale private
In perioada urmatoare, tendinta va fi ca firmele din domeniu sa aleaga in ce directie merg – ori sunt asiguratori, ori sunt furnizori de servicii medicale. Nu este cea mai buna solutie sa amesteci asigurarile medicale cu serviciile in domeniu. Nu ai cum sa te ocupi de ambele la fel de bine. Vor aparea asiguratori pe acest segment care vor agrea in sistemul lor de decontare anumiti furnizori de servicii medicale, in functie de calitate, de pret si de proximitate. Noi avem deja parteneriate cu astfel de asiguratori.

Acum este perioada cand incep sa vina pe piata locala marii furnizori internationali de servicii medicale private. Doi dintre acestia deja s-au aratat interesati de achizitia Sanador. Tot in aceasta perioada se accentueaza si extinderea spitalelor private  - astfel, firmele din domeniu pot ajunge la un business complet. In general, peste 50% din veniturile unei companii din domeniu sunt generate de serviciile oferite in clinica si restul de cele din spital. Dar, chiar daca nu aduce la fel de multi bani, spitalul este o parte importanta a business-ului.

Pe orice piata, sistemul privat vine in completarea celui public. Evolutia sistemului privat din Romania depinde de evolutia sistemului public. Acum ponderea este de aproximativ 90% in favoarea sectorului public. 

Parteneriate de afaceri
Pentru un start-up este greu sa obtina bani. Daca vorbim de o finantare tip venture capital sau private equity, este bine sa nu ai doar un plan de afaceri. Trebuie sa ai si experienta, iar afacerea sa fie pe piata de cel putin un an, pentru a putea demonstra ca este viabila.

Un parteneriat cu un fond de investitii venture capital sau private equity este o solutie in conditiile in care nu vrei sa te expui singur la un risc financiar pe care l-ai avea daca ai folosi alte tipuri de finantare. De asemenea, este potrivit daca vrei know-how din punct de vedere al managementului.

Chiar daca in cazul unei astfel de finantari, antreprenorii trebuie sa renunte la o parte din compania lor, ei trebuie sa se gandeasca daca prefera sa aiba o prajitura intreaga sau o felie de tort. Eu spun mereu ca este mai buna o felie de tort.

Dar, daca tu crezi in reusita afacerii, in ideea de business pe care o ai, iar situatia financiara iti permite sa investesti singur, atunci lanseaza compania singur, fara un partener.

Daca vorbim de un parteneriat pentru lansarea unui start-up, antreprenorul trebuie sa isi gaseasca un partener de business care sa aiba acceasi incredere in afacere ca si el.

Antreprenorii romani
Din nefericire, noua, romanilor, nu ne prea place sa ne asumam riscuri in afaceri. Poate si din acest motiv, conceptul de franciza are succes pe piata de aici, pentru ca romanii percep acest tip de afacere ca pe o promisiune de succes, cand, de fapt, nu este asa. Si in cazul francizelor au existat falimente, riscul este acolo. Cei care preiau o afacere in franciza se bazeaza pe ajutorul unui model de business care exista deja, dar asta nu inseamna ca este o garantie a succesului.

Antreprenorilor romani le lipseste discursul, de asta si in francize sunt multe marci importate, nu create local. Daca ai un discurs articulat ca om de afaceri, esti informat despre piata pe care activezi, poti convinge nu doar bancile sa iti acorde finantare, ci poti atrage si furnizori si clienti pentru compania ta.

De asemenea, antreprenorii trebuie sa invete sa isi construiasca o echipa de conducere care sa peria din responsabilitati. Nu mai este timpul pentru afaceri "one-man-show", in care antreprenorul face totul. Romanii au inceput sa invete, sa se priceapa la management. De aceea, numarul de expati din management in Romania este din ce in ce mai mic.

Pe de alta parte, chiar daca scade numarul expatilor, creste si numarul romanilor care pleaca in strainatate spre o situatie materiala mai buna. Daca in alte tari am vazut reintoarcerea celor care au plecat, cred ca in Romania mai trebuie sa asteptam. Intoarcerea acestora tine de dimensiunea pietei de aici si de posibilitatea de a lansa afaceri interesante. Nu te intorci in tara sa faci afaceri de cateva sute de mii de euro - un milion, ci mai mult. Cei care se intorc, o fac pentru ca au adunat un capital pe care nu il puteau strage in Romania. Intre timp, au si invatat ceva in afara si pot aplica aici, cand se intorc. Iar dimensiunea pietei le ofera o oportunitate mai mare de crestere acum, fata de in urma cu mai multi ani.

Despre afacerile start-up
Antreprenoriatul nu se invata, e ceva natural - esti motivat sa creezi afaceri si sa faci profit. Antreprenorii trebuie sa fie "profit driven" si trebuie sa se pregateasca pentru un volum de munca mult mai mare decat in calitate de angajat. Daca iti propui sa faci un business doar pentru a-ti permite o vila, o masina si o vacanta pe o insula exotica, atunci mai bine nu mai abordezi deloc domeniul afacerilor.

Cand lansezi o companie trebuie sa incerci sa devii un salariat al propriei firme, si nu unul bine platit. Tendinta de la inceput este sa consumi ceea ce produci in afacere, dar experienta arata ca trebuie sa capitalizezi compania, daca vrei sa ai succes.

Toata lumea se gandeste sa creasca repede in afaceri. Acesta nu este neparat un lucru bun, pentru ca poti risca sa nu construiesti solid si sustenabil.

Trebuie sa mergi pe baza unui plan de afaceri, este o conditie fara de care nu poti sa incepi un business, chiar daca planul respectiv este empiric dezvoltat. Nu trebuie sa fie un plan fix, il poti ajusta pe parcurs, dar trebuie sa existe.

Cei care vor sa lanseze o afacere trebuie sa stie in ce mediu opereaza, sa cunoasca piata pe care vor sa se dezvolte, produsele si serviciile pe care le ofera si trebuie sa aiba mare grija de imaginea lor sub toate aspectele, pentru ca asta influenteaza si afacerea. Nu este o joaca, este o chestiune serioasa. Uneori, brand-ul personal poate sa depaseasca brandul companiei. De asemenea, firma poate prelua din brandul personal al celui care o lanseaza. Dar nu trebuie sa te apuci sa construiesti imaginea ta personala, pentru ca apoi aceasta sa fie preluata de companie, ci invers.

Foarte important este ca niciun start-up nu trebuie sa plece pe ideea ca la inceput va pierde bani, dar, mai tarziu, va ajunge sa produca suficient, astfel incat sa isi acopere pierderile. Asta pentru ca poate ajunge sa nu mai produca deloc si sa piarda tot. Mai bine pleci la drum pe o platforma foarte precauta, pe un scenariu minim pe care poti construi.

In afaceri, ai doua manete pe care apesi - venituri si cheltuieli. Trebuie sa fii in stare sa lucrezi cu ele astfel incat rezultatul sa fie in permanenta pozitiv. 

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.