test
lorem ipsum
Flamingo: vanzarile prin credite vor creste cu 40% in 2008, fata de anul trecut
Reprezentantii Grupului Flamingo International, unul dintre cei mai importanti retaileri de produse electronice, electrocasnice si IT&C din Romania, estimeaza ca anul acesta vanzarile prin credite pe piata pe care activeaza vor inregistra o crestere de 35-40%, comparativ cu 2007.
Cresterea s-ar inregistra pe fondul diversificarii ofertelor financiare, precum si al interesului ridicat al clientilor pentru achizitiile efectuate prin intermediul sistemelor de credite, se arata in comunicatul de presa. Conform Flamingo International, cele mai solicitate produse prin sistemele de credit fac parte din categoriile IT&C, electrocasnice si electronice.
In primele trei luni ale acestui an, produsele IT&C au reprezentat categoria cu cele mai mari vanzari prin sistemele de creditare in magazinele din retelele Flanco, Flanco World si Flamingo Computers, reprezentand 40% din produsele achizitionate prin credite. Produsele electrocasnice au contribuit cu 30% la totalul vanzarilor prin credite operate de catre retailer, in timp ce produsele electronice au detinut o cota de 25%.
In 2007, ponderea vanzarilor prin credite a inregistrat o usoara scadere, mai ales in a doua jumatate a anului, ca urmare a cresterii puterii de cumparare precum si datorita perioadei sarbatorilor de iarna, cand tendinta clientilor este, in general, aceea de a achizitiona produsele cu numerar.
Potrivit reprezentantilor Flamingo, aceasta scadere a fost compensata prin utilizarea cardurilor de credit care substituie vanzarile prin credite. Astfel, cele mai multe tranzactii de acest gen au fost inregistrate prin cardul co-brand Flanco/Flamingo-Cetelem.
„Piata creditelor de consum a devenit foarte dinamica si agresiva din punct de vedere al ofertelor, acest fapt fiind unul dintre stimulii principali in ceea ce priveste cresterea ponderii vanzarilor prin sistemele de credite. Achizitiile realizate prin sistemele de credite disponibile in magazinele noastre detin o pondere de 35% din totalul vanzarilor realizate anul trecut”, spune Jiri Rizek, CEO Flamingo International.
La nivelul pietei, Flamingo International estimeaza ca anul acesta vanzarile prin credite vor continua sa detina o pondere mai mare, in special pe segmentele produselor electronice si electrocasnice, in acelasi timp fiind asteptata si o crestere a achizitiilor prin cardurile de credit.
Retailerul estimeaza ca vanzarile prin credite si carduri de credit vor detine o pondere de 30% din totalul vanzarilor inregistrate pe piata produselor electronice, electrocasnice si IT&C in 2008.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
(1) Raspunsurile vin din actiune
Primele mele luni ca intreprinzator, “de capul meu”, au fost si grele si frumoase. Dar pana la a trage o concluzie, chiar si provizorie, asupra acestei perioade, sa va spun cum a inceput aventura. Probabil ca debutul meu nu este caracteristic pentru o parte a intreprinzatorilor, cei care au suflet de antreprenor, care si-au dorit de cand se stiu acest lucru, insa, sunt convinsa ca exista o alta parte, care se vor regasi perfect in povestea inceputurilor mele.
In cazul meu, suflul antreprenorial nu a fost innascut, ci dobandit, pe principiul „Pofta vine mancand”.
Am fost un angajat constiincios. Am considerat mereu ca m-as trada pe mine insami daca mi-as face treaba de mantuiala, ca mi-as pierde timpul daca m-as preface ca muncesc, asteptand sa treaca orele.
Nu am fost un angajat dezamagit. Mi-am ales sa fiu jurnalist: o meserie care mi-a placut, (si inca imi place!) care mi-a oferit satisfactii; am avut, in linii mari, o viata frumoasa ca angajat. Si am fost angajat pret de aproape 14 ani, incepand de la 21 de ani. Am avut experiente de munca diverse, in spatii geografice si culturale diferite. Din toate am invatat cate ceva.
Mi-am facut studiile timp de 4 ani in Franta si am lucrat aproximativ 7 ani acolo, o tara in care salariatii sunt respectati, in care nu sunt motive majore ca statutul de angajat sa provoace nemultumire. Si pentru ca nu am fost un angajat frustrat de conditia sa de salariat, atunci cand am decis sa o pornesc la drum pe cont propriu, nu a fost un gest de revolta. Nu a fost nici o hotarare spontana. Sa spunem ca, pur si simplu, atunci au fost intrunite mai multe conditii.
In primavara trecuta, vroiam sa-mi schimb locul de munca. Un bun prieten, antreprenor la randul lui, ai carui primi pasi in afaceri i-am acompaniat si sustinut acum cativa ani, incerca sa ma convinga de ceva timp sa ma lansez pe cont propriu, creeandu-mi o firma de PR si comunicare. Argumentele lui erau respectabile, si tineau atat de exterior (momentul propice, nisa neacoperita), cat si de interior (capacitatile mele, in care credea pe deplin, atuurile mele pentru acea nisa).
Toate bune si frumoase. Desigur, imi suradea sa fiu propriul meu stapan, sa aleg intr-o masura mai mare ce si cum fac, sa iau decizii si sa conduc lucrurile intr-acolo unde cred ca trebuie. Suna bine. Dar nu puteam sa vad doar partea roz. Si nu, nu va inchipuiti ca sunt pesimista, sau prudenta. Nicidecum, in viata privata. Insa, profesional am fost intotdeauna mai calculata si mai ponderata. Inarmata cu luciditate, am inceput sa vad toate dezavantajele de a fi independent, care pareau uneori ca depasesc avantajele. Desigur, esti liber. Dar esti si liber sa „mori de foame”. Ce te faci daca esti extraordinar, dar nu reusesti sa-ti impui ideea, sa te vinzi, sa convingi?
Prietenul respectiv incerca sa ma convinga ca am mai multe sanse decat a avut el la inceputurile lui, ca tin in mana mai multi asi printre cartile ce ne fusesera impartite. Degeaba! Eu ma facusem „avocatul diavolului”, si pledam impotriva mea. Ii explicam de ce nu trebuie sa-mi fac firma, incercand in acele lungi discutii sa-mi identific calea. Purtam convesatii nesfarsite, cautand raspunsuri in ele. El imi spunea de ce e bine sa fac asta, eu ii explicam ca nu suntem toti nascuti antreprenori, ca s-ar duce de rapa o tara in care am fi toti patroni. "Trebuie sa existe si angajati”, spuneam eu candid, condamnandu-ma prin aceasta afirmatie.
Zile, saptamani intregi, am repetat aceste discutii. Argumente din ambele parti, mai mult sau mai putin variabile.
Raspunsul nu aveam, insa, sa-l gasesc acolo unde-l cautam, in interminabilele discutii, ci in actiune. Conjunctura m-a condus la raspuns. Poate ceea ce eu numesc eufemistic conjunctura, e ceea ce se numeste, in mod obisnuit, noroc. O recomandare de la un amic catre o firma care intra pe piata romaneasca, o intalnire cu managerul companiei respective, o propunere, si iata-ma batand palma cu primul meu client, care dorea sa ii asigur partea de comunicare. Toate astea in timp record: mai putin de 72 de ore, de la recomandare la acord. Si nu aveam inca firma.... Indoielile nu au disparut brusc, dar au trebuit sa se estompeze, sa faca loc actiunii. A trebuit sa contactez un avocat si sa infiintez firma, pentru a putea semna contractul.
Desigur, intrebari si indoieli am mai avut, mai am, voi mai avea.
Insa, pot spune ca nu regret alegerea facuta, si n-am regretat-o, inca, niciodata. Si nu, nu va inchipuiti ca locuiesc intr-o lume in care fiecare zi e senina... E ca si la voi: nori, soare, iar nori, iar soare.
Gabriela Malcinschi este manager al BTL MediaCom, companie de PR si comunicare, si are o experienta de 14 ani in presa. A absolvit cursurile Institut Universitaire Technologique, comunicare, specializarea jurnalism, la Bordeaux, in 1994.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Citeste aici restul articolelor din "Jurnal de start-up".
Preturi in crestere pentru birourile din centrul Bucurestiului
Oferta de birouri din zona centrala a Bucurestiului se ridica la aproximativ 25% din stocul de spatii de birouri existent in Capitala.
Piata spatiilor de birouri din centrul Bucurestiului beneficiaza de o rata de neocupare foarte mica, de circa 4% la inceputul anului 2008, datorita cererii foarte mari si ofertei relativ reduse, se arata in ultimul studiu realizat de Coldwell Banker Commercial Affiliates of Romania. Exista si cladiri unde rata de ocupare este de aproape 100%.
Din cauza lipsei terenurilor cu suprafete mari din zonele centrale si a preturilor foarte ridicate (2.000 – 4.000 de euro/mp de teren), numarul proiectelor de spatii de birouri si rezidentiale in constructie este redus. Majoritatea proiectelor mai mari se concentreaza in zonele Unirii-Vitan si Stefan cel Mare.
La inceputul contractului de inchiriere se plateste, de regula, un avans reprezentand chiria pe trei sau sase luni, ca garantie. Contractele se incheie cel mai adesea pe o durata de 3-5 ani, cele pe 7-10 ani fiind rar intalnite. Chiria se plateste in euro, lunar sau trimestrial. Chiriasul trebuie, de asemenea, sa suporte cheltuielile de intretinere, care variaza de la 2,5 la 4 euro/mp plus TVA pe luna, conform reprezentantilor Coldwell Banker .
Preturile locurilor de parcare aferente cladirilor de birouri din centrul Bucurestiului sunt de 60-80 euro/mp plus TVA pentru cele exterioare si de 100-150 euro/mp plus TVA pentru cele interioare.
Deoarece cererea va continua sa depaseasca oferta, se poate astepta o mentinere sau chiar o usoara crestere a chiriilor, in perioada urmatoare, releva studiul. Amplasamentul, facilitatile tehnice si locurile de parcare vor constitui elementele cheie pe baza carora care clientii se vor ghida in alegerea unei cladiri de birouri.
Un material starups.ro Toate drepturile rezervate.
Raspunsurile vin din actiune
Primele mele luni ca intreprinzator, “de capul meu”, au fost si grele si frumoase. Dar pana la a trage o concluzie, chiar si provizorie, asupra acestei perioade, sa va spun cum a inceput aventura. Probabil ca debutul meu nu este caracteristic pentru o parte a intreprinzatorilor, cei care au suflet de antreprenor, care si-au dorit de cand se stiu acest lucru, insa, sunt convinsa ca exista o alta parte, care se vor regasi perfect in povestea inceputurilor mele.
Cum inchiriezi un spatiu intr-un centru comercial nou
In comert, zona in care se afla magazinul tau poate face diferenta dintre succes si faliment. Pentru ca spatiile stradale sunt greu de gasit, mai ales in zonele centrale ale oraselor, tot mai multi retaileri incep sa isi doreasca un loc intr-un centru comercial nou. Citeste cum poti inchiria un astfel de spatiu.
Primii pasi
Inainte de a merge la negocieri, trebuie sa stii ca, pentru a obtine un spatiu intr-un centru comercial nou, ai nevoie de mai mult decat de banii de chirie. Proprietarii de mall-uri si galerii comerciale percep si o serie de alte taxe. In general, toate sumele platite sunt exprimate, la fel ca valoarea chiriei, in euro/mp/luna.
Pentru inchirierea spatiului este necesara si o scrisoare de garantie sau crearea unui depozit bancar. Contractele de chirie sunt vizate de banci, si, in general, se semneaza pe o durata de cel putin cinci ani.
“Cei care se muta intr-un centru comercial aflat in constructie, vor fi nevoiti sa plateasca o taxa unica, legata de marketingul si promovarea centrului comercial, inainte de lansarea acestuia. Taxa este menita sa acopere cheltuielile legate de publicitate si de evenimentele organizate la deschiderea oficiala”, spune Cristina Dumitrache, negociator-senior al agentiei imobiliare Cushman & Wakefield.
Chiriasii care semneaza contracte dupa ce mall-ul a fost deja lansat, nu mai sunt obligati sa plateasca aceasta taxa. Insa, toti chiriasii (atat cei care s-au mutat inainte de lansare, cat si cei care au venit dupa acest moment), sunt nevoiti sa plateasca o taxa anuala de marketing, pentru promovarea continua a centrului comercial.
“Indiferent de momentul inchirierii, toti comerciantii trebuie sa plateasca si o serie de taxe legate de intretinerea spatiilor comune, parcarilor, exteriorului centrului comercial. La acestea se adauga costurile legate de curatenie, electricitate, apa etc”, spune Cristina Dumitrache.
Important de retinut este ca spatiile din centrele comerciale care se afla in constructie sunt predate la rosu. Acest lucru are avantajul ca magazinul poate fi personalizat si amenajat conform dorintelor viitorului chirias, dar are si dezavantajul ca implica inca un cost suplimentar care trebuie sa fie luat in calcul.
De altfel, amenajarea spatiului intra in obligatia chiriasului, iar acesta trebuie sa aiba grija sa termine lucrarile pana la data inaugurarii centrului comercial. Asta pentru a se evita situatiile in care mall-ul este deschis, dar vizitatorii sunt deranjati de lucrarile de amenajare ale unui magazin.
“Turnover rent”
In afara taxelor deja mentionate, mai nou, centrele comerciale au inceput sa perceapa si o chirie aditionala - “turnover rent”. Aceasta reprezinta un procent (in general, intre 7% si 10%) din cifra de afaceri realizata de retailer-ul chirias.
“Aceasta taxa se plateste la un interval de timp prestabilit (lunar, trimestrial, anual etc). Chiriasul nu este nevoit sa plateasca si chiria si <turnover rent>, ci plateste doar suma care este mai mare”, spune Cristina Dumitrache.
De exemplu, daca ai un magazin de 100 de mp intr-un mall si platesti o chirie de 50 de euro/mp/luna, inseamna ca, anual, platesti o chirie de 60.000 de euro. Daca ai o cifra de afaceri de 1.000.000 de euro pe an, 10% din aceasta inseamna un “turnover rent” de 100.000 de euro.
Tinand cont ca trebuie platita suma cea mai mare dintre chirie si “turnover rent”, inseamna ca datorezi mall-ului 100.000 de euro, deci, in afara de cei 60.000 de euro deja platiti drept chirie, mai ai de dat inca 40.000 de euro. Daca suma de 10% din cifra de afaceri este mai mica decat chiria, trebuie achitata doar chiria.
Etapele inchirierii
Spatiile din centrele comerciale se inchiriaza mai intai marilor operatori - supermarketul, cinematografele, principalele magazine de moda etc. Abia dupa ce sunt stabiliti chiriasii principali (“ancorele” - marcile importante care genereaza un trafic mare de clienti), se trece la inchirierea spatiilor ramase.
Pentru a pastra o coerenta, magazinele nu pot sa isi aleaga un spatiu oriunde in centrul comercial. De exemplu, nu poti deschide un magazin cu produse sportive pentru motociclisti in zona unde sunt magazinele pentru nou-nascuti. Retailerii sunt grupati in functie de target-ul vizat, astfel incat, clientii sa gaseasca tot ce au nevoie dintr-o anumita categorie, in aceeasi zona din mall.
“Pentru inchirierea unui spatiu intr-un centru comercial care se afla in stadiul de proiect, negocierile incep cu 1 - 3 ani inainte ca acesta sa fie lansat pe piata”, spune Cristina Dumitrache.
Acest lucru se intampla din cauza ca cererea de spatii este mare, in timp ce oferta este insuficienta. Pentru a avea siguranta ca iti deschizi magazinul intr-un mall, trebuie sa incepi discutiile din timp, inainte sa se inchirieze toate spatiile.
In cazul centrelor comerciale deja functionale, exista doua variante pentru ocuparea unui loc. Prima este lista de asteptare - toate centrele comerciale de succes au liste cu retaileri care vor sa inchirieze un spatiu cand un chirias existent se muta sau nu isi prelungeste contractul la expirarea acestuia. A doua solutie este plata unor “key-money” - o suma de bani platita pentru ca un chirias existent sa se mute din centrul comercial si sa te lase sa-ti deschizi magazinul in locul lui.
Valoarea “key-money” poate fi intre 50.000 de euro si 500.000 de euro, dar posibilitatea de a inchiria un spatiu in acest mod depinde de politica de functionare a centrului comercial. Aceasta solutuie este rentabila in putine cazuri, pentru ca profitul realizat in acel spatiu trebuie sa fie suficient de mare incat sa acopere atat valoarea “key-money”, cat si valoarea chiriei si a celorlalte taxe. Din acest motiv, o mutare de acest fel, trebuie sa fie foarte bine calculata din punct de vedere financiar.
Cristina Alexandru
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Casa Noastra: 22 mil. euro cifra de afaceri in 2007
Producatorul de sisteme de ferestre si usi din PVC cu geam termoizolant, Casa Noastra, a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 22 de milioane de euro, in crestere cu 80% fata de anul 2006.
Pentru anul acesta, compania estimeaza o cifra de afaceri de 33 de milioane de euro, in crestere cu 50% fata de 2007. De asemenea, compania si-a propus cresterea numarului de angajati si extinderea retelei de distributie la 95 de magazine de prezentare, se arata in comunicatul de presa.
Casa Noastra va investi 45 de milioane de euro in lansarea unei fabrici amplasate la 5 km de orasul Craiova, in localitatea Pielesti, pe un teren de 170.000 mp. Aceasta va fi deschisa pana la finalul anului 2010 si va avea una dinre cele mai mari capacitati de productie de sisteme de ferestre si usi termoizolante din PVC din Sud-Estul Europei: aproximativ 3.000 de ferestre si usi pe zi.
Proiectul cuprinde patru noi hale de productie, doua pentru sisteme de usi si ferestre din PVC cu o suprafata totala de 11.700 mp si doua hale destinate productiei de geam termoizolant si sticle speciale cu o suprafata totala de 11.500 mp.
Investitia include si achizitionarea de noi utilaje pentru cele patru hale, constructia unor spatii de depozitare si operatiuni conexe cu o suprafata totala de 7.000 mp, precum si constructia unui sediu administrativ, un bloc de birouri P+4 cu o suprafata totala de 3.600 mp.
Casa Noastra a fost infiintata in anul 1995, are capital in totalitate romanesc si dispune de o retea de 72 de magazine: 49 de magazine proprii si 23 de magazine ale distribuitorilor autorizati, in 37 de orase din tara. Compania are in prezent un numar de 715 angajati, urmand ca, dupa finalizarea planului investitional propus, numarul de angajati sa creasca pana la aproximativ 1.700.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Ce este sistemul de franciza
Lansarea unui start-up poate fi dificila pentru cei care nu au mai creat o afacere de la zero. In acest caz, poate fi mai potrivita preluarea unei afaceri la cheie - o franciza. Razvan Blid, director general la CHR Consulting, fima de consultanta in domeniul francizelor, explica ce este sistemul de franciza si care sunt costurile pe care le implica o astfel de afacere.
Cele doua parti implicate in parteneriat sunt legate printr-un contract de operare, astfel incat, afacerea lansata sa semene perfect cu cea orginala. De exemplu, in cazul unui restaurant in franciza, friptura trebuie sa arate la fel si aiba acelasi gust si in restaurantul din Bucuresti, si in cel din Tokyo sau Paris.
“Notorietatea marcii influenteaza si taxa de intrare in retea – cu cat marca este mai cunoscuta, cu atat taxa este mai mare si conditiile de aderare mai stricte”, spune Blid.
Sistemul de franciza este si o forma de marketing si distributie la nivel national sau international. Aceasta combina avantajele conducerii descentralizate a unei companii cu desfasurarea la scara larga a operatiunilor, prin unitati mici. Important este si aspectul legat de alianta strategica a firmelor din retea – de exemplu, in fata furnizorilor: un antreprenor cu un singur magazin va cumpara produsele de la furnizori la un pret mai mare decat cel cu care se fac achizitiile de catre un francizor, pentru o intrega retea de unitati.
Franciza este si o metoda de a lansa o afacere bazata pe un sistem eficient de management. De aceea, francizatul trebuie sa primeasca un set de regului operationale, financiare, de marketing si de publicitate care sa il ajute in gestionarea companiei.
“In afara de manualul de franciza care cuprinde aceste regului, este important ca francizatul sa primeasca si training din partea francizorului si sa pastreze in permanenta legatura cu acesta. O cauza importanta care duce la esecul unei francize este legata de lipsa de empatie pe care o are francizorul cu francizatul sau”, explica Blid.
Contractul de franciza se incheie pentru perioade lungi de timp (intre cinci si noua ani) iar prelungirea acestuia nu presupune achitarea unor noi taxe de intrare in retea.
“Master francizatii au obligatia de a deschide, intr-o perioada de timp stabilita contractual, un anumit numar de unitati, fie prin investitie proprie, fie prin acordarea de francize. Taxele pentru obtinerea unei master francize sunt mai mari decat pentru obtinerea unei francize regionale sau simple”, spune Razvan Blid.
De exemplu, taxa de master franciza pentru restaurantele tip fast-food Burger King care se vor deschide in curand in Bucuresti, a fost de aproximativ 2 milioane de euro.
In functie de domeniul de activitate, exista trei tipuri de francize – in retail, in servicii si in productie industriala. Pentru francizele din retail si servicii, nivelul investitiei este mai mic. In cazul francizelor din productie, este nevoie de cel putin cateva milioane de euro. De obicei, se acorda o singura franciza de productie pentru o tara sau o regiune ce curpinde mai multe tari – de exemplu, Coca-Cola sau Tuborg.
“De multe ori, aceste taxe includ si asistenta initiala pentru lansarea afacerii. In cazul francizelor din retail, daca nu se cere o taxa de intrare in retea, nu inseamna ca aceasta nu exista, doar ca este ascunsa in pretul cu care francizatul cumpara produsele de la francizor”, spune Razvan Blid.
Marcile care au un handicap de imagine, incearca sa atraga interesul investitorilor prin perceperea unor taxe mai mici. Blid spune ca, de obicei, este vorba de francizele romanesti, care nu sunt la fel de cunoscute ca cele internationale, dar vor sa se extinda pe baza acestui sistem.
O taxa mica de intrarea in retea inseamna ca fie marca nu este suficient de cunoscuta, fie reteaua este mica sau nu s-a acordat inca nicio franciza. In aceste cazuri, francizorii sunt dispusi chiar sa investeasca alaturi de francizati, pentru a se putea extinde.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Centrul Medical Unirea: cifra de afaceri de 8 mil. euro in 2007
Centrul Medical Unirea (CMU) a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 8 milioane de euro, depasind cu 10% estimarile corespunzatoare acestei perioade si, cu peste 40%, cifra de afaceri pe 2006.
Serviciile corporate detin 80% din veniturile CMU in 2007, restul de 20% reprezentand contravaloarea serviciilor medicale prestate catre pacienti platitori, se arata in comunicatul de presa.
Numarul arondatilor CMU a continuat sa creasca, depasind 50.000 luna trecuta, numar care nu include angajatii pentru care CMU a contractat doar servicii de medicina muncii.
“In primul trimestru al acestui an, vom creste numarul de cabinete pentru consultatii cu peste 60% si extindem numarul profesionistilor care lucreaza in clinicile noastre. In 2008, vom continua sa ne concentram pe lansarea cu succes a Centrului de Diagnostic si Tratament si a Spitalului de Obstetrica si Ginecologie, pe dezvoltarea de noi clinici in afara Bucurestiului si lansarea de noi servicii in Bucuresti, in cadrul unui program de investitii ce isi propune sa depaseasca 10 milioane de euro pana la sfarsitul anului”, spune Sergiu Negut, Director Executiv, CMU.
Pentru anul acesta, CMU a bugetat venituri de peste 10 milioane de euro in policlinicile din Bucuresti, la care se vor adauga incasarile Centrului de Diagnostic si Tratament, ale Maternitatii CMU si ale clinicilor noi din tara.
Centrul Medical Unirea a fost fondat in anul 1995 de medicul cardiolog Wargha Enayati si a atras, la inceputul lui 2007, ca actionar minoritar fondul 3i Plc din Marea Britanie.
Un material startups.ro Toate drepturile rezervate.
Electroalfa: cifra de afaceri de 96 mil. RON in 2008
Anul trecut, Electroalfa a inregistrat o cifra de afaceri de 78 mil. RON (23,5 mil. euro), in crestere cu aproximativ 10% fata de anul 2006, cand s-a realizat o cifra de afaceri de peste 73 mil. RON (21 mil.euro).
Electroalfa este o companie privata din Botosani si activeaza in industria electrotehnica. Peste 6% din cifra de afaceri realizata in 2007 provine din exporturi, principalii parteneri de afaceri fiind in Franta, Belgia, Ungaria, se arata in comunicatul de presa.
Compania isi propune o crestere de 20% a cifrei de afaceri in 2008, comparativ cu anul trecut, ajungand la 96 milioane RON. De asemenea, reprezentantii Electroalfa estimeaza realizarea unei rate a profitului de 8%, in valoare de 8 milioane RON.
Un rol important in realizarea cifrei de afaceri pentru anul 2008 il vor avea serviciile de antrepriza pentru care se asteapta o crestere de peste 30%, fata de anul 2007.
Investitiile planificate pentru anul acesta sunt evaluate 70% din profitul inregistrat in anul 2007. O mare parte din suma alocata investitiilor va fi folosita pentru dezvoltarea regionala a companiei, prin consolidarea filialelor de productie si a reprezentantelor de vanzari.
Peste 52% din profitul realizat in 2006 a fost orientat spre proiectele de investitii din 2007 - tehnologia de turnat garnitura, tehnologia de confectionat tile, tehnologia de infoliere si deschiderea noii filiale de productie de la Brasov.
Electroalfa a inceput anul 2008 cu o noua echipa de conducere reprezentata de Lucretia Codreanu, Director General si Ionel Parpalea, Director General Adjunct. Compania produce echipamente electrice de joasa si medie tensiune, echipamente IT si telecom, constructii metalice si ofera servicii de electro-galvanizare.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
