Afaceri din panificatie si agricultura finantate cu bani europeni
In ianuarie 1994, Augustin Manescu stabilise impreuna cu un partener de afaceri sa lanseze un service auto. Ocazia de a cumpara o moara si spatiul extins pe care il aveau la dispozitie au facut ca planul sa se schimbe si firma a inceput sa activeze in domeniul agriculturii. Acum incearca sa isi dezvolte afacerea cu ajutorul fondurilor europene.
Pentru ca in primul an de activitate (1994) afacerea cu moara a mers foarte bine, partenerii de business au amanat planurile legate de service-ul auto. In acelasi an, Augustin Manescu impreuna cu alti doi parteneri, au infiintat si asociatia agricola Agronomica, aceasta urmand sa ia in arenda unele terenuri ale persoanelor din Adunatii Copaceni, localitate din sudul Bucurestiului, unde se afla sediul firmei. Astfel, avea acces la o resursa proprie de grau pe care sa il macine, urmand sa vanda faina obtinuta.
Pentru ca productia de grau din 1994 nu a fost la fel de buna ca cea din 1993, localnicii ii reprosau lui Augustin Manescu calitatea slaba a fainii. Increzator in produsul sau, omul de afaceri a inceput in 1995 sa produca paine, dar s-a convins ca intr-adevar faina nu era buna.
“Atunci am invatat ca in agricultura un an nu seamana cu celalalt”, spune pentru startups.ro Augustin Manescu, administratorul Europa Star Service.
Nu a incetat insa activitatea si, in anii 1997 - 1998, pe langa paine, Europa Star Service a inceput sa produca si paste fainoase.
In 1998, in afacere a intrat si sotia lui, Maria Melusa Manescu, iar langa fabrica a fost deschis in magazin de desfacere. In prezent, sotii Manescu sunt singurii actionari ai firmei, partenerul de afaceri cu care a fost lansata firma in 1994 iesind din business in 2003. Compania are acum 20 de angajati, cu o medie de varsta de 30 de ani.
Acum un an zi zece luni, Augustin Manescu a inceput demersurile pentru a-si finanta afacerile sale din agricultura, inclusiv prin fonduri europene, si spera sa obtina primii bani la inceputul anului viitor.
Investitia in Europa Star Service
Afacerea a inceput cu o investitie de 35.000 de dolari in moara si 26 de milioane de lei vechi in achizitionarea halei, echipajelor si amenajarea brutariei. Cea mai mare parte din suma a provenit de la fostul partener de afaceri al lui Augustin Manescu.
Investitia in moara a fost recuperata in primul an de activitate iar acum sase ani, cand s-a desparitit de partenerul sau de afaceri, firma a fost evaluata la 140.000 de euro.
Anul trecut, Europa Star Service a avut o cifra de afaceri de 350.000 de euro. Anul acesta in primele noua luni, cifra de afaceri a fost de 350.000 de euro, antreprenorul estimand ca pana la sfarsitul acestui an sa ajunga la 450.000 de euro. Pentru anul viitor este estimata o cifra de afaceri de un milion de euro.
Produsele
Europa Star Service produce franzele, paine traditionala, cozonaci (de Craciun si Pasti), mucenici, langosi, chifle, produse speciale care se folosesc in biserica, cornuri umplute, covrigi tip brasoveni si covrigi cu susan.
“Painea traditionala <ne-a mentinut in viata>, pentru ca folosim tehnica traditionala”, spune Augustin Manescu.
Cea mai mare pondere (40%) dintre produse o are painea taraneasca, urmata de mucenici (25%), produsele de patiserie (20%), cozonaci (10%) si paste fainoase (5%).
In noua fabrica inaugurata de companie luna trecuta vor fi produse si alte tipuri de paine, precum cea graham sau cu cartofi.
Produsele sunt distribuite in Giurgiu, Bucuresti, Adunatii Copaceni si in comuna 1 Decembrie. Distributia este facuta de companie.
Etapele finantarii pentru panificatie
Acum cinci ani, Augustin Manescu a accesat primele fonduri nerambursabile prin SAPARD (Special Pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development = Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala), acestea fiind fonduri de preaderare, programul fiind desfasurat in perioada 2000 - 2006. Suma accesata a fost de 98.000 de euro pentru asociatia Agronomica.
La inceputul anului trecut, antreprenorul sa hotarat sa isi finanteze prin fonduri europene si noua fabrica de panificatie a Europa Star Service. Astfel, a aplicat pentru submasura XS 13 din cadrul masurii 123 - “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, program finantat prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR).
Depunerea dosarelor pentru aceste finantari a inceput in martie 2008. In aceeasi luna, cei de la Europa Star Service au inceput sa isi pregateasca dosarul care a fost finalizat si depus in luna august, anul trecut.
In noiembrie - decembrie 2008 dosarul a fost analizat iar pe 22 decembrie a fost semnat contractul, solicitandu-se trei transe de plata, plus avansul.
Anul acesta, in mai, a inceput constructia fabricii iar la sfarsitul lui august aceasta a fost finalizata. A urmat achizitia utilajelor de panificatie care au ajuns in fabrica acum doua luni. Urmatoarea etapa va fi lansarea liniei de productie pentru covrigi, estimata pentru anul viitor, in august.
Banii obtinuti din finantare
Initial, cei de la Europa Star Service doreau o finantare nerambursabila de 300.000 de euro numai pentru utilaje. Dar pentru a primii banii, li s-a impus sa faca si o extindere a fabricii, astfel incat utilajele sa nu fie afectate de cladirea veche. In urma acestui nou proiect, suma solicitata a ajuns sa fie de 350.000 de euro. Banii vor fi primiti de companie la cursul de 3,6075 lei pentru un euro, curs valabil la data cand s-a depus dosarul de finantare, in august, anul trecut.
“<Ajutorul nerambursabil> era de 50%, dar, in practica, suma ajunge la 40% din valoarea totala a proiectului, din cauza dobanzilor si a evolutiei cursului valutar”, explica Augustin Manescu.
Compania a facut achizitiile necesare la un curs de aproximativ 4,3 lei pentru un euro, cursul din aprilie acest an, cand s-a facut licitatia. Diferenta de curs nu este eligibila.
Valoarea totala a investitiei in fabrica este de 778.000 de euro, suma fiind alocata pentru constructie si toate utilajele.
Pe langa fonduri nerambursabile, suma este completata cu un credit de 1,3 milioane de lei de la CEC, reprezentand 30% din investitie, si de resurse proprii. In jur de 30% din imprumutul de la CEC este garantat de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
Plata banilor
In cazul finantarilor nerambursabile, regula este ca mai intai investitiile sa fie facute si platite de firma. Dupa finalizarea acestora se face un dosar, iar 90 de zile mai tarziu, compania primeste banii.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Europa Star Service si Agronomica sunt firmele in care este actionar Augustin Manescu, ambele incepand activitatea acum 15 ani
Suma totala pe care trebuie sa o primeasca din fonduri europene este de 565.000 de euro.
Intarzierea acordarii sumelor a scazut cu 5% - 10% valoarea sumelor nerambursabile in valoarea toatala a investitiilor.
Valoarea totala a investitiei in fabrica este de 778.000 de euro din care, din care in jur de 40% reprezinta fonduri nerambursabile.
Perioada de la incepere a demersurilor pana la primirea banilor poate ajunge, in cazul fabricii, pana la doi ani si jumatate.
Cel mai simplu sunt de finantat prin fonduri nerambursabile achizitiile de constructii simple si utilaje.
Neplata sumelor pe care statul trebuie sa le dea celor de la Europa Star Service si Agronomica poate aduce companiile intr-o situatie dificila.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Sansa vinurilor romanesti este valorificarea celor facute din soiuri autohtone pure
Aprecierea a fost facuta Giuseppe Vaccarini, presedintele Asociatiei Somelierilor Profesionisti din Italia, prezent la a patra editie a “Trofeului Someleriei Cramele Halewood 2009”.
Producatorii autohtoni ar trebui sa se concentreze pe astfel de vinuri, deoarece acestea pastreaza un anumit specific si imaginea locala, ceea ce ajuta la oferirea a ceva diferit clientilor.
“Vinurile romanesti sunt bune. Cu siguranta daca un somelier de la un restaurant din Romania ii va recomanda unui client strain un vin romanesc, acel client va aprecia vinul respectiv”, completeaza Giuseppe Vaccarini.
Doru Dumitrescu, presedintele Asociatiei Somelierilor din Romania (ASR), spune ca printre soiurile cele mai apreciate ar putea fi, in cazul vinului rosu, feteasca neagra, negrul de Dragasani si Novac, iar, in cazul vinului alb, feteasca alba si cramposie selectionata.
Presedintele Asociatiei Someleriei Profesioniste din Italia mai spune ca unul dintre cele mai importante aspecte pentru ca vinul romanesc din soiuri autohtone sa fie cunoscut este de a i se face publicitate in afara tarii.
Giuseppe Vaccarini adauga faptul ca tarile unde ar putea fi exportat vinul romanesc sunt cele care au o cultura pentru mancare si cele in care nu se produce vin, precum cele scandinave.
Doru Dumitrescu completeaza ca, din punct de vedere al volumului, vinul romanesc ar putea fi vandut in tarile asiatice si cele scandinave.
ASR are 300 de membri dintre care 100 - 150 sunt profesionisti. Orasele din Romania unde se gasesc cei mai multi profesionisti in domeniul someleriei sunt cele unde turismul este dezvoltat, exemplele fiind Bucuresti, Cluj-Napoca si Brasov.
Asociatia din Romania face parte din Asociatia Internationala a Someleriei.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Seminar sustinut de antreprenori pentru antreprenori
Start-Up School BCR isi propune sa ofere un ghid de informatii practice despre tot ce ar trebui sa stie un antreprenor legat de lansarea si dezvoltarea cu succes a unui start-up online, parcurgand toti pasii esentiali in dezvoltarea proiectului.
Evenimentul va avea loc pe 9 decembrie, in cadrul celei de-a treia editii a NetCamp, se arata in comunicatul de presa al Evensys.
Printre cei care vor discuta pe larg despre abordari inovative si afaceri online fezabile se numara: Orlando Nicoara (General Manager, MediaPro Interactiv), Vladimir Oane (CEO, uberVU), Vlad Stan (Founder, Seed Money), Dragos Manac (Advisor to Technology Startups), Dan Virtopeanu (General Manager, Voxline), Adrian Soare (Consultant independent ), Cristian Manafu (Managing Partner, Evensys).
Participantii la eveniment vor avea ocazia sa parcurga alaturi de vorbitorii invitati urmatoarele teme:
- De la idee la practica - ce trebuie sa iei in calcul pentru a planifica un start-up online bine pus la punct si pentru a porni cu succes la drum.
- Alegerea modelul de business - care sunt cele mai fezabile modele de busines actuale si cum sa alegi tipul de afacere potrivit.
- Identificarea surselor de finantare - care sunt aceste surse, cum pot fi ele gasite si cum trebuie purtata o discutie de negociere cu un investitor.
- Gestionarea resurselor materiale si consolidarea afacerii - ce forma juridica va avea afacerea online si cum trebuie gestionata in mod inteligent investitia.
- Planificarea resurselor tehnologice - cum sa coordonezi o echipa si cum sa dezvolti capabilitatile tehnice pentru a evita eventuale intarzieri.
- Lansarea proiectului pe piata - cui te adresezi si cum sa alegi strategia de comunicare potrivita pentru a crea notorietate si a pastra totodata relevanta afacerii tale.
Participarea la seminar presupune o taxa de 45 de euro + TVA/persoana.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Life after work - teren de joaca dupa birou
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
In acest moment inca se tatoneaza terenul, inca sunt testate funshop-uri si se urmaresc reactiile si recomandarile participantilor.
Life after work - teren de joaca dupa birou
Sub numele de Life after work, trei tineri au lansat acum o luna un concept de business care are la baza organizarea de programe de invatare prin joaca destinate adultilor. Iar pentru a pastra caracterul de joaca, ei nu coordoneaza workshop-uri, ci funshop-uri.
Cand au pus bazele Life after Work, Elena Marineci activa ca trainer in zona de soft skills, Ioana Molnar lucra in domeniul marketing si Horia Codrean se ocupa de partea de vanzari pentru o companie de resurse umane.
“Afacerea am pornit-o in trei, insa eu am fost cea care a depistat nevoia pentru astfel de programe, in timpul sesiunilor de training pe care le desfasuram la diverse companii”, spune pentru startups.ro Elena Marineci, Innovation Catalyst in cadrul Life after Work.
Identificarea nevoii din piata
“Mergeam la training-uri si intalneam oameni extraordinari. Doar ca in momentul in care ii intrebam ce fac in timpul liber, care sunt pasiunile lor sau care sunt succesele pe care le-au avut in afara serviciului, multi dintre ei se blocau, neavand ce sa raspunda”, povesteste Elena Marineci.
Asta se intampla atunci cand incerca sa sparga gheata si sa-i faca sa vorbeasca despre lucrurile care le plac, pentru a-i putea introduce astfel intr-un spatiu nou in care sa invete impreuna mult mai usor.
“Primeam raspunsuri de genul <Serviciul se termina la ora la care se termina, ajung acasa, mai stau un pic cu copilul etc. Deci cand sa-mi mai ramana timp si pentru alte activitati?>”, explica Elena Marineci.
Ea organiza deja impreuna cu prietenii activitati in zona de improvizatie teatrala sau experimenta tehnica fimo (n. red. - material care are aspectul plastilinei si din care pot fi realizate destul de usor obiecte decorative sau chiar bijuterii).
“Activitati de genul asta au un rol important in dezvoltarea personala si eram constienta ca cei cu care lucram ar avea nevoie de astfel de activitati la fel de mult ca si mine”, precizeaza Elena Marineci.
Insa, in afara de faptul ca ii provoca sa se gandeasca la ce le-ar placea sa faca in timpul liber, Elena Marineci si-a dat seama ca nu putea sa le si recomande oamenilor un loc unde sa mearga si sa desfasoare astfel de activitati intr-un cadru formal. Asa au inceput discutiile cu cei doi parteneri din prezent, cand si-au dat seama ca ar putea organiza chiar ei programe “after work” prin care sa ajute adulti sa-si dezvolte partea creativa.
De ce joaca este importanta
“S-a demonstrat stiintific faptul ca, pana la varsta de cinci ani, copiii acumuleaza prin joaca o cantitate de informatii echivalenta unei facultati de drept si a uneia de medicina. Insa, de la o anumita varsta, oamenii se opresc din joaca, pentru ca trebuie sa studieze, apoi sa munceasca etc. Ceea ce nu realizeaza multi dintre ei este ca opusul jocului nu este munca, ci depresia”, explica Elena Marineci.
Ea spune ca, in timp, oamenii isi dezvolta foarte mult partea stanga a creierului, pentru ca pe aceasta o folosesc in desfasurarea activitatilor de la locul de munca. Partea dreapta, care este responsabila de activitatile creative, este mai putin folosita si, ca atare, ajunge sa fie mai putin dezvoltata.
“Activitatile pe care le organizam au un scop al lor. Noua ne place sa spunem ca facem <brain fitness>. Pentru ca este vorba de un muschi care se atrofiaza - muschiul creativitatii”, precizeaza Elena Marineci.
Ea da ca exemplu funshop-ul de creativitate organizat luna aceasta, cand oamenii erau foarte reticenti la inceput si spuneau ca ei nu sunt creativi (in special cei care lucreaza cu cifre). Elena Marineci spune ca la finalul funshop-ului au fost generate o multime de idei interesante, inclusiv de catre cei care spuneau ca ei nu sunt creativi si au venit doar asa ca sa vada despre ce e vorba.
“Ideea este <Hai sa scoatem adultii la joaca!>. Oamenii vor avea intotdeauna nevoia de a invata lucruri noi prin joaca si de a-si dezvolta aceasta parte creativa”, concluzioneaza Elena Marineci.
Ea mai spune ca, in mod constient, oamenii nu vor sa invete, pentru ca sunt satui de cursuri si workshop-uri. De aceea totul a fost gandit astfel incat sa redea pana la cele mai mici detalii ideea de spatiu de joaca - de aici a venit si denumirea de funshop, inlocuind <work> (munca) cu <fun> (distractie).
Conceptul Life after Work
Pentru moment, portofoliul Life after Work inlcude funshop-urile: ReCreaza-te, Hand Made Bijou, Expresivitate prin Dans, Hair Styling, Safari Urban, Improvizatie Teatrala si Photography Splash. Insa, mai exista o serie de funshop-uri pe care cei trei parteneri nu le-au facut publice si pe care le vor lansa treptat.
“Acesta este un business care se dezvolta foarte mult impreuna cu clientii. Spre exemplu, la finalul funshop-ului de Safari Urban, participantii ne-au intrebat cand urmeaza nivelul doi, pentru avansati. Ori, noi nu gandisem atat de departe”, povesteste Elena Marineci.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Life after Work este un concept de programe de invatare prin joaca si creativitate destinate adultilor. Acestea au fost numite sugestiv <funshop-uri> si sunt organizate intotdeuna in orele din afara programului de lucru.
Pana acum, au fost investiti circa 3.000 - 3.500 de euro, care au acoperit cheltuielile de inregistrare a firmei, realizarea si administrarea site-ului, instruirea facilitatorilor, cheltuielile de organizare a primelor funshop-uri.
Fondatorii Life after Work vor mai investi in afacere, in prima parte a anului viitor, inca 3.000 - 3.500 de euro pentru partea de marketing si comunicare. In ceea ce priveste restul cheltuielilor, ei estimeaza ca acestea vor fi acoperite din taxele de participare la funshop-uri.
In acest moment inca se tatoneaza terenul, inca sunt testate funshop-uri si se urmaresc reactiile si recomandarile participantilor.
Foarte multi oameni rezoneaza cu acest proiect si cu activitatile pe care le propune, insa multi nu pot sa participe din cauza ca nu au suficient timp.
Redactor: Oana Caltea
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Serviciul good.bee a ajuns la un numar de 10.000 de utilizatori
Desi in primelele luni de la lansare trendul de crestere a fost destul de lent, reprezentantii good.bee spun ca afacerea a evoluat semnificativ in ultimile trei luni.
“Utilizatorul serviciului good.bee Tranzactii mobile - lansat in parteneriat cu BCR si impreuna cu Visa, Orange si Vodafone - are varsta medie de 29 de ani, iar aproximativ 75% dintre clienti se afla in categoria de varsta 18 - 35 de ani”, spune Catalin Moise, presedintele Consiliului de Administratie good.bee Service RO.
Serviciul good.bee Tranzactii mobile este utilizat atat de elevi, cat si de pensionari, de persoane din mediul urban, dar si de persoane din mediul rural, se arata in comunicatul de presa. Aproximativ 20% dintre clientii serviciului financiar pe mobil locuiesc in mediul rural.
In ceea ce priveste modul de utilizare a serviciului good.bee Tranzactii mobile, clientii existenti utilizeaza toate elementele ce se regasesc in pachetul good.bee: contul bancar pentru a primi sau a tine banii in siguranta, cardul de debit pentru retrageri de numerar si cumparaturi, serviciul de tranzactionare mobila pentru a obtine informatii sau a primi si trimite bani.
Un procent de 36% din totalul tranzactiilor inregistrate cu cardul de debit sunt realizate la punctele de vanzare prin intermediul cardului Visa Electron cu cip.
In cazul serviciului de tranzactionare mobila, cea mai folosita tranzactie este transferul good.bee - transferul de bani pe baza numarului de telefon mobil, intre utilizatorii good.bee. Aceasta operatiune este utilizata frecvent pentru transferuri intre parinti si copiii aflati la distanta, intre prieteni sau rude, datorita faptului ca transferul de bani se realizeaza instant, extrem de simplu, la orice ora din zi si din noapte. Valoarea medie a unui transfer good.bee este de aproximativ 100 de lei.
In categoria operatiunilor mobile des intalnite prin intermediul serviciului good.bee Tranzactii mobile se inscriu si interogarea de sold si reincarcarea cartelelor de telefonie mobila - posibila atat pentru propriul numar de telefon, cat si pentru orice alt numar in retelele partenere.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
OpenCoffee Club
OpenCoffee Club (17 decembrie 2009)
Evenimentul, organizat de Viorel Spinu, are loc in fiecare zi de joi a saptamanii, intre orele 9.00 si 11.00, la Cafepedia Romana, in Bucuresti.
In cadrul OpenCoffee Club se intalnesc persoane interesate de start-up-uri online, pentru a discuta diverse probleme intr-un mediu informal.
OpenCoffee Club
OpenCoffee Club (10 decembrie 2009)
Evenimentul, organizat de Viorel Spinu, are loc in fiecare zi de joi a saptamanii, intre orele 9.00 si 11.00, la Cafepedia Romana, in Bucuresti.
In cadrul OpenCoffee Club se intalnesc persoane interesate de start-up-uri online, pentru a discuta diverse probleme intr-un mediu informal.
Seedmoney Wednesday Breakfast
Seedmoney Wednesday Breakfast (2 decembrie 2009)
Evenimentul, organizat de Seedmoney, se desfasoara in fiecare zi de miercuri a saptamanii, intre orele 9.00 si 11.00, in Bucuresti. Locul de intalnire este de regula Orange Concept Store, cu unele exceptii care sunt anuntate din timp participantilor.
OpenCoffee Club
OpenCoffee Club (3 decembrie 2009)
Evenimentul, organizat de Viorel Spinu, are loc in fiecare zi de joi a saptamanii, intre orele 9.00 si 11.00, la Cafepedia Romana, in Bucuresti.
In cadrul OpenCoffee Club se intalnesc persoane interesate de start-up-uri online, pentru a discuta diverse probleme intr-un mediu informal.

.gif)

