(1) Un nou stil de viata: de la angajat la stat la antreprenor
Continui sa traiesc intr-o constanta mirare si fascinatie de cand mi-am dat demisia de la job-ul meu de la stat si am decis sa ma dedic activitatii antreprenoriale. Cum am spus si cu alta ocazie, daca stiam cum e, probabil ca n-as fi ajuns sa lucrez vreodata la stat.
(1) Un nou stil de viata: de la angajat la stat la antreprenor
Continui sa traiesc intr-o constanta mirare si fascinatie de cand mi-am dat demisia de la job-ul meu de la stat si am decis sa ma dedic activitatii antreprenoriale. Cum am spus si cu alta ocazie, daca stiam cum e, probabil ca n-as fi ajuns sa lucrez vreodata la stat.
Intr-o luna de activitate antreprenoriala am ajuns sa am mai multe satisfactii decat in ultimii doi ani de cercetator la stat. N-am auzit in ultima luna si ceva lucruri ca ”Esti prea tanar” sau ”E prea greu” sau ”E prea mult de munca” sau ”Nu se poate” sau ”Calmeaza-te cu ideile astea”.
Ca fost mare adept al sistemului de stat, trebuie sa marturisesc ca libertatea de a a-ti trai viata e posibila, dupa 10 ani de colaborare si munca in sistemele sanitare si de cercetare de stat, aproape exclusiv in sistemul privat.
Imi amintesc o idee din Teorema lui Passolini, care m-a urmarit din liceu pana acum fara incetare, abia dupa 10 ani am ajuns s-o inteleg. Daca avem doua sisteme, oricare ar fi ele, cand ajung sa fie in contact, inscriu unul in celalalt elemente proprii pentru fiecare in parte. Daca avem multimile X si Y, din X va trece catre Y, X1, X5, X8 sa zicem si invers, pe acelasi model, de la Y la X, in incercarea de atingere a unui echilibru compabibil cu functionarea.
Cum si oamenii sunt niste sisteme complexe, prea complexe uneori as indrazni sa spun, se aplica de minune aceasta regula. In sistemul privat, din cate am vazut cu multa uimire, ceea ce altii au inscris in mine n-a fost nici frustrare, nici plafonare, nici ”lasa, ca merge si-asa”.
Intr-un mediu de frustrare si tensiune, vei deveni un frustrat si un nemultumit. Daca in schimb oferi si primesti entuziasm, poverile parca devin mult mai placute. Incep sa cred ca, intr-adevar, omul se poate dezvolta doar prin exprimarea libera a initiativei private iar statul n-ar trebui sa faca altceva decat sa-i garanteze un cadru de desfasurare al ideilor, cu legi cat mai putin alambicate.
Am o propunere. Nu sunt economist si nici nu cred ca mai am vreo sansa, dar tare mi-ar placea ca lucrurile sa arate un pic altfel. Toata lumea vorbeste ca sistemul de stat nu mai face fata, ca sunt prea multi bugetari, ca sunt multe gauri negre etc. As propune, daca ar vrea cineva sa asculte, ca statul roman sa adopte cateva masuri prin care la final sa fie exact aplicarea sistemului win-win.
Oricine din sistemul public vrea sa porneasca o initiativa privata, de la cusut nasturi pana la superinstitut de cercetare, sa fie ajutat prin cateva masuri simple, cum ar fi de exemplu despovararea de niste impozite sufocante sau taxe care omoara orice pas in fata. Sunt sigur ca economistii mai pot da exemple de masuri prin care initiativa privata sa nu mai fie sufocata.
In felul asta se castiga cateva lucruri foarte concrete si vizibile, cum ar fi eliberarea unei parti bune din bugetari (carora le garantez cu orice vor ei ca viata adevarata e chiar in mediul privat) pe care statul nu-i mai plateste, ci ei vor ajunge la un moment dat sa-si aduca o contributie catre stat. Aici sunt doua categorii de posibili viitori privati: cei cu mai mult curaj sau inconstienta, care au vor sa deschida o afacere si cei care vor mai astepta o perioada, probabil nu foarte lunga si se vor angaja intr-una din firmele aparute.
Castigul, la nivel psihologic al fiecaruia, e imens. Probabil procentul de nespecialisti pe domenii exact opuse pregatirii lor o sa scada foarte mult, pentru ca fiecare isi poate alege. Cel care a visat o viata intreaga la o cafenea isi va face o cafenea si va crea locuri de munca, nefiind nevoit sa lucreze ca functionar, pentru a obtine un salariu care sa-si plateasca, de exemplu chiria sau mediatiile copiilor. Fara pic de pasiune.
Altuia poate ii place sa aiba o sera de legume si cativa pomi fructiferi si sa faca gem din ala de care doar din pomii din curte se poate face. Altul vrea sa incerce o terapie noua pe culturi de celule, fara sa ajunga la compromisuri de calitate si de rezultat, in consecinta. Fiecare alege sa fie liber si sa-si exercite pasiunea. N-ar fi mai frumos sa vedem pe strada oameni carora macar le place ceea ce fac, in loc ca la ora 16.00 sau 17.00 sa sparga usa de la birou, asteptand ca pe aer ziua de vineri si fiind incredibil de posomorati duminica seara?
Am cunoscut in Polonia un batranel tare simpatic, statea ca la noi, in poarta unei case si vindea linguri de lemn incrustate si pictate, tot soiul de decoratiuni din lemn si usi pe care le facea la comanda, pe placul clientului. Langa el, un nepot de-al lui, cam de varsta mea, rumen in obraji si cu viata in privire. Lui ii placea sa cultive legume, ambitia lui era sa aiba cele mai faine rosii din toata Polonia. Pentru asta a facut Agronomia, ca sa inteleaga cum "functioneaza" o planta. Si era mai ferict decat multi altii.
Veti spune ca da, normal, e Polonia, aristocratii Estului etc. Va spun in cunostinta de cauza, sunt tot oameni. Nu fac parte din categoria celor care spun sus si tare ca romanii-s tampiti. Nu, nu sunt. Sunt doar nemotivati, fara un scop clar definit. Asta e rolul statului, sa-i ofere sanse egale omului la educatie, ca sa-si aleaga singur ce vrea sa faca in viata si sa-i dea libertatea de initiativa, cu tot ce inseamna asta.
Am incredere in oameni, in capacitatea fiecaruia de a-si pune in valoare, cu curaj si nebunie, acel crampei de Divinitate care il face sa exclame, cum se zice in inima Ardealului, ”no ma, da tare fain ii!”. Lucru pe care il zic de multe ori pe zi, ca proaspat antreprenor, fascinat de multimea imensa de oportunitati invelite in oxigenul fiecaruia dintre noi: libertatea.
Asta ar fi primul episod, de la vis la realitate, cum ar fi spus Hans Selye, cercetatorul care a introdus pentru prima oara conceptul de stress in Medicina. In episoadele care vor urma o sa scriem mai multe despre cum a aparut Asteco Lifestyle, Asteco fiind Alexandra & Stelian Company, de ce la Cluj-Napoca, ce greutati am intampinat, ce solutii a trebuit sa gasim, numai lucruri interesante :) Pe curand!
Stelian Sarlea este medic, cercetator in patologie moleculara si co-fondator al Centrului de Diagnostic si Tratament Integrat pentru Boli Metabolice Asteco Lifestyle.
Citeste aici alte articole din "Jurnal de start-up".
De ce raman unii fondatori in companie dupa vanzare
Dupa vanzarea companiei, unii antreprenori mai raman implicati in afacere o perioada, pentru a asigura o tranzitie mai usoara catre noii proprietari si continuitatea activitatii. Perioda de timp si nivelul de implicare difera de la o tranzactie la alta, in functie de strategia cumparatorului si a vanzatorului.
“Cand un antreprenor decide sa vanda firma catre un cumparator strategic din industria respectiva, indiferent de cat a vandut, acest moment inseamna inceputul procesului de exit din acea afacere. Investitorul strategic care cumpara va dori sa ia toate deciziile si sa-si aduca manageri pentru a putea integra firma operational si <cultural> in structura sa”, spune pentru startups.ro Cornel Marian, Managing Director la fondul de investitii cu capital de risc Oresa Ventures Romania.
Astfel, rolul atribuit antreprenorului care si-a vandut afacerea sau o parte din aceasta are in vedere pregatirea momentului in care el nu va mai avea nicio legatura cu firma. In aceste conditii, fondatorul poate sa devina fie CEO (sau alta functie de conducere), fie actionar minoritar, semnificativ etc (in functie de ponderea vanduta din companie) fie sa cumuleze ambele calitati.
Alexandru Talmazan, Managing Partner la compania de executive search Wrightson Romania, spune pentru startups.ro ca, daca antreprenorul ramane in companie, un avantaj poate fi acela ca isi poate duce mai departe ideile si controla punerea acestora in practica, avand in plus la dispozitie resurse pe care nu le-ar fi putut accesa singur. Pe de alta parte, el spune ca exista si situatii cand noii proprietari pot schimba radical modul de operare si strategia companiei, iar antreprenorul va suferi vazandu-si ideile alterate si neputand face nimic pentru a-si impune viziunea.
Cornel Marian spune ca una dintre problemele care apare atunci cand firma este achizitionata de un fond de investitii este aceea ca unii dintre antreprenori nu se pot adapta unui mod de lucru structurat si nici nu mai sunt la fel de creativi ca atunci cand conduc singuri.
De ce sunt pastrati fondatorii in companie
Oana Datki, Country Manager la compania de recrutare Consulteam, spune pentru startups.ro ca, in general, la vanzarea unei firme, daca antreprenorul conduce activitatea acesteia, achizitionarea se face prin instituirea unei clauze prin care persoana respectiva ramane in afacere, pentru ca, de exemplu, in cazul firmelor de servicii “se cumpara” omul respectiv - credibilitatea lui, relatiile acestuia etc.
Madalina Balan, Managing Partner la compania de consultanta de resurse umane si recrutare HART, spune pentru startups.ro ca, daca vanzarea este partiala sau totala, dar proprietarul anterior implicat in managementul companiei ramane in continuare la conducere, este posibil sa fie vorba de dorinta de a consolida compania, pozitia acesteia pe piata, aducerea unei infuzii de capital pentru revigorarea business-ului etc.
Alexandru Talmazan si Oana Datki mai spun ca unul dintre cele mai importante aspecte ale modului in care antreprenorul ramane si apoi iese din companie este negocierea acestui aspect cu cel care face achizitia.
Antreprenorii care devin CEO
Cornel Marian spune ca dupa vanzare antreprenorul poate ramane o perioada scurta doar ca CEO.
“In aceasta perioada antreprenorul este motivat sa implementeze un transfer cat mai eficient al controlului catre conducerea corporatista, iar pentru asta poate avea un contract de management cu un bonus de succes (definit in functie de situatie) sau cu un contract de consultanta”, mai spune Cornel Marian.
Oana Datki mentioneaza ca in cazul in care antreprenorul ramane doar cu un contract de management, aceasta perioada variaza intre unul si trei ani, in functie de conditiile impuse, de performantele persoanei si de ceea ce doreste cumparatorul.
Antreprenorii care raman actionari in firma lansata
“Daca rolul antreprenorului este foarte important (pentru castigarea unor contracte, mentinerea unor clienti, parteneri etc.), atunci antreprenorul ramane cu o parte din actiuni pentru a fi motivat si aliniat in continuare cu interesele cumparatorului strategic”, precizeaza Cornel Marian.
Oana Datki spune ca actiunile sunt o forma de motivare suplimentara pe termen lung, pentru ca antreprenorul va ramane si co-interesat in bunul mers al firmei.
Alexandru Talmazan adauga faptul ca, in cazul in care antreprenorii mai detin actiuni in fosta lor companie, de obicei exista clauze de pre-emptiune, respectiv oricare dintre partile care constituie actionariatul are prioritate si trebuie anuntata cu prioritate daca se doreste vanzarea acestora.
“Astfel, exista cazuri in care antreprenorul a recumparat business-ul dupa o perioada, eventual prin asociere cu alti investitori. Conditiile pot fi stabilite de la inceputul colaborarii, atunci cand investitorul si-a prevazut un termen limita de exit din business, sau pot fi impuse de actionarul majoritar, atunci cand acesta considera ca este cel mai bun moment din piata si actiunile se afla la o valoare apropiata de maxim”, mai spune Alexandru Talmazan.
Vanzarea actiunilor detinute inca de antreprenor se face in etape, iar pretul este stabilit dinainte, dar se precizeaza conditiile ce trebuie indeplinite de firma la momentul achizitiei acestora.
Daca cumparatorul afacerii este strategic, de obicei, acesta preia pachetul majoritar. Pentru actiunile ramase la antreprenor, cumparatorul strategic dispune de o optiune de achizitie (call option) care poate fi implementata in doi - cinci ani de la prima cumparare de actiuni.
In unele cazuri, daca actionarii firmei sunt un fond de investitii si un antreprenor, atunci antreprenorul vinde partea sa odata cu fondul de investitii partener.
“Exista si anumite conditii contractuale care ne aliniaza pentru a maximiza valoarea la exit, astfel incat sa putem oferi 100% dintr-o firma in care suntem investitori, daca asta doreste cumparatorul. Pot exista si structuri mai complicate de call/put option in care antreprenorul are dreptul si obligatia de a vinde la un moment dat, dupa doi - trei ani, la o formula de evaluare prestabilita”, adauga Cornel Marian.
Evaluarea pentru call option este, de obicei, calculata cu o formula pre-agreata. De exemplu, aceasta este un multiplu de EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization - castigul inainte de dobanzi, rate, depreciere si amortizare) sau de profit operational sau alt indicator al valorii firmei.
Alexandru Talmazan mentioneaza ca, in cazul in care perioada de achizitie este mare, de pana la cinci ani, investitorul trebuie sa acorde antreprenorului o bonificatie suplimentara.
Exemplul unui antreprenor ramas in firma dupa vanzare
La inceputul acestui an, Octavian Netcu a vandut 70% din grupul de firme pe care il detinea (Radiusmed, Integrine si Medical Management Services) catre holdingul britanic The Gada Group printr-o operatiune de cesiune si schimb de actiuni.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Dupa ce isi vand compania, unii antreprenori mai raman implicati in afacere o perioada de timp, pentru a asigura o tranzitie mai usoara catre noii proprietari.
Perioada de timp in care fondatorul mai ramane in firma depinde de ponderea vanduta din afacere precum si de strategia sa si a cumparatorului.
Daca fondatorii mai detin actiuni in firma, de obicei exista clauze de pre-emptiune, respectiv oricare dintre partile care constituie actionariatul are prioritate si trebuie anuntata cu prioritate daca se doreste vanzarea acestora.
Indiferent de modul in care va fi implicat ulterior in companie, antreprenorul va avea de respectat cateva obiective, in functie de care va primi bonusurile si de care se va face exit-ul.
Dupa vanzare, fondatorii nu isi mai poate face o afacere in domeniul respectiv, timp de aproximativ trei - cinci ani de la tranzactie.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Modelele organizationale folosite variaza in functie de companie
Precizarea a fost facuta de Daniel Pana, director de marketing la BCR, care mai spune ca aceste modele nu sunt bune sau rele, ci acest lucru depinde de cum sunt aplicate si de dimensiunea companiei.
Daniel Pana a mai spus, in cadrul conferintei "Biz Management 360", ca modelul organizational dintr-o companie mare nu se potriveste cu cel dintr-o companie mica.
Gabriel Selischi, Director Projects&Engineering la Petrom E&P, a spus ca firmele mici trebuie sa gaseasca ceea ce li se potriveste cel mai bine, iar cheia pentru reusita unui astfel de model este colaborarea dintre managerii, in special dintre middle manageri.
De altfel, Vargha Moayed, Partner la CII Group, a spus ca, potrivit studiilor, managementul nu trebuie sa se intrebe in primul rand care este eficienta organizatiei din punct de vedere economic, ci cum poate colabora fiecare departament, pentru ca acesta este cel mai usor mod de a se atinge indicatori de performanta pentru toate departamentele.
Petr Sichrovsky, Country General Manager la Xerox Romania si Republica Moldova, a spus ca modelul organizational ales depinde si de resursele de care dispune compania pentru a-l putea implementa, iar cheia reusitei este comunicarea.
Elementele care trebuie urmarite pentru a stabili eficienta organizatiei sunt viziunea, valorile, talentul, procedurile de business, stilurile de management, performanta managementului, sistemul informational si structura companiei.
Toate aceste elementele se modifica si sunt adaptate, in timp, in functie de dimensiunea companiei, obiectivele acesteia si context.
De exemplu, Gabriel Selischi mai spune ca important este ca fiecare din companie sa stie care sunt valorile firmei, insa sa le adapteze in fiecare moment la ceea ce ii poate aduce succes si poate creste portofoliul.
Aliz Kosza, CEO la Fabryo Corporation, spune ca in cazul producatorului de vopseluri decorative viziunea si valorile companiei au trebuit adaptate in ultimii doi ani, datorita cresterii rapide pe care a avut-o compania dupa ce a fost preluata de fondul de investii Oresa Ventures.
Vargha Moayed adauga ca, in ceea ce priveste managementul talentelor, evaluarea angajatilor ar trebui sa se concentreze mai mult pe partea calitativa decat pe cea cantitativa, pentru ca altfel apar erori in ceea ce priveste evaluarea generala a unui angajat. De asemenea, obiectivele angajatilor trebuie adaptate pentru fiecare angajat.
Daniel Pana mai spune ca obiectivele trebuie stabilite in functie de fiecare departament, insa trebuie sa ia in calcul si comportamentul respectivului angajat.
Astfel, un angajat isi poate atinge propriile obiective, dar prin comportamentul sau sa ii deranjeze pe colegi, ceea ce poate afecta, per total, performanta intregului departament.
In acest sens, Gabriel Selischi spune ca trebuie sa se calculeze care este, pe termen lung, contributia respectivului angajat.
Magda Dragne, director de resurse umane la Libra Bank, spune ca pentru a urmari si a creste performanta angajatilor si a eficienta activitatea de recrutare nu este intotdeauna costisitor, companiile avand la dispozitie mai multe resurse gratuite pe care le pot folosi cu succes.
Vargha Moayed adauga ca in actualul mediu de business, in care un middle manager trebuie sa raporteze catre mai multi superiori, de multe ori, apar confuzii in care un middle manager nu mai este sigur de autoritatea lui si nu stie daca o decizie trebuie sa o ia el sau nu. Consecinta este ca multe decizii sunt amanate.
Madalina Balan, Managing Director la HART HR Consulting, spune ca, in perioadele de stres si de oboseala, unii manageri tind sa aiba un comportament toxic, care apare fara ca acestia sa isi dea seama, este inconstient si este vizibil numai pentru cei care lucreaza direct. Printre manifestarile celor cu un comportament toxic sunt aroganta, tipetele, neincrederea in angajati, indepartarea de ceilaltii si excentricitatile.
George Butunoiu, specialist in resurse umane si fondatorul companiei cu acelasi nume, spune ca productivitatea este datoria managementului si nu a angajatului.
Decebal Marin, Managing Partener la Corporate Dynamics, spune ca ponderea si numarul de talente pe care le detine o companie depinde de industria in care activeaza compania si ca in acest sens trebuie sa se faca un calcul care sunt costurile si beneficiile aduse de fiecare "superstar" din companie si ce consecinte ar avea plecarea acestora.
Vargha Moayed mai spune ca, pentru a avea eficienta, tipul de recompensa trebuie stabilit de companie, dar cat primeste fiecare angajat trebuie sa decida managerul departamentului.
Partnerul CII Group mai spune ca, de obicei, lipsteste o legatura intre strategia companiei si bugetul acesteia. Cauza este ca strategia companiei este facuta pe mai multi ani, iar bugetul este facut de pe un an pe altul si se bazeaza pe rezultatele obtinute in anul precedent, tinta fiind de a imbunatati rezultatele fata de anul precedent.
George Butunoiu adauga faptul ca recompensarea angajatilor trebuie individualizata, pentru ca sunt putinii angajati carora le plac intr-adevar training-urile si vacantele oferite de companie.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Studiu Ernst& Young: 62% dintre organizatiile respondente din Romania au evaluat riscul de frauda in ultimii doi ani
Conform studiului Sondaj Global privind Fraudele al companiei de consultanta fiscala si audit, 29% dintre organizaii au facut o astfel de evaluare in ultimele sase luni.
Acest rezultat corespunde cu rezultatele obtinute in Europa Centrala si de Est (ECE), pe parcursul a doi ani, dar se situeaza sub nivelul rezultatului global (72%), se arata intr-un comunicat de presa.
Pentru studiu au fost intervievate 28 de persoane (director financiar, sef departament juridic, sef departament audit intern sau responsabil cu conformitatea) din intreprinderi mijlocii sau mari din Romania, care au responsabilitati in combaterea fraudei la nivel corporativ.
Studiul s-a desfasurat in perioada noiembrie 2009 - februarie 2010, fiind la a unsprezecea editie.
La nivel global, au fost organizate 1.409 interviuri cu cei mai importanti factori de decizie din cadrul unor companii mari din 36 de tari.
Dintre organizatiile romanesti respondente, 4% au inregistrat o frauda semnificativa in ultimii doi ani. Acest procent este mult mai redus fata de cel din ECE, de 14%, si cel de la nivel global, de 16%.
“Acest rezultat nu corespunde celorlalte sondaje si celorlalti indicatori privind existenta fraudelor in Romania si nici experientei noastre in urma furnizarii de asistenta organizatiilor romanesti. Trebuie sa luam in considerare doua posibile explicatii pentru aceste rezultate: sondajul vizeaza organizatiile mari si, prin urmare, o probabila preponderenta a societatilor multinationale care dispun de controale si politici anti-frauda mai stricte si, in al doilea rand, principiul de clasificare a fraudei ca fiind semnificativa”, spune David Smith, coordonatorul Departamentului pentru Investigarea Fraudelor si Litigiilor din Romania.
In Romania, 61% dintre respondenti sunt preocupati de raspunderea persoanelor in caz de frauda, mita si coruptie. Procentul este mai mic decat la nivel global (76%).
“Interesant este ca, in Romania, 11% dintre respondenti au indicat faptul ca, in cadrul structurilor lor de conducere, nu exista deloc preocupari cu privire la raspunderea personala pentru actiunile societatii, rezultat mult mai ridicat decat rezultatul global de 4% si de cel de 2% pentru Europa Centrala si de Est”, se adauga in comunicatul de presa.
In Romania, pentru a detecta frauda, mita si coruptia, 43% din respondentii romani au indicat un nivel sporit de incredere in auditul intern si 43% au indicat un nivel mediu de incredere (rezultat agregat de 86%).
De asemenea, pentru a detecta frauda, mecanismele folosite in Romania sunt board-uri suplimentare sau comisii de audit de supraveghere (50%), fata de 25% in ECE si 40% global. Urmatorul este auditul intern cu 46%, comparativ cu 63% in ECE si 71% la nivel global. O mai mare segmentare a indatoririlor managerilor este un alt mecanism folosit de 43% dintre respondentii din Romania, apropiat de ECE (44%), dar departe de cel global (59%).
“Doar 20% dintre respondentii din Europa Centrala si de Est si numai 25% dintre cei de la nivel global au indicat un nivel sporit de incredere. Aceasta aparenta incredere in capacitatea auditului intern de a detecta fraudele se reflecta, de asemenea, in rezultatele sondajului privind potentialii factori de prevenire si detectare a fraudei. Data fiind increderea manifestata in legatura cu auditul intern pentru prevenirea si detectarea fraudei, este ingrijorator faptul ca 50% dintre respondentii romani au precizat ca strategia organizatiilor lor pentru anul urmator va fi aceea de <concentrare asupra controlului costurilor pana la ameliorarea perspectivelor>”, se mai spune in comunicatul de presa.
David Smith adauga ca activitatile de lupta anti-frauda pot reduce costurile financiare in cadrul unei organizatii atat prin identificarea fraudelor existente, cat si prin reducerea riscului de aparitie al acestora in viitor, si ca economiile obtinute de organizatii prin reducerea costurilor determinate de frauda sunt, de obicei, mult mai mari decat costul aferent activitatilor de lupta anti-frauda.
Pentru a diminua fraudele, cele mai importante mecanisme in Romania sunt “instruire si comunicare in domeniul luptei anti frauda” (82%), dublu fata de cel din ECE (43%), controlul intern (79%), auditul intern (71%), analiza managementului (68%), sustinerea si protectia pentru informatori (61%), auditul extern - 61% si rotatia, periodica, a personalului (21%).
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Credics Technologies Romania estimeaza dublarea afacerilor in 2010
Furnizorul de softuri pentru instrumente de plata si procesator de tranzactii ar ajunge la o cifra de afaceri de 4 milioane de euro in acest an, datorita castigarii de noi clienti.
"Pentru acest an avem in plan extinderea portofoliului cu opt clienti in Romania, dar si intrarea pe noi piete din regiune", spune Diana Munteanu, CEO al Credics Romania, intr-un comunicat de presa.
Compania israeliana a intrat pe piata din tara noastra anul trecut, avand o experienta de peste zece ani. In Romania, Credics Technologies si-a concentrat activitatea pe softuri de migrare la standardul EMV (tehnologia care permite folosirea cardurilor cu chip) si solutii pentru instrumente de plata si procesare a tranzactiilor efectuate cu instrumente de plata. De asemenea, in tara noastra compania activeaza pe implementarea de solutii de fidelizare a clientilor detinatori de carduri si lansarea de carduri prepaid.
In ceea ce priveste zona softurilor de migrare a bancilor la standardul EMV, Credics mizeaza pe castigarea a trei clienti pana la finele acestui an din randul institutiilor care nu au in curs de implementare noile tehnologii.
"Conform statisticilor noastre, pana in acest moment doar 50% dintre bancile din Romania au implementat sau au in curs de implementare standardul EMV, cu toate ca pana la finele anului 2010 toate institutiile financiar-bancare ar trebui sa se alinieze noilor norme", mai spune Diana Munteanu.
Pe sectorul acceptatorilor de plati, oficialul Credics precizeaza ca pana la sfarsitul acestui an compania va avea in portofoliu doi clienti noi pentru solutiile proprii.
"Avem deja doi clienti, unul din industria financiara si altul din retail. Vom continua sa ne concentram pe institutiile financiare, banci, retaileri si alte businessuri care necesita servicii de procesare a tranzactiilor si facturare", adauga Diana Munteanu.
Pe segmentul solutiilor de loialitate, firma preconizeaza ca in acest an va atrage incat trei clienti.
"Cel mai atractiv program de loializare pentru piata din Romania va fi un program de tip Cash Back, prin care detinatorii de carduri vor acumula bani ca procent din cumparaturile efectuate, pe care ii vor putea folosi in multe alte feluri, cum ar fi noi cumparaturi, asigurari sau chiar recuperarea cash a procentului", mai spune Diana Munteanu.
De asemenea, Credics Romania mizeaza si pe lansarea de carduri preplatite pe piata locala.
"Intentionam sa oferim solutiile si serviciile de carduri prepaid mai multor sectoare, cum ar fi banking, retail, companii petroliere, angajatori dar si oricarei afaceri care are nevoie de o astfel de functionalitate", spune Diana Munteanu.
In regiune, in ultimul trimestru din acest an, compania intentioneaza sa fie prezenta in Ungaria si Bulgaria.
"Am construit in Bucuresti platforma PSH (Payment Service Hub) si ne propunem sa devenim liderul serviciilor financiare din Europa Centrala si de Est, furnizand solutii si servicii inovative si flexibile tarilor invecinate, cu ajutorul specialistilor din Romania", spune Diana Munteanu.
Pe langa extinderea pe piata europeana, Credics intentioneaza sa intre in Africa si Statele Unite ale Americii prin intermediul aliantelor strategice, deja realizate.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Andi Dumitrescu: romanii au apetit pentru credite, dar nu vor sa fie indatorati
Directorul general al GfK Romania spune ca inainte de 2008 romanii cheltuiau mai mult decat puteau, iar acum nu mai cheltuie de teama.
Andi Dumitrescu a precizat in cadrul conferintei "Financial Market Research 2010" ca acest lucru se intampla si in cazul romanilor care au aceleeasi venituri ca inainte de criza.
Anca Zamfirescu, cercetator senior in cadrul departamentului Cantitav de la GfK Romania, spune ca romanii sunt dualisti, astfel ca stresul lor a crescut pentru ca, pe de o parte, au credite de platit si nu le place sa fie datori, dar, pe de alta parte, vor in continuare sa consume si le-au crescut nevoile hedoniste (cele legate de distractie si sa se bucure de viata).
Andreea Vintila, cercetator senior in cadrul departamentului Calitativ de la GfK Romania, spune ca, in prezent, romanii s-au intors la valorile de baza in defavoarea celor de statut si imagine, pentru ca suntem in criza si nu mai simtim nevoia sa demonstram ceea ce avem si au ponderat consumul, dar aceasta nu este o virtute, ci se face pe o perioada limitata de timp. Atunci cand va reveni cresterea economica va reveni si consumul la nivelurile dinainte.
Indicatorul de incredere al consumatorului
Indicatorul de incredere al consumatorului a ajuns in luna mai a acestui an, in Romania, la - 56%, se arata intr-un studiu GfK Romania. Acesta este cel mai redus nivel din ultimii doi ani.
Acest indicator este calculat pe baza unor raspunsuri la intrebari care se refera la situatia financiara a gospodariilor, situatia economica generala, asteptarile in ceea ce priveste somajul si economisirea pentru urmatoarele 12 luni. Esantionul este de 1.000 de respondenti.
Acum doi ani, indicatorul de incredere al consumatorului era de - 13%, ajungand in august acelasi an pana la - 12%. In noiembrie 2008, cand se considera ca a fost prima luna de criza din Romania, acest indicator era de - 28%. Apoi, a intrat pe o tendinta de scadere, in martie anul trecut ajunand la - 46%.
Anul trecut, acest indicator era de - 43% in mai, iar in iunie tendinta era de crestere, fiind de -39%. Apoi, a inceput o perioada de scadere, ajungand pana la un scor de -50% in noiembrie anul trecut. In decembrie anul trecut indicatorul a urcat din nou la - 39%. De atunci indicatorul a inceput sa scada.
Impactul crizei economice
In jur de 9,95 milioane de romani sunt afectati de criza, se arata intr-un studiu al GfK Romania, realizat in luna martie, anul acesta. Pentru acest studiu au fost intervievate aproximativ 1.080 de persoane, care au putut da raspunsuri multiple.
Astfel, pentru 5,74 milioane de persoane (32%) veniturile obtinute pe langa salariu s-au micsorat si pentru 1,64 milioane de persoane (9%) salariul a intarziat din cauza crizei. De asemenea, pentru aproximativ doua milioane de romani s-a redus salariul din cauza crizei si 2,169 milioane de persoane si-au pierdut serviciul din cauza crizei.
Pentru a face fata crizei in ultimul an, dupa ce au taiat din cheltuielile pentru casa si masina, romanii au inceput sa reduca si alte cheltuilei. In primul rand, au eliminat din cheltuielile pentru imbracaminte si incaltaminte, inclusiv pentru copii, 32% luand aceasta decizie, conform studiului GfK Roper. Alte costuri care au fost reduse sunt vacantele si concediile (28%), economisirea si investitiile (25%), iesirile in oras cu prietenii (23%) si cina in oras (21%).
"In studiul Roper, in perioada 2008 - 2010, in Romania s-au produs schimbari fabuloase in ceea ce priveste modul de consum, care se vad numai intr-o perioada indelungata. In prezent, oamenii sunt mai orientati catre traditie, familie si casa decat acum doi ani", mai spune Andi Dumitrescu.
Cat cheltuie romanii
Cheltuielile din FMCG (Fast Moving Consumer Goods; bunuri de larg consum) s-au redus cu 2% in primele trei luni din acest an fata de aceeasi perioada de anul trecut, se arata intr-un studiu al GfK Romania. Dupa anul 2002, este prima data cand se inregistreaza o scadere a acestor cheltuieli, care pana anul trecut au fost pe plus.
Anul trecut fata de anul anterior, valoarea FMCG-ului a crescut cu 6,2%, insa inflatia a fost de 5,6%, ceea ce a redus din valoare.
"S-a ajuns la un nivel pe care unii nu il asteptau. A crescut cosumul in casa si s-a redus numarul cumparatorilor ocazionali. Am revenit la ceea ce se intampla in perioada 1997 - 1998 in ceea ce priveste importurile paralele de cafea si tigari. Cea mai afectata este clasa de mijloc", adauga Andi Dumitrescu.
Cumparatorii ocazionali nu sunt cei care achizitioneaza un anumit produs, ci le incearca pe cele care sunt noi lansate. Acestia sunt atrasi si de promotii. In prezent, acestia se duc mai rar la cumparaturi astfel ca sunt mai greu de atins de retaileri.
De asemenea, pentru a reduce din cheltuieli, romanii consuma mai multe produse ale marcilor private ale marilor retele de retail, isi fac liste de cumparaturi pe care incerca sa le respecte.
Efectul faptului ca au redus mult din cheltuieli este acela ca a crescut procentul romanilor care achizitioneaza produse care le fac placere/ de rasfat, de la 25% anul trecut la 33% anul acesta, se arata intr-un alt studiu al GfK. Studiul a fost facut in martie acest an pe 603 respondenti.
Pentru acest an GfK estimeaza ca in Romania nu va fi crestere economica. Dumitrescu adauga faptul ca pentru anul viitor o crestere economica a Romaniei de 1%-2% ar fi imbucuratoare.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Prima intalnire lunara Start&Grow
La o luna de la lansarea oficiala a programului Start&Grow a venit timpul sa organizam prima intalnire dedicata antreprenorilor. Evenimentul va avea loc saptamana viitoare, joi, 17 iunie, iar subiectele abordate vor fi legate de finantarea start-up-urilor, participarea fiind deschisa tuturor celor interesati de acest subiect.
Prima intalnire lunara Start&Grow
La o luna de la lansarea oficiala a programului Start&Grow a venit timpul sa organizam prima intalnire dedicata antreprenorilor. Evenimentul va avea loc saptamana viitoare, joi, 17 iunie, iar subiectele abordate vor fi legate de finantarea start-up-urilor, participarea fiind deschisa tuturor celor interesati de acest subiect.
Start&Grow a fost gandit inca de la inceput sa ii ajute pe antreprenori prin trei modalitati de interactiune:
- selectarea a patru start-up-uri care sa beneficieze timp de opt luni de sprijin gratuit din partea celei mai bune echipe de specialisti, mentori si oameni de afaceri cu experienta
- publicarea de articole legate de evolutia afacerilor inscrise si de sfaturile oferite de parteneri, astfel incat informatiile de baza sa ajunga la toti cei care vor sa isi dezvolte propria afacere
- organizarea de intalniri lunare dedicate in special antreprenorilor inscrisi in program, care au afaceri cu potential, ce merita sprijinite, insa nu indeplineau toate criteriile de eligibilitate pentru a fi pe lista finala a Start&Grow
Fiecare intalnire organizata in cadrul programului va avea o tema de discutie care porneste de la etapele prin care trece o afacere aflata la inceput de drum.
Discutiile vor porni de la studiile de caz concrete ale celor patru start-up-uri selectate in program (antreprenorii vor impartasi din experienta lor referitoare la acel subiect, ce i-a ajutat, ce a functionat, de unde au venit problemele etc) si vor fi imbogatite cu sfaturi din partea partenerilor Start&Grow, specialisti, mentori sau antreprenori cu experienta in domeniul dezbatut.
Astfel, antreprenorii care nu au fost selectati in program pot sa interactioneze cu partenerii Start&Grow si sa beneficieze de accesul la know-how.
Obtinerea banilor pentru lansarea afacerii reprezinta primul prag pe care trebuie sa il treaca antreprenorii. Tocmai de accea am ales ca tema pentru prima intanire sa fie legata de finantarea start-up-urilor.
In cadrul evenimentului de saptamana viitoare vom aborda patru surse de finantare si avantajele/dezavantajele acestora: economiile personale si banii de la familie/prieteni; investitorii privati; fondurile de investitii; banca.
In prima parte, antreprenorii selectati in program vor vorbi despre modalitatea pe care au ales-o pentru a-si finanta afacerea. Discutia va continua cu doi dintre partenerii din program, Radu Tudorache si Aurelian Trifa, care vor preciza aspectele importante de care trebuie sa tineti cont atunci cand cereti bani unui investitor privat sau unui fond de investitii. De asemenea, ei vor explica si stadiul in care trebuie sa fie afacerea pentru a putea avea acces la o astfel de investitie, dezbaterea trecand apoi la a patra sursa de finantare, banca.
Intalnirile Start&Grow nu sunt gandite sub forma unor conferinte, ci mai degraba a unor intalniri informale, cu o importanta deosebita acordata intrebarilor si interactiunii cu antreprenorii prezenti la eveniment.
Din acest motiv, pentru a pastra relevanta intalnirii, accesul la eveniment va fi gratuit, insa se va face doar pe baza de invitatie primita din partea echipei startups.ro. Cererile de participare primite din partea antreprenorilor care s-au inscris in cadrul Start&Grow vor avea prioritate. Intalnirile lunare raman insa deschise tuturor celor interesati de tema de discutie abordata, pentru acest eveniment, numarul locurilor disponibile fiind de 50.
Persoanele care vor sa participe la intalnirea despre finantare trebuie sa trimita un e-mail la adresa redactia [la] startups [punct] ro.
Update - Va multumim. Cele 50 de locuri au fost ocupate.
Cristina Alexandru
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
