Lindab Romania: 46,7 mil. euro cifra de afaceri in 2007
Vanzarile companiei au crescut cu 23% anul trecut, fata de 2006.
Lindab Romania, companie activa pe segmentul sistemelor de invelitori, a inregistrat anul trecut o crestere a vanzarilor de 23%, atingand o valoare a cifrei de afaceri de 46,7 milioane de euro, se arata in comunicatul de presa. La aceasta suma se adauga vanzarile de 20 de milioane de euro obtinute de Lindab Astron Building Systems in 2007.
La nivel international, Grupul Lindab a raportat in 2007 o crestere de 22% comparativ cu 2006, cifra de afaceri aferenta anului 2007 depasind valoarea de 1 miliard de euro.
"Pentru urmatorii ani, investitiile Lindab Romania se vor orienta cu preponderenta catre consolidarea brandului Lindab in Romania, vizand cele doua mari domenii pe care suntem activi, Profile si Ventilatii. Urmarim o prezenta puternica pe piata constructiilor industriale si, de asemenea, ne-am propus consolidarea activitatii in industria sistemelor de ventilatii", spune Andrei Sulyok, director general, Lindab Romania.
Divizia Profile a Lindab Romania a inregistrat in 2007 o crestere de 22%, vanzarile atingand valoarea de 43,9 milioane de euro (fata de 36 milioane de euro in 2006).
Sistemele de Ventilatii au asigurat anul trecut vanzari de 2,8 milioane de euro (comparativ cu 2 milioane de euro in 2006), inregistrand astfel o crestere de 40%, fata de 2006.
La nivel de Grup, Divizia Profile a inregistrat anul trecut o evolutie pozitiva, de 18% (510 milioane de euro), iar Divizia Ventilatii a inregistrat o crestere cu 26% (490 milioane de euro).
"Pentru 2008 ne-am propus deschiderea unui Centru de Instruire Lindab, in vederea combaterii unei probleme reale cu care ne-am confruntat si anul trecut, si anume lipsa specialistilor de pe piata fortei de munca in constructii", spune Sulyok.
Compania Lindab, prezenta pe piata romaneasca incepand cu anul 1994, dezvolta, produce si promoveaza solutii complete pentru constructii civile si industriale si sisteme ecologice de ventilatii, folosind ca materie prima tabla de otel.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Helco: 6,5 mil. euro pentru un nou spatiu de productie
Compania a achizitionat un spatiu de productie si logistica in Craiova, langa uzina Ford.
Grupul Helco din Craiova, producator de utilaje pentru industria alimentara, a cumparat la inceputul acestui an un spatiu de productie si logistica de 12.000 mp pe platforma industriala de sud a Craiovei, langa uzina Ford. Valoarea tranzactiei incheiate cu grupul Samar Italia este de 6,5 milioane de euro, se arata in comunicatul de presa.
"Am facut aceasta investitie pentru a continua dezvoltarea grupului Helco, atat in ceea ce priveste capacitatea de productie, cat si pe cea comerciala. Aceasta achizitie ne ofera posibilitatea implementarii proiectului <Crearea unui centru national de cercetare pentru utilaje in industria alimentara>. Din punct de vedere comercial, preconizam o triplare a capacitatii de vanzare a liniilor de industrie alimentara, datorita scaderii costurilor de productie, precum si maririi showroom-ului”, spune Radu Hurezeanu, general manager al Helco Group.
Imediat dupa inceperea activitatii la capacitate maxima, se estimeaza producerea in spatiul cumparat a unui numar de 4.000 de cuptoare pe an. Acestea se adreseaza in principal domeniului de panificatie si patiserie precum si HORECA.
Alaturi de productia de cuptoare, in cadrul grupului Helco se va dezvolta si o latura specializata in prelucrarea metalica.
Grupul Helco detine firme ce activeaza in mai multe domenii de business, printre care se numara consultanta, service, productie utilaje de panificatie, depozit de materiale, import utilaje panificatie.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Antreprenorul perfectionist
Daniel Guzu a fondat, impreuna cu un partener de afaceri, Guzu Chim (redenumita Fabryo), firma care s-a impus pe segmentul vopselelor si lacurilor. A fost actionar in Vinexpert, retailer de vinuri. A intrat pe segmentul profilelor metalice pentru constructii. Acum se pregateste sa atace un nou domeniu, cu o afacere destinata productiei de vin.
Perfectionist. Asa ar trebui sa fie un antreprenor, in viziunea lui Daniel Guzu. In urma cu 14 ani, omul de afaceri punea pe picioare afacerea Guzu Chim, incepand productia intr-un spatiu de la subsolul unui bloc din cartierul Rahova, Bucuresti. Pe vremea aceea, firma producea antigel, lichid de frana si solutii pentru curatarea parbrizelor.
Intre timp, compania s-a extins pe segmentul vopselelor si lacurilor iar astazi are un nou nume, Fabryo Corporation, si, printre actionari, se afla un fond de investitii, Oresa. Fondul de investitii a preluat in urma cu doi ani 49% din pachetul de actiuni al companiei, cand partenerul lui Daniel Guzu in aceasta afacere a decis sa isi faca exit-ul. Produsele Fabryo s-au impus pe segmentele lor de piata sub marcile Savana, Innenweiss, Ekonomic sau Rost.
Intr-un interviu special pentru startups.ro, Daniel Guzu vorbeste despre firmele pe care le-a lansat in ultimii ani, despre antreprenoriat si despre noile sale planuri de business.
Dezvoltarea afacerilor
In 2004, am lansat Bau Profil, o afacere pe segmentul profilelor metalice pentru constructii, folosite la placarea cu gips carton. Am luat aceasta decizie de extindere pentru ca am vazut oportunitatea din piata si pentru ca puteam profita de aceiasi clienti pe care ii are Fabryo – firmele de constructii si distribuitorii, prin departamentele de materiale de constructii.
Anul trecut, compania de profile metalice a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro. In perioada urmatoare, voi extinde aceasta firma prin lansarea unui fabrici de mortare uscate si adezivi pentru gresie si faianta. Investitia in noua fabrica se ridica la 5 milioane de euro iar constructia urmeaza sa fie amplasata langa fabrica Fabryo din Popesti Leordeni. Productia va incepe anul acesta, in toamna urmand a fi scoase pe piata primele produse.
Extinderea in afara tarii
La inceputul anilor 2000, am incercat sa ies pe pietele din afara cu Fabryo, dar, daca te extinzi in strainatate, nu ai cum sa faci fata fara o cultura organizationala care sa te ajute.
In general, cultura organizationala se stabilizeaza in 20 – 30 de ani intr-o companie. La noi, s-au facut prea multe lucruri intr-un timp foarte scurt si cultura organizationala nu este bine dezvoltata in firmele romanesti.
Eu am mers pe piata din Rusia (Moscova), unde momentul era potrivit pentru o extindere pe acest segment, si pe piata din Italia (Milano), dar nu aveam in companie oameni protiviti care sa se ocupe de afacere. Pe piata din Rusia am stat trei ani iar pe cea din Italia un an. Am renuntat din cauza lipsei de resurse umane potrivite.
Un nou start-up
In toamna anului trecut, am iesit din actionariatul companiei Vinexpert (nr: retea de magazine specializate in comercializarea de vinuri). Detineam pachetul majoritar de actiuni, dar nu mai aveam timp sa ma ocup de dezvoltarea business-ului asa cum trebuie.
In schimb, am ramas in domeniul vinurilor, dar cu o alta afacere. Eu provin dintr-o zona viticola, de langa Panciu, si, inca de cand eram mic, imi placea sa o ajut pe bunica sa faca vin.
Mi-am propus sa reintroduc in productie terenurile din zona in care m-am nascut. Pana acum, am cumparat in jur de 160 de hectare in zona si ma voi opri din achizitii cand voi ajunge la 300 de hectare, probabil anul viitor. Este foarte dificil de cumparat teren aici, pentru ca nu exista suprafete mari si trebuie sa achizitionezi parcele mici pe care sa le compactezi.
Imi doresc si sa construiesc un conac - nu am de unde sa cumpar unul deja existent, pentru ca in acea zona nu au existat mari mosieri.
Pentru inceput, vreau sa dezvolt aceasta afacere prin incheierea de parteneriate cu distribuitori. Voi incepe productia de vin in toamna acestui an.
Am investit 2 milioane de euro in aceasta afacere, pana acum. Voi mai investi inca 5 milioane de euro in 2008 si 4 milioane de euro in 2009. Banii sunt folositi pentru amenajarea cramei, achizitia de utilaje agricole, utilaje de vinificatie, constructia cladirilor necesare, plantarea vitei-de-vie si a pomilor. In afara de podgorie, am invesitit si in crearea unei livezi cu pomi fructiferi.
Pentru plantarea vitei-de-vie, lucrez cu o firma din Italia care detine o pepiniera in Arad si care se ocupa de tot, incepand de la organizarea terenului sau amplasarea stalpilor de sustinere si pana la plantarea butasilor. Livada are la baza know-how oferit de firma din Olanda de la care am cumparat pomii si care ne asista la plantat.
Activitatile de aici se incadreaza la obtinerea de fonduri europene - se pot finanta aproximativ jumatate din unele investitii pe care le derulez, asa ca vreau sa aplic pentru obtinerea unei finantari, chiar daca am investit deja proprii bani.
Aceasta este o afacere de la care nu astept un profit rapid. Este o afacere pe care o fac din pasiune. In timp, in trei – patru ani, va urma si profitul.
Parteneriate de afaceri
Eu mi-am ales parteneri de afaceri atunci cand am simtit ca firma nu mai poate fi condusa la fel. Asta se intampla, in cazul Fabryo, cand am ajuns la aproximativ 200 de angajati.
Pe masura ce compania creste, incep sa apara probleme de organizare. Un parteneriat cu un fond de investii aduce proceduri care fac firma sa mearga mai departe, sa se dezvolte. La peste 200 de angajati, eu nu mai puteam sa ii motivez personal pe toti, trebuia sa ia nastere o cultura organizationala tip corporate.
In cazul parteneriatelor care nu implica fonduri de investitii, ci alti antreprenori, trebuie tinut cont de scopul asocierii. De obicei, este foarte importanta partea financiara si, din acest motiv, majoritatea parteneriatelor au loc pe plan financiar. Este exempul antreprenorilor care sunt pasionati de un anumit domeniu de business, dar nu au suficienti bani pentru a lansa o afacere. Insa, este foarte dificil sa gasesti pe cineva care sa aiba aceleasi valori ca si tine, de aceea, multe parteneriate se destrama de-a lungul timpului.
De asemenea, cand sunt mai multi parteneri intr-o afacere, aproape mereu apare si o competitie legata de care dintre ei sa fie sef in companie. Cu un fond de investitii, lucrurile sunt mai simple, componenta de ego este mai scazuta.
In ceea ce ma priveste, mi-am propus ca, de acum inainte, toate afacerile pe care le lansez, sa le fac singur sau cu un fond de investitii de tipul Oresa.
Cultura organizationala
Cand o companie trece de la cultura antreprenoriala la cea de tip corporate, antreprenorul trebuie sa inceapa sa delege responsabilitati catre echipa de management. In mod ideal, ar trebui clonat antreprenorul la conducerea fiecarui departament din companie, pentru ca lui ii pasa de ceea ce face, este perfectionist.
Recunosc, mie nu imi plac corporatiile. Sunt antreprenor, sunt obisnuit sa iau deciziile rapid, sa mi le asum, sa am o legatura directa cu oamenii. Nu sunt obisnuit sa ma incardez intr-un mediu prea rigid.
Cand am trecut la structura tip corporate in cadrul Fabryo, le-am explicat angajatilor ca schimbarile care au loc sunt menite sa ii ajute sa aiba un loc de munca mai stabil si conditii mai bune de lucru. A fost nevoie de explicatii in companie, astfel incat, oamenii sa inteleaga ce se intampla, sa nu se teama de schimbare.
Cand ai peste 200 de angajati in fabrica, unii au un interes mai scazut in a lucra bine. Eu sunt perfectionist si, de exemplu, nu imi place sa iasa din fabrica o galeata de vopsea care are praf pe capac. Angajatilor trebuie sa le pese. Daca nimeni nu sterge capacul de parf, inseamna ca nu este apreciat clientul.
Cultura organizationala se formeaza de la sine si ajuta in cazurile in care antreprenrul nu mai poate fi peste tot in companie. Noi am mers pe ideea ca lucram pentru client. De la inceput am incercat sa insuflu asta in companie.
Resurse umane
Atunci cand imi aleg angajatii, ma uit sa vad daca le pasa de rezultatul muncii lor, daca sunt perfectionisti, daca au moralitate, etica. Este greu sa ii gasesti pe toti pasionati si perfectionisti.
Tocmai de aceea, eu incurajez promovarile din interior. Aduc oameni din afara companiei, doar daca in firma nu exista angajati care sa aiba experienta sau calitatile necesare pentru postul vizat.
Cand aduci pe cineva din afara companiei, te poti lovi de o problema de mentalitate - angajatii respectivi sa fie motivati doar fianciar, de multe ori, fiind mercenari. Risti sa aduci pe cineva care nu lucreaza in spiritul companiei, care nu nu pune suflet.
Antreprenoriat
Nu imi propun o cota de piata cand lansez o afacere - mi se pare ca lucrurile sunt puse invers de cei care se gandesc mai intai la asta. O afacere este facuta pentru a-i servi pe oameni. Daca faci asta bine, restul vine de la sine - si cifra de afaceri mare, si cota de piata semnificativa. Cand incepi o afacere doar ca sa castigi mai multi bani, nu ai motivatia corecta.
Pe mine nu ma motiveaza profitul, cifra de afaceri. Ma motiveaza sa construiesc, sa ridic de la zero o afacere, sa perfectionez o companie pana la un anumit nivel, cand firma devine stabila, pana la un punct in care pot sa o aduc singur.
Imi place orice este nou si observ oportunitatile din piata pentru a dezvolta o anumita afacere. Cred ca antreprenorii trebuie sa se priceapa la ceea ce fac, sa fie pasionati si sa isi doreasca mereu sa se perfectioneze.
Ca manager in propria companie, trebuie sa ii ajuti pe toti cei din subordine - eu ma gandesc mereu la problemele lor si la modalitatile de rezolvare. Iar cand numarul angajatilor creste, trebuie sa inveti sa delegi. In general, eu am delegat atunci cand am gasit oamenii potriviti. De multe ori, angajatii au idei mai bune decat mine si ii ascult inainte de a lua orice decizie.
Problemele antreprenorilor romani sunt legate de lipsa de experienta in management. Si exista si o frica pentru nou si pentru antreprenoriat. Multi cred ca este suficient sa aiba o idee de afaceri, dar nu este asa. Daca ai o idee de business, nu inseamna ca esti antreprenor. Inventatorii nu sunt antreprenori, nu este totul doar stiinta.
Trebuie sa iti asumi riscul pe care il are un antreprenor, acela de a pierde bani. Daca ai o idee de afaceri in care crezi, trebuie sa iti asumi riscul sa o pui in practica, chiar sa imprumuti bani pentru a o realiza.
Cristina Alexandru
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Flamingo deschide un magazin Flanco World la Sfantu Gheorghe
Grupul Flamingo a investit 1 milion de euro pentru deschiderea noului magazin din zona Transilvaniei.
Magazinul din Sfantu Gheorghe are o suprafata de 1.000 mp. In prezent, exista 19 locatii Flanco World in cele mai importante regiuni de retail ale tarii, se arata in comunicatul de presa.
"Regiunea Transilvaniei constituie in prezent una dintre cele mai importante zone de retail ale tarii, motiv care ne-a determinat sa deschidem o noua locatie Flanco World in orasul Sfintu Gheorghe", spune Jiri Rizek, CEO Flamingo International.
Anul acesta, compania va continua procesul de extindere a retelei de magazine de suprafata mare operate sub brandul Flanco World prin planificarea unor investitii in valoare de 16 milioane de euro, propunandu-si sa atinga o suprafata totala de vanzari (incluzand magazinele Flamingo Computers, Flanco si Flanco World) de 70.000 mp, pana la finalul lui 2008 si 90.000 mp, pana la sfarsitul lui 2010.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
BAS a finantat un proiect de consultanta pentru Metropotam.ro
Knopad Software, compania care detine site-ul Metropotam.ro, a beneficiat de consultanta in comunicare din partea Graffiti BBDO.
Metropotam.ro este un website interactiv despre evenimente, locuri si intamplari din Bucuresti, care ofera continut exclusiv original. La mijlocul anului 2007, la un an de la lansare si fara sa se investeasca in publicitate, Metropotam.ro inregistra deja 100.000 vizite si 300.000 afisari pe luna, se arata in comunicatul de presa.
Totusi, echipa de management a considerat necesar un efort suplimentar pentru a asigura o crestere durabila a popularitatii site-ului si a atractivitatii acestuia pentru clientii de publicitate online.
In iulie 2007, echipa antreprenoriala a initiat o campanie de pozitionare si comunicare a brandului Metropotam. Firma de consultanta aleasa a fost Graffiti BBDO.
Proiectul finantat de BAS (Business Advisory Services Romania) pentru Knopad Software a inceput cu o analiza a industriei online locale si a pozitionarii brandului Metropotam. S-au stabilit obiectivele legate de brand: grad inalt de notorietate in randul brandurilor online; perceptie de brand premium; asocierea in perceptia utilizatorilor drept "cel mai bun ghid de evenimente al Bucurestiului"; dezvoltarea de extensii de brand incepand cu anul 2008.
Echipa de consultanta a realizat o cercetare asupra publicului-tinta si a analizat arhitectura marcii Metropotam, sloganul "Urbanizeaza-te!" si stilul comunicarii. In continuare, a fost dezvoltata o strategie de comunicare a brandului si s-a realizat un set de concepte creative neconventionale pentru cluburi, baruri, metrou.
Incepand cu noiembrie 2007, au fost amplasate afise Metropotam in 50 locatii din Bucuresti si in trenurile de pe linia de metrou IMGB-Pipera din Capitala. Implementarea strategiei va continua cu bannere online, cu o noua campanie la metrou si activitati asociate unor evenimente care vor avea loc in Bucuresti in acest an.
"Intr-o industrie online in dezvoltare, dar, in care, din motive predominant financiare, inca destul de putini antreprenori utilizeaza servicii de consultanta pentru a-si imbunatati sansele de avea o crestere solida, ne bucuram ca am putut oferi sprijin financiar si de know-how pentru dezvoltarea marcii Metropotam", spune Camelia Dragoi, Directorul National al Programului BAS Romania.
Rezultatele concrete ale proiectului cofinantat de Programul BAS nu au intarziat sa apara: ca urmare a cresterii notorietatii brandului, popularitatea site-ului Metropotam a crescut, inregistrandu-se peste 200.000 vizite si 500.000 afisari, in luna februarie 2008.
"Am stiut inca de la inceputurile Metropotam ca unul din avantajele noastre competitive pe termen lung va fi brandul si am dezvoltat afacerea avand <metropotamul> drept una din valorile de baza. Aceasta campanie este un pas natural in comunicarea neconventionala si care respecta valorile brandului si ale afacerii noastre", spune Dragos Novac, CEO la Knopad Software.
Programul BAS, administrat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si finantat in Romania de Guvernul Austriei, functioneaza in Romania de peste un an si, pana acum, a oferit finantare de aproximativ 300.000 de euro in peste 50 de proiecte de consultanta cu o valoare totala de 650.000 de euro.
Programul va functiona in Romania cel putin inca doi ani, timp in care va continua sa faciliteze utilizarea serviciilor de consultanta de catre companii mici si mijlocii din cele mai variate industrii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Scoala de antreprenoriat pentru studenti si masteranzi
Studentii si masteranzii din centrele universitare din Bucuresti, care au interactionat cu mediul de business si vor sa se perfectioneze in initierea si dezvoltarea unui start-up, se pot inscrie, pana pe 11 aprile 2008, la cea de-a saptea editie a Business School.
Evenimentul are loc intre 14 si 23 aprilie 2008, in cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) si este initiat de Business Club, un club al asociatiei studentesti VIP (Voluntari pentru Idei si Proiecte).
Business School este unul dintre proiectele cu traditie ale Business Club. Initiat in anul 2000, Business School a pornit din nevoia de a oferi studentilor o pregatire antreprenoriala bazata pe cunostintele teoretice si practice necesare pentru a-si lansa propria afacere.
Editia de anul acesta a Business School va cuprinde atat studii de caz ale unor companii deja lansate, cat si simulari de business (cum ar fi simularea de management, “Real Business” oferita de partenerul oficial Business Club, Contrast Management Consulting) care ii vor pune pe participanti in postrura de a analiza problemele unor start-up-uri.
Proiectul include si o serie de traininguri si workshop-uri, menite sa dezvolte abilitati ce tin de comunicarea in afaceri, negociere, leardership, inteligenta emotionala, managementul timpului, gestionarea crizelor, managementul riscului.
O serie de antreprenori care au lansat afaceri de succes sunt invitati sa impartaseasca participantilor din experienta lor, sa ofere sfaturi si sa ii motiveze in initiativele lor de business.
Printre oamenii de afaceri invitati se numara: Florentin Banu (Banuinvest), Radu Georgescu (GECad), Ionut Ciurea (intelliBiz Solutions), Dragos Manac (SNS), Octavian Pleter (IDM Kennedy Group), Cezar Scarlat (Director al Centrului pentru Excelenta in Afaceri din Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB), Eugen Voicu (Certinvest), Cristi Francu (KleverTravel), Lavinius Marcu (CaptainGo.ro).
Participarea la acest eveniment ii ajuta pe studenti si masteranzi sa gaseasca metode prin care sa isi dezvolte abilitatile antreprenoriale (prin intermediul trainingurilor); sa gaseasca potentiale solutii la problemele intalnite la inceputul unei afaceri (prin intermediul studiilor de caz si a interactiunii cu antreprenorii de succes); sa primeasca sfaturi de la antreprenori si sa fie impulsionati de aceste modele de succes pentru a initia si dezvolta propria afacere; sa isi creeze o retea de contacte, posibili parteneri de afaceri.
In afara de Business School 2008, Business Club pregateste si alte doua proiecte destinate studentilor cu spirit antreprenorial si interesati de mediul de afaceri: Business Club Conferences si Business Novice.
Silaghi: fiecare euro din fonduri europene atrage cel putin un alt euro din investitii private directe
Minstrul IMM-urilor, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale, Ovidiu Silaghi, a anuntat ca astazi se va lansa “Ghidul solicitantului pentru fondul de crestere a competitivitatii economice”.
Pe baza acestui ghid, intreprinzatorii pot intocmi proiecte pentru obtinerea finantarilor europene, a anuntat ministrul Silaghi, in cadrul conferintei “Solutii pentru Dezvoltarea IMM-urilor”, organizate saptamana trecuta la Vaslui de catre BTL Design.
“Experienta altor tari care au beneficiat de fonduri europene, cum ar fi Spania, arata ca pentru fiecare euro venit din fonduri europene, este atras cel putin un alt euro din investitii private directe. Vom avea deci 64 de miliarde de euro. Trebuie sa fim destepti si sa stim cum sa-i valorificam”, a spus Silaghi.
La conferintele pentru IMM-uri organizate saptamana trecuta la Botosani si Vaslui de catre BTL Design, a participat si o delegatie din Ministerul IMM-urilor, pentru ca aceasta serie de forumuri se desfasoara si cu titlul “Programe guvernamentale de promovare a exportului”. Oficialii au explicat participantilor care sunt beneficiile si programele guvernamentale pe care le pot accesa IMM-urile.
De asemenea, reprezentanta Eximbank a explicat cum vine aceasta banca in sprijinul IMM-urilor exportatoare, reprezentantii FNCGIMM au prezentat produsele destinate acestui segment, oficialii BRD au pledat pentru adoptarea solutiilor potrivite de catre fiecare IMM, iar cei ai BCR au aratat cat de receptiv este cel mai nou birou al bancii, EU Office BCR.
Accesul IMM-urilor la conferinta este gratuit, simpozioanele dorindu-se o platforma eficienta de comunicare intre providerii de solutii pentru IMM-uri (in oricare domeniu), si intreprinzatorii locali, cu care acestia pot veni in contact cu aceasta ocazie.
Programul de evenimente pentru IMM-uri a fost lansat de BTL Design in urma cu trei ani si traverseaza fiecare judet din tara, anul acesta, fiind programate 26 de conferinte.
Urmatoarele conferinte pentru IMM-uri organizate de BTL Design vor avea loc la Constanta si Tulcea, pe 3 si 4 aprilie 2008.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Birourile din parcurile de afaceri incep sa fie preferatele firmelor
Companiile nu mai cauta doar sedii noi cu spatii tip open space ci, sunt interesate si de facilitati precum restaurante, spatii verzi, gradinite sau centre medicale.
Pe masura ce pe piata locala au aparut noi tipuri de spatii de birouri, companiile care vor un sediu nou au invatat ca pot sa ceara mai mult de la proprietarii de astfel de imobile.
Daca in urma cu mai multi ani, era suficient un spatiu nou, tip open space, intr-o cladire amplasata intr-o zona din oras in care se poate ajunge usor, acum, firmele au cerinte mai complexe, se arata intr-un raport al agentiei imobiliare Esop.
Printre facilitatile cautate de companii se numara salile de protocol, restaurantele, centrele de relaxare, spatiile verzi, magazinele, gradinitele sau centrele medicale. Pentru ca acestea sunt mai greu de oferit in cazul unei simple cladiri de birouri, parcurile de afaceri sau proiectele office mai mari incep sa fie mai cautate pentru ca pot integra si astfel de facilitati.
In ceea ce priveste nivelul chiriilor, pentru imobilele individuale de birouri, pretul de inchiriere variaza intre 16-22 euro/mp/luna, iar in cazul parcurilor de afaceri acesta este intre 15-17 euro/mp/luna.
“Proiectele ample au o dispunere predominant pe orizontala, suprafetele pe etaj variind intre 1.000 si 4.000 mp, ceea ce corespunde dorintei chiriasilor de intindere pe cat mai putine etaje. In schimb, cladirile individuale, din cauza amplasarii in zonele centrale din orase, au o mai mare concentrare pe verticala, cu etaje ale caror suprafete variaza intre 500 si 1.500 mp”, spune Mirela Raicu, director departament birouri la Esop.
Companiile multinationale raman principalul client vizat de proiectele ample, suprafetele solicitate de acestea fiind intre 1.500 si 3.000 mp. Insa, perioada 2007 - 2008 marcheaza si cresterea cererii de suprafate medii, intre 800 si 1.500 mp.
“Deocamdata, este un inceput timid, dar este o tendinta care va continua sa se dezvolte in urmatorii ani. Un alt factor ce sprijina aceasta evolutie este deschiderea companiilor, chiar si a celor locale, catre contracte pe perioade mai lungi, de 3-5 ani (conform solicitarilor business park-urilor), durate care in trecut erau percepute drept un obstacol, un angajament dificil”, spune Mirela Raicu.
Daca luam in calcul solicitarile de suprafete sub 1.000-1.200 mp, venite din partea companiilor IMM, peste 65% isi doresc un spatiu intr-un parc de afaceri, cu acces usor la mijloacele de transport.
“Este o evolutie fireasca, dupa ce, in ultimii 3 ani, IMM-urile au cunoscut o dezvoltare si stabilizare semnificativa, multe dintre ele fac pasul catre sedii de o calitate mai buna. Bugetele de chirii pe care acestea le aloca sunt intre 14 - 18 euro/mp/luna, cu 15-20% mai ridicate decat acum doi – trei ani”, spune Mirela Raicu.
De obicei, parcurile de afaceri sunt construite pe foste platforme industriale, astfel incat, beneficiaza de un acces bun la mijloacele de transport in comun si de locuri de parcare suficiente.
De asemenea, incep sa apara din ce in ce mai multe proiecte integrate, care inglobeaza, pe langa zona extinsa de birouri, si alte functiuni, precum zone rezidentiale, comerciale, hoteluri, obiective de interes cultural sau chiar institutii sociale si culturale.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
