FNGCIMM estimeaza ca va plati garantii de aproximativ 40 milioane de euro, in 2010
Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM), spune ca suma poate varia intre 35 de milioane de euro si aproximativ 40 de milioane de euro.
Valoarea ar fi astfel mai mare decat anul trecut, a spus Aurel Saramet in cadrul conferintei "Mediafax Talks about SMEs".
In primele patru luni din acest an, FNGCIMM a platit garantii de cinci ori mai mari decat in aceeasi perioada anul trecut, ajungand la noua milioane de euro.
"IMM-urile nu pot plati ratele pentru ca nu au o strategie clara si pentru ca s-a ajuns aproape de a nu mai rationa cand este vorba de declararea insolventei", a adaugat Aurel Saramet.
Astfel, in primele patru luni din acest an, 67% din suma platita de Fond a fost pentru creditele firmelor care au intrat in insolventa, dintre care peste 50% in autoinsolventa, fata de 20% in aceeasi perioada de anul trecut.
Restul de 33% dintre firme nu au mai putut plati creditele din punct de vedere economic in primele patru luni din acest an.
"Acolo unde garantia noastra era de 50% mai mare din valoarea creditului bancile nu au fost dispuse la dialog si au preferat sa execute garantia noastra care este lichida. Acolo unde garantia noastra era de sub 50% din credit, bancile s-au mai gandit si numai 23% dintre IMM-uri au fost executate. Solutia este una extrema de a nu mai acorda garantia maxima de 80%. Eu reprezint un instrument de garantare a IMM-urilor, nu a bancilor, ori asta inteleg bancile acum ca suntem noi", a adauga Aurel Saramet.
De asemenea, anul trecut fondul a acordat de patru ori mai multe garantii pentru IMM-uri decat in 2008.
"Anul trecut am acordat garantii pentru restructurarea creditelor IMM-urilor si pentru cresterea garantiilor creditelor, dar nu pentru credite noi", a mai spus Aurel Saramet.
Presedintele Fondului a mai subliniat ca o alta problema este aceea ca unele banci solicita garantii si de 136% sau 161% fata de valoarea creditului, dand exemplu CEC-ul in acest sens. Aceasta situatie apare pentru ca bancile considera IMM-urile cu avand un grad ridicat de risc si vor sa elimine cat mai mult din acest risc.
Pentru creditele de cofinantare a proiectelor europene schema de finantare a FNGCIMM este de a garanta neconditionat pana la 80% din credit.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum infiintezi o societate europeana
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
.jpg)
Etapele fuziunii
Fiecare dintre firmele care fuzioneaza publica in jurnalul oficial al statului membru in care functioneaza o serie de informatii minime cu privire la intentia si structura fuziunii.
Cum infiintezi o societate europeana
Pentru inregistrarea unei societati europene cu sediul in Romania sunt necesare documentele de inmatriculare a oricarei firme, insa si cele privind firmele implicate si cele pentru publicitate la nivel european.
La infiintarea unei societati europene in Romania (Citeste aici mai multe despre situatiile cand este necesara infiintarea unei societati europene) pe langa cele 10 - 15 acte necesare la infiintarea unei firme, mai este nevoie de alte minim 13 tipuri de documente:
• pentru fondatorul persoana juridica - actul de inmatriculare, hotararea organului statutar de participare la constituirea societatii europene si mandatul pentru persoana abilitata sa semneze actul constitutiv in numele firmei fondatoare
• dovada autorizatiilor/ avizelor eliberate de autoritatile competente
• dovada depunerii aporturilor in numerar si/ sau dovada titlurilor asupra bunurilor aportate in natura
• dovada evaluarii bunurilor cu care se contribuie in natura sau, dupa caz, raportul de expertiza privind evaluarea acestora
• declaratie cu privire la specimenul de semnatura al administratorilor, membrilor directoratului, precum si al altor persoane cu puteri de reprezentare a societatii
• dovada privind acceptarea expresa a mandatului de administrator/ membru al directoratului ori a insarcinarii de cenzor/ auditor de catre persoanele care au fost numite prin actul constitutiv
• certificatul de bonitate a persoanelor juridice nerezidente participante in calitate de asociati fondatori la constituirea societatii europene, emis de o banca sau de camera de comert competenta din tara de nationalitate
• dovezi privind indeplinirea conditiilor prevazute prin legi speciale, corespunzator domeniului de activitate, in original sau in copie certificata
• certificate eliberate de autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene (UE) pe teritoriul carora isi au sediile firmele implicate in constituire, din care sa rezulte ca acestea functioneaza, au sediul si administratia centrala pe teritoriul acestora
• dovezi referitoare la acordul privind modalitatile de participare si implicare a lucratorilor la activitatea societatii sau dovada ca s-au purtat negocieri fara a se ajunge la un acord
• dovada ca s-a subscris si varsat capitalul social minim de 120.000 de euro
• declaratiile pe propria raspundere ale reprezentantilor entitatilor juridice implicate in constituire, din care sa rezulte ca acestea nu sunt supuse unei proceduri de lichidare, insolventa (reorganizare judiciara, faliment) sau unei alte proceduri cu efect similar
• dovada achitarii sumelor pentru publicitatea din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, in original (Directiva 68/151/CEE).
La o luna de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a inmatricularii societatii europene in Registrul Comertului, ONRC transmite Oficiului pentru Publicatii Oficiale al Comunitatilor Europene, pe cheltuiala solicitantului, un anunt privind inmatricularea acestei societati. Anuntul este publicat in Jurnalul Oficial al UE.
Infiintarea unei filiale
"In cazul inmatricularii unei filiale a societatii europene cu sediul in Romania, pe langa inscrisurile prezentate ca fiind necesare pentru inregistrarea sediului acesteia, se ataseaza si dovezi din care sa reiasa ca cel putin doua dintre entitatile juridice care subscriu actiunile societatii europene filiale sunt reglementate de dreptul unor state membre diferite sau ca detin de cel putin doi ani o filiala reglementata de legislatia altui stat membru ori o sucursala situata pe teritoriul altui stat membru", spune pentru startups.ro Irena Tudorie, Partner la casa de avocatura Popovici Nitu & Asociatii.
Pentru a constitui o filiala a societatii europene sunt necesari urmatorii pasi:
• organele de conducere ale societatilor care participa la constituire acesteia redacteaza un proiect de constituire a filialei societatii europene care include un raport explicativ si justificativ cu privire la aspectele economice si juridice transformarii asupra actionarilor
• adunarea generala a fiecarei entitati implicate in constituirea filialei aproba proiectul de constituire a acesteia si statutul ei
• se inregistreaza aceasta filiala conform regulilor aplicabile in dreptul intern din statul membru unde se realizeaza inmatricularea
• publicitatea constituirii societatii europene se face in jurnalele oficiale si registrele autorizate din statul membru unde este localizata societatea transformata.
Documentele pentru fuziune
Camelia Enescu, avocat partener in cadrul casei de avocatura Enescu & Cuc, precizeaza ca, in cazul societatilor europene constituite prin fuziune sau absorbtie, administratorii sau membrii directoratului societatilor care vor participa la aceasta intocmesc un proiect comun de fuziune, care este semnat de reprezentantii societatilor participante si depus la Oficiul Registrului Comertului.
Acest proiect comun cuprinde:
• forma, denumirea si sediul social ale tuturor firmelor participante la fuziune
• forma, denumirea si sediul social ale societatii nou-infiintate
• conditiile alocarii de actiuni sau parti sociale la societatea absorbanta sau la societatea nou-infiintata
• rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar
• drepturile acordate de catre societatea absorbanta sau cea nou-infiintata detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile propuse in privinta acestora
• orice avantaj special acordat expertilor care evalueaza proiectul de fuziune si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune
• informatii privind evaluarea patrimoniului transferat societatii absorbante sau societatii nou-infiintate
• informatii privind mecanismele de implicare a angajatilor in definirea drepturilor acestora de a participa la activitatea societatii absorbante sau nou-infiintate
Irena Tudorie adauga ca, pe langa proiectul de fuziune, la o fuziune mai este nevoie de:
• inscrisurile care atesta faptul ca organele competente ale fiecarei societati care urmeaza sa fuzioneze au aprobat fuziunea
• dovezile privind publicitatea fuziunii, efectuata conform legilor aplicabile statutelor societatilor care urmeaza sa fuzioneze
• certificatele emise de autoritatile competente, care sa ateste pentru fiecare societate implicata incheierea actelor si formalitatilor premergatoare fuziunii.
In proiectul de fuziune se mentioneaza data situatiilor financiare ale societatilor participante care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii si cea de la care tranzactiile societatii absorbite sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinand societatii absorbante sau nou-infiintate. De asemenea, se mentioneaza data de la care au loc efectele fuziunii asupra locurilor de munca ale angajatilor societatilor participante la fuziune si cea de la care actiunile sau partile sociale dau dreptul detinatorilor de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept.
“Proiectul comun de fuziune, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului-delegat sau cererii partilor, cu minimum 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale urmeaza a hotari asupra fuziunii”, mai spune Camelia Enescu.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
La infiintarea unei societati europene in Romania, pe langa cele 10 - 15 acte necesare la infiintarea unei firme, mai este nevoie de alte minim 13 tipuri de documente.
La o luna de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a inmatricularii societatii europene in Registrul Comertului, ONRC transmite Oficiului pentru Publicatii Oficiale al Comunitatilor Europene, pe cheltuiala solicitantului, un anunt privind inmatricularea acestei societati.
In cazul inmatricularii unei filiale a societatii europene cu sediul in Romania, pe langa inscrisurile prezentate ca fiind necesare pentru inregistrarea sediului acesteia, se ataseaza si dovezi din care sa reiasa ca cel putin doua dintre entitatile juridice care subscriu actiunile societatii europene filiale sunt reglementate de dreptul unor state membre diferite sau ca detin de cel putin doi ani o filiala reglementata de legislatia altui stat membru ori o sucursala situata pe teritoriul altui stat membru.
Pentru fuziune, holding si transferul unei societati europene, documentele necesare sunt proiectele specifice in fiecare caz (fuziune, holding si transfer), dovezile ca aceste modificari sunt cunoscute de catre totii cei afectati si dovezile de publicitate.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
iQuest estimeaza venituri de 1,1 milioane de euro din Romania, in 2010
Suma este cu aproximativ 121% mai mare fata de cea obtinuta anul trecut in tara noastra de furnizorul german de solutii si servicii IT de business.
Cifra de afaceri a iQuest este estimata la zece milioane euro in acest an, cu 20,5% mai mult decat anul trecut cand a fost de 8,3 milioane euro, se arata in comunicatul de presa.
Anul trecut, iQuest a obtinut 6% din cifra de afaceri din Romania, reprezentand in jur de 0,5 milioane euro.
Compania detine in Romania centre de dezvoltare la software de la Cluj-Napoca si Brasov, avand aproximativ 280 de angajati.
"Pe piata din Romania, iQuest este prezenta de circa trei ani, iar in mod mai intens de la inceputul anului 2009, cand s-a inceput abordarea mai structurata a pietei printr-o campanie de promovare si s-a extins echipa de vanzari. Cele mai vandute solutii pe plan local sunt aplicatiile de analiza si raportare (Business Intelligence), de planificare a resurselor (ERP), de management al documentelor si de management al relatiei cu clientii (CRM)”, spune Cornel Brody, Directorul General al iQuest.
iQuest a fost infiintata in 1997 in Germania, avand sediul central la Frankfurt am Main si birouri de consultanta la Bucuresti, Budapesta, Paris si Göteborg.
Compania este partener Oracle, Microsoft, Metastorm si ATG.
Pe piata locala, produsele iQuest se adreseaza cu precadere companiilor cu cifre de afaceri de peste zece milioane de euro si mai mult de 70 de angajati.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Intre ianuarie - aprilie 2010, un client Franke a cheltuit in medie 2.070 de euro pentru sisteme incorporabile de bucatarie
Aceasta suma este cu 12% mai mare decat in aceeasi perioada anul trecut, reprezentand o valoare medie si avand inclusa TVA-ul.
"Evolutia din primele luni ale anului 2010 este in linie cu estimarile luate in calcul la elaborarea strategiei pentru anul in curs si care vizeaza o crestere moderata a afacerilor Franke. Spre deosebire de anul trecut, cand decizia de achizitie a unui client se reducea la trei - patru produse dintr-un sistem complet, anul acesta clientii au optat pentru dotarea integrala a bucatariei. Sunt preferate astfel sistemele complete de sapte piese compuse din chiuveta, baterie, plita, cuptor, hota, masina de spalat vase si frigider”, precizeaza intr-un comunicat de presa, Florin Porojan, directorul general al Franke Romania.
Cea mai mare valoare a unei facturi achitata in primele patru luni de un client al companiei a fost de 6.100 euro, cu TVA inclus. Acesta a cuprins chiuveta de granit, baterie, cuptor cu microunde, masina de cafea, hota, masina de spalat vase, combina frigorifica side by side si diferite accesorii pentru bucatarie.
Conform Franke, piata de sisteme incorporabile de bucatarie reprezinta 10% - 12% din totalul pietei de produse electrocasnice comercializate anual in Romania, atingand in valoare aproximativ 40 de milioane de euro. In 2005, piata de built-in din Romania era de 5%.
In tari precum Germania sau Italia, segmentul de sisteme incorporabile reprezinta aproximativ 50% din totalul pietei de electronice si electrocasnice.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cele mai importante probleme de vanzari ale start-up-urilor
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
Cauzele sunt lipsa de informatii si de date cat mai concrete, lipsa sau folosirea defectuoasa a instrumentelor de marketing, lipsa experientei si ignorarea unor pasi necesari in dezvoltarea unui start-up.
Cele mai importante probleme de vanzari ale start-up-urilor
Start-up-urile conduse de antreprenori specialisti dar fara cunostinte de marketing si vanzari sau care stapanesc putin aceste notiuni sunt cel mai predispuse la probleme. De asemenea, lipsa credibilitatii si a agentilor de vanzari pregatiti, precum si dorinta de a vinde mai mult sunt motive care duc la falimentul a noua din zece afaceri in primii cinci ani.
Consultantii spun ca lipsa de experienta a antreprenorului in domeniul in care isi lanseaza afacerea este principala cauza a problemelor legate de vanzari.
"Nu intamplator cele mai multe start-up-uri de succes au plecat de la un fost angajat, furnizor, client din domeniul respectiv de activitate", spune pentru startups.ro Cornel Costea, Managing Director la ProActive Solutions.
Marian Rujoiu, Trainer Manager la Extreme Training, adauga pe lista cauzelor pentru aceste probleme si ignoranta si neluarea in serios a departamentului de vanzari decat atunci cand este prea tarziu, cand nu mai este nimic de facut.
Cornel Costea mentioneaza si lipsa unui plan de afaceri initial, faptul ca nu exista suficient capital de start, managementul riscului este defectuos iar concurenta este ridicata si cu un inalt nivel de specializare.
Marian Rujoiu spune ca lipsa credibilitatii si a agentilor de vanzari pregatiti, precum si dorinta de a vinde mai mult sunt motive care duc la falimentul a noua din zece afaceri in primii cinci ani.
Cine sunt cei mai afectati
Reprezentantul Extreme Training precizeaza ca la probleme sunt predispuse mai ales start-up-urile conduse de un antreprenor specialist fara cunostinte de marketing si vanzari sau care stapaneste putin aceste notiuni.
Insa probleme pot fi si in cazul antreprenorilor de succes, cu experienta (cei care nu sunt la prima afacere, care au experienta in vanzari). Cornel Costea spune ca in aceste situatii pot aparea probleme legate de necunoasterea produsului si pietei, lipsa de de timp sau bani, obiceiuri neproductive, lipsa de flexibilitate. Asta pentru ca fiecare domeniu de activitate are nevoie de o abordare diferita din punct de vedere al vanzarilor.
In cazul antreprenorilor care au mai lansat si alte afaceri, dar fara succes, de obicei cauzele problemelor sunt legate de atitudinea negativa, lipsa abilitatilor de vanzare si resursele limitate.
Cum poti sa eviti problemele legate de vanzari
Primul pas pentru a evita problemele din vanzari este constientizarea acestora.
"Este cel mai greu, deoarece la inceputul fiecarei afaceri exista o doza ridicata de optimism si energie care poate sa nu tina seama de limitari", spune Cornel Costea.
Al doilea pas este dezvoltarea unui plan de afaceri solid inainte de a incepe, bazat pe informatii reale de piata si pe opinia unor experti in domeniu.
"Al treilea pas pentru a evita problemele este dezvoltarea abilitatilor de vanzare, ceea ce presupune acumulare de informatii, training, coaching si experienta practica (intalniri cu clientii). Alte idei pentru a evita problemele sunt outsourcing-ul vanzarilor, angajarea de vanzatori cu experienta (pe baza de comision sau prima de succes) si folosirea unor metode de vanzare moderna (website, e-marketing, afiliati)", mentioneaza Cornel Cornea.
Eduard Varain, Senior Trainer la Vision Consulting, spune ca este nevoie si de o analiza corecta a pietei inainte de a demara o afacere, o analiza reala a propriilor resurse (umane, materiale), o strategie clara de dezvoltare a afacerii, crearea unei echipe de vanzari puternice, motivate si ambitioase, precum si flexibilitate si adaptabilitate la evolutia pietei.
Principalele probleme cu care se confrunta start-up-urile:
1. Lipsa credibilitatii in fata clientilor
In prima faza a afacerii, neincrederea potentialilor cumparatori nu este o problema care sa poata fi eliminata, ci doar atenuata. Marian Rujoiu spune ca atunci cand intra pe piata multe companii folosesc pretul scazut fata de concurenta drept strategie. El mentioneaza insa atentia ca pretul nu trebuie sa fie foarte mic, pentru ca va atrage suspiciuni.
"Pentru sporirea credibilitatii, poti atrage atentia prin lansarea unor produse sau servicii care au clar un avantaj competitiv fata de celelate", spune Marian Rujoiu.
Credibilitatea se poate construi si prin prezentari, prin lansarea unui site profesionist, prin modul in care se incearca vanzarea si prin agentii de vanzari.
"Se mai poate face si dezvoltarea unui marketing bazat chiar pe actiuni care sa sporeasca credibilitatea cum ar fi: aparatii in presa, actiuni demonstrative, articole de specialitate sau oferirea de mostre gratuite", adauga Marian Rujoiu.
Cornel Costea spune ca pentru a-si construi credibilitatea un start-up poate pleca de la stabilirea unor valori ale companiei (transparenta, seriozitate, corectitudine, focus pe gasirea unor solutii de valoare pentru clienti etc) si trairea lor in relatia cu clientii.
2. Nu se segmenteaza piata
Problema porneste de la faptul ca produsul sau serviciul lansat nu se adreseaza unei anumite categorii de cumparatori, ci tuturor.
"Lipsa unui segment de piata precis conduce, prin sine, la dezinteresul tuturor categoriilor dintr-un motiv simplu: fiecare segment de piata va intelege ca produsul nu se adreseaza lui si ca se adreseaza, in general, tuturor", spune Marian Rujoiu.
Pentru rezolvarea acestei probleme, Trainer Manager-ul de la Extreme Training aminteste un citat al lui Philip Kotler, parintele marketingului: “nu va pot da formula succesului, dar v-o pot da pe cea a esecului: incercati sa multumiti pe toata lumea” .
Astfel, prima solutie ar fi segmentarea pietei, lucru pentru care este nevoie de studiul segmentelor sau de ajutorul unui specialist.
"Trebuie ca start-up-ul sa poate descrie cat mai amanuntit cui se adreseaza si apoi sa-si faca toata promovarea in raport cu acest public tinta. Trebuie sa cunosti multe lucruri despre piata catre care mergi: varsta, obiceiuri, puterea de cumparare, nevoile lor, problemele lor, aria geografica, hobbyuri etc", detaliaza Marian Rujoiu.
3. Raportarea gresita la mediul de afaceri, la piata si la potentialul ei
Eduard Varain spune ca aceasta problema apare cand nu se fac analize legate de potentialul de absorbtie al pietei pentru produsul sau serviciul oferit, cand nu sunt efectuate studii complete pentru desemnarea canalelor de vanzare si a modului de ajungere la client.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Consultantii spun ca lipsa de experienta a antreprenorului in domeniul in care isi lanseaza afacerea este principala cauza a problemelor legate de vanzari.
Lipsa credibilitatii si a agentilor de vanzari pregatiti, precum si dorinta de a vinde mai mult sunt motive care duc la falimentul a noua din zece afaceri in primii cinci ani.
La probleme sunt predispuse mai ales start-up-urile conduse de un antreprenor specialist fara cunostinte de marketing si vanzari sau care stapaneste putin aceste notiuni.
In cazul antreprenorilor care au mai lansat si alte afaceri, dar fara succes, de obicei cauzele problemelor sunt legate de atitudinea negativa, lipsa abilitatilor de vanzare si resursele limitate.
Primul pas pentru a evita problemele din vanzari este constientizarea acestora.
Al doilea pas este dezvoltarea unui plan de afaceri solid inainte de a incepe, bazat pe informatii reale de piata si pe opinia unor experti in domeniu.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Primele sfaturi Start&Grow pentru antreprenori
Acestea sunt doar cateva dintre recomandarile facute de antreprenorii si specialistii prezenti la evenimentul de lansare a programului Start&Grow care a avut loc saptamana trecuta (foto, de la stanga la dreapta: Gabriela Lungu, The Practice; Radu Tudorache, M Grup; George Butunoiu, George Butunoiu Executive Search; Ovidiu Atanasiu, Accelera).
Noua marci romanesti au intrat in topul celor mai puternice branduri din Romania
Conform studiului Brand Community Power Model, derulat de B&P Brandivia si GfK Romania, Poiana este cea mai puternica marca autohtona, ocupand locul sase intre primele 40 de branduri prezente pe piata locala.
Studiul Brand Community Power Model a fost realizat pe populatia intre 18 ani si 49 de ani, din mediul urban, marcile evaluate fiind selectate in functie de cheltuielile media de anul trecut, se arata in comunicatul de presa.
Lista primelor 25 de marci selectate pe mai multe sectoare (FMCG, auto, telecom si financiar) a fost completata cu alte 15 marci importante din Romania pentru a echilibra portofoliul de branduri al fiecarui domeniu.
Dupa Poiana, urmatorul brand romanesc din top este Bergenbier (locul 13 - scor 35,9), urmat de Timisoreana (17 - 34,5) si Ursus (20 - 32,3).
Alte marci autohtone care au intrat in top sunt, in aceasta ordine, Dacia (21 - 32,1), BCR (24 - 28,6), Napolact (33 - 23,1), Romtelecom (34 - 21,8) si Banca Transilvania (35 - 21,7).
Marcile au fost evaluate in acest raport tinand seama de cateva arhetipuri caracteristice comportamentului uman: deschis - rezervat, pionier - sustinator, functional - emotional, se mai precizeaza in comunicatul de presa.
Cele patru caracteristici au fost structurate pe patru dimensiuni de evaluare egale ca pondere, specifice comunitatilor de brand: puterea relatiei cu marca, sentimentul de apartenenta, ritualuri si traditii, precum si responsabilitatea morala a comunitatii.
“Oamenii sunt adesea mai interesati de legaturile sociale care deriva din afilierea la un anumit brand decat de brandul in sine sau de caracteristicile sale strict rationale, functionale. Pentru a construi si a mentine comunitati de brand puternice, companiile trebuie sa inteleaga nu doar nevoile individuale ci, din ce in ce mai mult, si pe cele sociale ale publicurilor lor. Succesul unui brand depinde in tot mai mare masura de felul in care reuseste sa creeze si sa dezvolte comunitati puternice de consumatori”, spune Cosmin Alexandru, Managing Partner la B&P Brandivia.
Prima pozitie din top este ocupata de Coca-Cola (scor 51,6), urmata de Milka (51,5) si de Jacobs Kronung (50,5).
"Coca-Cola reuseste sa castige o pozitie mai puternica decat Milka si Jacobs Kronung in principal datorita notorietatii mai puternice a logo-ului, a evenimentelor sau povestilor in care marca este implicata: 28% dintre respondenti isi amintesc evenimente legate de marca, iar 22% pot vorbi despre situatii personale in care marca a jucat un rol important. Pe de alta parte, Jacobs Kronung se remarca prin mai multi consumatori implicati in mod activ in a retine membri in comunitatea marcii - 25% dintre cei chestionati ar incerca sa ii descurajeze pe cei care ar vrea sa renunte la Jacobs Kronung", se subliniaza in comunicatul de presa.
Pozitiile a patra si a cincea sunt ocupate de Orange (48,9), respectiv Ariel (48,3).
Top-ul 10 este completat, in urmatoarea ordine, de Pepsi (46), Nivea (43,8), Dove (40,7) si Vodafone (37,3).
Majoritatea marcilor din Top 10 activeaza in domeniul bunurilor de larg consum, trei dintre ele fiind "de rasfat" - cafea si ciocolata. Singurele exceptii sunt principalii jucatori din telecom – Orange (4) si Vodafone (10).
In comunicat se subliniaza ca orice brand puternic are o comunitate colectiva si cu totii suntem membri mai multor comunitati de branduri si ca avem tendinta sa folosim anumite produse si sunt altele de care ne ferim.
Astfel, spre deosebire de Milka, Poiana se remarca fata de printr-un atasament si o identificare cu comunitatea consumatorilor usor mai scazute, avand mai putini admiratori decat Milka si o notorietate mai scazuta a sloganului si a logo-ului, se mai arata in studiu.
De remarcat ca marcile din domeniule auto si cel financiar s-au plasat in partea a doua a topului. Dacia este marca cea mai puternica din industria auto (locul 21 - scor 32,1), iar BCR din sectorul financiar (24 - 28,6).
Domeniul cu cele mai multe prezente dintre primele 40 cele mai puternice marci din Romania este FMCG (18), secondat de cel auto (6 marci).
Urmatoarele domenii in top, cu cate 5 marci, sunt bauturile alcoolice, fiind doar marci de bere, si cel financiar. Alte domenii din top au fost telecomul (4 marci) si bauturile racoritoare (2 marci).
Din perspectiva scorului, FMCG ocupa primul loc (629), urmat de bere (163,9), de telecom (145,1), de auto (145), financiar (107,7) si de bauturile racoritoare (97,6).
De remarcat ca scorul marcilor de bere este mai mare decat al celor din auto si financiar, cele doua avand un numar mai mare sau egal de branduri in top. Asta pentru ca marcile de bere au fiecare scoruri mai mari decat si se claseaza in mai mare proportie intre primele 20 decat brandurile din celelalte domenii.
Acelasi studiu a fost realizat in prima parte a anului si in Ungaria de catre B&P Braun & Partners Ungaria si de GfK Ungaria.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
