Amenajare peisagistica in stil american
S-a nascut in Germania. A locuit in SUA 18 ani. S-a specializat in fotografie si horticultura si a lucrat pentru o companie de intretinere a gradinilor unde avea clientii printre vedetele de la Hollywood. Anul trecut, Katja Perrey si-a lansat in Romania o firma specializata in design peisagistic.
La sfarsitul anilor ’80, Katja Perrey (foto) isi incheia studiile la Hamburg si devenea licentiata in filosofie, istorie si mass-media. In 1989 s-a mutat in Los Angeles (California, SUA) unde a urmat cursurile Institutului de Arte California, obtinand licenta in fotografie si un master in Arte Frumoase iar cativa ani mai tarziu (intre 1998 - 2001) a studiat si horticultura la UCLA (University of California, Los Angeles).
O perioada (1990 - 1999) a si lucrat ca fotograf independent pentru publicatii precum “Der Spiegel”, “Focus”, “Allegra”, “ElleDecor”, “Bravo” si pentru editura Putnam Publishing.
Nu i-au placut insa aspectele de business din domeniu si a hotarat sa se orienteze spre horticultura si design. Se inscrisese deja la studii de specialiate si, pentru ca avea cunostinte in domeniul artelor frumoase, s-a angajat la o firma de intretinere a gradinilor, specializata pe segmentul premium. A fost sef de echipa (1999 - 2002) avand ca responsabilitate modul in care se ingrijesc spatiile verzi.
Printre clientii pe care i-a avut in acea perioada s-au numarat vedete precum Arnold Schwartzenegger si oameni de afaceri bogati, precum Ron Burkle, proprietarul retelei de supermarketuri Ralphs (n.red. - una dintre cele mai mari retele de supermarketuri din SUA, care apartine grupului Kroger) sau companii precum Cushman & Wakefield (n.red. - in SUA, acesta este si dezvoltator, in Romania fiind doar firma de consultanta imobiliara).
In 2000, Katja Perrey a inceput propria afacere in design-ul peisagist, infiintand KP Landscapes, iar in perioada 2000 - 2006, a creat si amenajat aproximativ 30 de gradini si spatii verzi.
“Poate pentru o persoana obisnuita amenjarea peisagistica nu este ceva important, dar pentru dezvoltatorii imobiliari este”, spune pentru startups.ro Katja Perrey.
Ea precizeaza ca o gradina mica este mai greu de amenajat decat una mare. Iar dificultatea creste daca se amenajeaza un spatiu aflat in camp, unul cu mult asfalt sau un centru comercial.
Katja Perrey face design peisagistic sustenabil, folosind plante si materiale produse in zona, planificand folosirea eficienta a apei, astfel incat plantele sunt mai rezistente si necesita o intretinere redusa.
“In designul peisagistic sustenabil folosesti cat mai putine resurse posibil, folosesti cat mai putine resurse posibil, numai anumite produse, utilizezi sisteme de irigatie automate, care fac economie de apa si te ghidezi dupa principii care nu afecteaza mediul inconjurator, ci il ajuta. Gradinile vor arata mai bine si vor avea nevoie de mai putina intretinere. Daca se poate, incorporez plante din tarile in care lucrez”, explica Katja Perrey.
Lansarea afacerii in Romania
In 2007, Katja Perrey a venit in Romania si, dupa o perioada de studiere a pietei de afaceri, a hotarat sa infiinteze o firma cu acelasi obiect de activitate ca si cea din SUA, design peisagistic sustenabil, incepand activitatea in ianuarie, anul trecut.
Ideea i-a venit cand a devenit membru al Romanian Green Building Council (RoGBC - Consiliul Roman pentru Cladirile Verzi) - organizatie non-profit, lansata in octombrie 2008, care promoveaza constructiile sustenabile. Katja Perrey este membru activ al RoGBC de acum aproape doi ani, implicandu-se in proiectele acestora.
In prezent, Katja Perrey este implicata in mai multe proiecte importante pentru clienti privati, cat si pentru dezvoltatori imobiliari.
Piata de design peisagist din tara noastra
Katja Perrey spune ca in Romania sunt mai multe facultati de profil si piata de design si amenajari peisagistice este in plina dezvoltare datorita interesului din ce in ce mai mare al oamenilor pentru frumos. De anul trecut, ea este Visiting Professor la Universitatea Nationala de Arte (Bucuresti), in cadrul Departamentului de Moda, unde sustine un workshop de creativitate.
Katja Perrey adauga faptul ca nu toti arhitectii din Romania sunt familiarizati cu ceea ce inseamna design peisagistic sustenabil, dar sunt foarte interesati de noile concepte in domeniu.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Katja Perrey s-a nascut in Germania, a trait 18 ani in SUA si in 2007 s-a mutat in Romania.
Katja Perrey are o experienta de doisprezece ani in design si amenajari peisagistice sustenabile.
In 2009, Katja Perrey si-a extins activitatea de design si amenajari peisagistice si in Romania, prin infiintarea unei firme de profil.
In Romania, ea este membru activ RoGBC si Profesor la Universitatea Nationala de Arte (Bucuresti).
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Erata: Dupa publicarea articolului, Katja Perrey si-a retras unele declaratii referitoare la developerii imobiliari si la strategiile de marketing ale acestora, argumentand ca situatia din piata s-a schimbat fata de momentul interviului (decembrie, 2009). De asemenea, si-a retras si declaratiile legate de implicarea ei in activitatea firmei Grup Creativ.
Hipermarketurile raman in topul preferintelor consumatorilor din mediul urban
Potrivit unui studiu GfK, hipermarketul a continuat sa fie principalul tip de magazin in care romanii din mediul urban si-au facut cumparaturile anul trecut, un procent de 46% dintre respondenti aratand preferinta pentru acest format.
Datele se regasesc in studiul Shopping Monitor, un proiect initiat de GfK Incoma Research Cehia care se desfasoara anual in mai multe tari din Europa Centrala si de Est, se arata in comunicatul de presa. Datele pentru Romania au fost culese in noiembrie 2009, pe un eşantion de 800 de respondenti, reprezentativ pentru populatia de peste 15 ani din mediul urban care se ocupa de achizitionarea produselor alimentare si nealimentare de uz curent din gospodarie.
In comparatie cu anul 2008, au aparut cateva schimbari in randul populatiei in ceea ce priveste tipul de magazin in care acestia cheltuie cei mai multi bani. Fata de 2008, au castigat teren si magazinele de tip discount - daca in 2008, 17% din respondenti aveau ca magazin principal un discounter, numarul lor a crescut la 22% in 2009. In acelasi timp, ponderea supermarketurilor ca magazine principale a scazut de la 18% la 12%, in vreme ce magazinele traditionale au ramas la acelasi nivel cu anul precedent, cu aproximativ 17% din mentiunile celor chestionati.
Cumparaturi mai rare si mai strict planificate
Frecventa de cumparare se situeaza pe un trend descendent in toate tipurile de magazin - cu exceptia discounterilor - in timp ce sumele cheltuite au ramas relativ aceleasi, ceea ce inseamna ca romanii nu cheltuie neaparat mai putin comparativ cu 2008, dar se duc mai rar la cumparaturi, mai reiese din studiul citat.
Multi dintre cei chestionati spun ca stiu inainte de a intra in magazin ce vor sa achizitioneze. De asemenea, ei prefera sa mearga o singura data la cumparaturi pentru a lua tot ceea ce au nevoie. Foarte putini spun ca merg la shopping pentru a tine pasul cu moda sau pentru a se rasfata apeland la produse speciale.
Cumparatorilor din mediul urban le place ca personalul din magazin sa le dea atentie si sa incerce sa ii serveasca cat mai bine. In alegerea unui magazin, criteriul cel mai important este calitatea si prospetimea produselor. Alte criterii care ii intereseaza sunt: curatenia din magazin si din imprejurimi, afisarea vizibila si corecta a preturilor sau raportul bun calitate - pret. Printre lucrurile care conteaza cel mai putin in alegerea magazinului preferat se numara existenta serviciilor aditionale (loc de joaca pentru copii, impachetare, pungi gratuite).
Jumatate dintre oraseni apeleaza la marci private
In ultimul an, marcile private au fost un subiect prezent mai mult in atentia producatorilor si retailerilor. Potrivit studiului GfK, daca privim din perspectiva consumatorilor, in 2009, peste jumatate dintre locuitorii din mediul urban au cumparat produse apartinand marcilor private, categoriile preferate fiind dulciurile si mezelurile. Dintre acestia, insa, doar 12% le achizitioneaza regulat.
Pe de alta parte, exista un procent semnificativ (in jur de 30%) dintre romanii participanti la studiu care declara ca nu au auzit de acest tip de marci. Aceste date nu sunt semnificativ diferite fata de cele obtinute anul trecut, ceea ce inseamna ca nu au existat schimbari importante in utilizarea acestei categorii de produse in 2009.
Respondentii percep in general diferenta de pret a marcilor private, dar cei mai multi nu considera ca acestea au o calitate scazuta care i-ar putea impiedica sa le cumpere.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Microintreprinderile platesc impozitul pe profit de la 1 ianuarie 2010
Ministerul Finantelor Publice a confirmat pe 27 ianuarie ca aceasta este data de la care se va aplica impozitul pe profit pentru microintreprinderile care plateau impozit pe venit pana anul trecut.
Conform comunicatului de presa, ministerul isi bazeaza decizia pe prevederile art. 107 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
In acesta articol se mentioneaza ca sistemul de impozitare pe baza veniturilor pentru microintreprinderi trebuia aplicat numai pentru anii 2007 - 2009.
Astfel, din 1 ianuarie 2010, prevederile Titlului IV "Impozit pe veniturile microintreprinderilor", normele metodologice de aplicare corespunzatoare, precum si alte prevederi incidente acestui sistem, nu se mai aplica, urmand ca microintreprinderile care foloseau impozitul pe venit sa devina platitoare de impozit pe profit, potrivit Titlului II "Impozitul pe profit" din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(Citeste aici cum se modifica impozitul pentru microintreprinderi si aici despre cum poate o microintreprindere sa isi modifice tipul de impozit platit.)
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
CMU: anul acesta un nou fond de investii va intra in actionariat
Conform unui comunicat de presa al Centrului Medical Unirea, valoarea acestei tranzactii este estimata la cateva zeci de milioane de euro, fara sa se mentioneze cine va face exit-ul.
In prezent, actionarii centrului medical sunt doctorul Wargha Enayati, care detine pachetul majoritar, si fondul de investitii 3i, cu 49% dintre titluri.
Pentru acest an, CMU a alocat un buget de investitii de 20 de milioane de euro, dintre care jumatate vor fi pentru deschiderea unui spital greenfield specializat pe chirurgie in Bucuresti, planificat a fi inaugurat in vara-toamna anului 2011.
"In ultimii doi ani, am fost foarte activi pe piata achizitiilor si a operatiunilor de tip greenfield. Suntem direct interesati de extinderea in tara si in Bucuresti. Continuam sa purtam negocieri cu operatori locali pentru eventuale achizitii in orasele cele mai mari din tara. Ca si pana acum, ne vom asigura finantarea din surse proprii, precum si din imprumuturi si din fonduri puse la dispozitie de investitorii nostri. Este un mix care ne-a asigurat si pana acum potentialul de extindere si diversificare”, explica Sergiu Negut, director general adjunct al CMU.
CMU are o retea de 19 policlinici, dintre care 11 in Bucuresti si opt in tara.
Afacerile CMU au crescut cu 72% anul trecut, fata de anul anterior, ajungand la 69,5 milioane de lei. Din aceasta suma activitatile spitalicesti au reprezentat peste 2,2 milioane de euro.
“A fost un an (n.red. 2009) bun pentru Centrul Medical Unirea, in primul rand pentru ca afacerea noastra este una solida, cu accent pe cresterea organica, preponderent autofinantata. Capitalul provenit din preluarea de catre fondul de investitii 3i a unei participatii de 49% (n.red. - care a avut loc in 2007) a fost destinat unei extinderi fara precedent pe piata serviciilor medicale private. In 2010, tot ce inseamna profit este destinat sustinerii de noi investitii. Nu am fi putut sa facem toate achizitiile si investitiile din ultimii ani fara a utiliza toate resursele financiare disponibile”, spune Wargha Enayati, Directorul general al CMU.
Anul trecut, CMU s-a dezvoltat pe orizontala, inaugurand cinci centre medicale (CMU Sema Parc si CMU Floreasca - ambele in Bucuresti, CMU Avamedica - Constanta, CMU Motilor - Cluj si CMU Sunrise - Ploiesti), si achizitionand participatia majoritara la CIM Bacau (o investitie de aproximativ un milion de euro).
"De asemenea, am deschis prima banca de celule stem cu depozitare exclusiv in Romania", se mai mentioneaza in comunicatul de presa.
Activitatea chirurgicala din cadrul CMU a fost de aproximativ 1.000 de interventii in spitalele Arcul de Triumf si Regina Maria si aproximativ 500 de nasteri.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Care sunt documentele necesare la monitorizarea fondurilor europene
Cei care au beneficiat de finantari europene trebuie sa prezinte, atunci cand sunt verificati, codul proiectului, mentiunea ca acesta este finantat printr-un anumit program operational, precum si documentele justificative originale.
De exemplu, in cadrul proiectelor finantate prin POR, trebuie sa existe atat pe documentele originale, cat si pe facturile originale a sumelor decontate partial, mentiunea ”Proiect finantat din POR 2007 - 2013”.
Pentru a verifica eligibilitatea cheltuielilor, se solicita documente doar pentru cele eligibile, incluse pentru decontare in cererea de rambursare si pentru care au fost verificate documentele originale, cu ocazia vizitei. (Citeste aici mai multe despre cum esti monitorizat dupa ce iei bani europeni)
Reprezentantii Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL), care administreaza Programul Operational Regional (POR), spun pentru startups.ro ca bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate sunt inregistrate in contabilitatea beneficiarului in conturi analitice pentru proiect.
Alte documente verificate sunt cele pentru cheltuielile platite, cele in conformitate cu obiectivul proiectului si cu ultima varianta de buget aprobat.
Solicitantul are nevoie si de documente legate de sub-contractarea unor activitati din proiect si cele pentru publicitatea proiectului.
Beneficiarul este obligat sa mentioneze ca proiectul nu a mai primit finantare din alte fonduri nerambursabile si, daca este cazul, sa motiveze intarzierea in implementarea proiectului.
”Documentele necesare sunt cele aferente activitatilor realizate de la implementarea proiectului: documente contabile, legate de achizitii si executia de lucrari, rapoarte de progres deja depuse, precum si orice alte documente solicitate de autoritatea de management, necesare evaluarii implementarii proiectului”, precizeaza pentru startups.ro Cosmin Dragoi, Managing Partner la compania de consultanta M27 CED Invest, membra a grupului austriac de consultanta M27.
Reprezentantii MDLR spun ca se urmareste daca documentatia proiectului este disponibila si pastrata corespunzator si precizeaza ca in dosarul proiectului trebuie sa existe documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activitatile si cheltuielile eligibile.
De asemenea, este nevoie ca in documente sa se mentioneze perioada de timp in care au fost efectuate cheltuielile.
Rapoartele
Pe langa celelalte documente, pe parcursul monitorizarii, beneficiarii finantarii realizeaza cateva rapoarte. Numarul rapoartelor depinde de tipul proiectului si de numarul transelor de plata.
“Diferenta intre proiectele care solicita o singura transa de plata si cele care solicita mai multe transe este data si de numarul dosarelor de cerere de plata depuse”, mai spune Cosmin Dragoi.
Rapoartele sunt de doua tipuri: cele realizate pe parcursul finantarii, numite de progres, si cele finale.
“Rapoarte de progres sunt transmise trimestrial de beneficiari pe toata durata de implementare a proiectului. Raportul de progres final al proiectului, transmis dupa finalizarea activitatilor prevazute in contract, trebuie sa fie insotit obligatoriu de ultima cerere de rambursare”, explica pentru startups.ro Catalina Melita, Directorul General al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice”.
Astfel, dupa finalizarea fiecarei etape din investitie, beneficiarul finantarii depune la autoritatile de monitorizare un dosar de rambursare tehnica si financiara. Acest dosar vizeaza procesul de implementare al activitatilor, conform calendarului initial asumat, cu eventuale intarzieri si propuneri de revizuiri.
Continutul rapoartelor de progres
Rapoartele de progres contin date de identificare ale beneficiarului, detalii despre proiect, stadiul de implementare de la momentul la care se face raportarea, rezultatele obtinute pana la momentul raportarii si rezultate asteptate pentru perioada urmatoare.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Beneficiarii trebuie sa aiba, atunci cand sunt verificati, documente justificative originale, inclusiv codul proiectului si mentiunea ca este finantat printr-un anumit program operational.
Diferenta intre proiectele care solicita o singura transa de plata si cele care solicita mai multe transe este data si de numarul dosarelor de cerere de plata depuse.
Beneficiarul fondurilor este obligat sa realizeze rapoartele pe parcursul finantarii, numite de progres, si rapoarte finale.
Dupa finalizarea fiecarei etape din investitie, beneficiarul finantarii depune la autoritatile de monitorizare un dosar de rambursare tehnica si financiara, care vizeaza implementarea activitatilor conform calendarului initial asumat, cu eventuale intarzieri si propuneri de revizuiri.
Unele mici abateri in proiect, in functie de evaluarile autoritatii de management si de contractul de finantare, sunt acceptate de organismele care monitorizeaza proiectele finantate din fonduri europene.
Redactor : Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Seedmoney Wednesday Breakfast
Seedmoney Wednesday Breakfast (24 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de Seedmoney, se desfasoara in fiecare zi de miercuri a saptamanii, intre orele 9.00 si 11.00, in Bucuresti. Locul de intalnire este de regula Orange Concept Store, cu unele exceptii care sunt anuntate din timp participantilor.
Seedmoney Wednesday Breakfast
Seedmoney Wednesday Breakfast (17 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de Seedmoney, se desfasoara in fiecare zi de miercuri a saptamanii, intre orele 9.00 si 11.00, in Bucuresti. Locul de intalnire este de regula Orange Concept Store, cu unele exceptii care sunt anuntate din timp participantilor.
Seedmoney Wednesday Breakfast
Seedmoney Wednesday Breakfast (10 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de Seedmoney, se desfasoara in fiecare zi de miercuri a saptamanii, intre orele 9.00 si 11.00, in Bucuresti. Locul de intalnire este de regula Orange Concept Store, cu unele exceptii care sunt anuntate din timp participantilor.
Seedmoney Wednesday Breakfast
Seedmoney Wednesday Breakfast (3 februarie 2010)
Evenimentul, organizat de Seedmoney, se desfasoara in fiecare zi de miercuri a saptamanii, intre orele 9.00 si 11.00, in Bucuresti. Locul de intalnire este de regula Orange Concept Store, cu unele exceptii care sunt anuntate din timp participantilor.
.gif)
