real,- intra pe piata de retail din Bacau
Lantul de hipermarketuri real,- deschide la Bacau cel de al 16-lea magazin din Romania pe baza unei investitii totale de peste 17 milioane de euro.
Noul hipermarket real,- dispune de o suprafata utila de vanzare de peste 6.100 mp si beneficiaza de o parcare terana de 1.250 de locuri, se arata intr-un comunicat de presa al companiei.
real,- a anuntat deschiderea de sapte noi unitati comerciale in acest an, cu o investitie de 150 de milioane de euro, dintre care Bucuresti Berceni si Bacau au insumat o investitie de aproximativ 40 milioane de euro. La sfarsitul anului 2008, real,- Hypermarket Romania va detine o retea operationala de 21 de hipermarketuri.
“Finalizarea cu succes a planului nostru de expansiune asa cum ne-am propus (21 de hypermarketuri in primi trei ani) ne va permite sa continuam deschiderea de noi magazine si in anii urmatori. Pentru anul acesta vizam noi unitati in orase cum ar fi Arad, Oradea, Pitesti. In in anii urmatori ne vom indrepta atentia atat spre Capitala, unde ne vom continua expansiunea, cat si spre alte orase din tara, cu predilectie cele din regiunea Moldovei”, spune Tjeerd Jegen, Managing Director al real,-Hypermarket Romania .
Potrivit companiei, oferta de produse comercializate de peste 40.000 pe ambele sectoare, alimentar si nealimentar, provine in proportie de 80% de la producatori si furnizori locali.
Divizia real,- Hypermarket face parte din grupul Metro, unul dintre cei mai mari retaileri la nivel mondial, prezent in 31 de tari, unde detine peste 2.200 de magazine in care lucreaza in jur de 280.000 de angajati.
In anul 2007, real,- Hypermarket Romania a inregistrat vanzari de 367 de milioane de euro, de aproape cinci ori mai mult decat in 2006.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Crestere de 40% pentru Help Net
Reteaua de farmacii Help Net a inregistrat in primul trimestru al anului o rata de profit de 1% si o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro.
Factorii care au generat aceasta evolutie sunt deschiderea de farmacii noi in primele sase luni ale anului, maturizarea celor deschise anul trecut, dar si eficienta operationala, se arata in comunicatul de presa.
Transferul unei grupe importante de medicamente din sistemul cu circuit inchis pe piata de retail in a doua jumatate a anului 2007 a generat o crestere de 55% a vanzarilor pe categoria Rx (medicamente eliberate cu prescriptie medicala) si implicit a cifrei de afaceri la nivel de companie, se mai arata in comunicat.
"Am investit in primele sase luni ale anului aproximativ 1 milion de euro in deschiderea si relocarea de farmacii si suntem interesati de sustinerea unei cresteri organice, profitabile si de oferirea unor standarde ridicate si nicidecum de cresteri care ar putea deveni nesustenabile", spune Isabelle Iacob, Director General Help Net Farma.
Help Net anunta, de asemenea, ca, pana in anul 2010, va atinge un numar de 160 de unitati, mai putine fata de 200 cat erau planificate. In prezent, reteaua de farmacii Help Net este formata din 103 unitati.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum sa iti promovezi afacerea
Fara promovarea afacerii nu ai suficienti clienti, iar fara clienti nu ai un business. Si cand vine vorba de promovare, nu poti folosi in cadrul unei mici firme aceleasi solutii adoptate de marile companii. Firmele mici au bugete limitate si nu au au bani de pierdut incercand mai multe tactici de promovare, pana cand o vor gasi pe cea potrivita.
Metodele prin care iti poti promova afacerea incep de la fluturasi tipariti si ajung pana la publicitate outdoor, obiecte promotionale, reclame radio si TV sau publicitate neconventionala de tipul celei prin SMS.
“O strategie de comunicare este un demers necesar pentru orice companie. Insa, este foarte important ca acea companie sa selecteze o agentie de comunicare de incredere, care sa ii inteleaga afacerea si sa ii propuna strategia potrivita pentru a atinge obiectivele setate in bugetul dat”, explica pentru startups.ro Monica Jitariuc, Senior PR Coordinator la agentia de publicitate Friends Advertising.
Dar, pana la inceperea promovarii, mai sunt cateva etape de parcurs. Monica Jitariuc spune ca primele sunt legate de analiza contextului, a pietei, competitorilor. Apoi urmeaza diagnoza afacerii proprii si plasarea ei in context. Dupa aceasta etapa, se trece la stabilirea unor obiective clare de marketing din care vor deriva obiectivele de comunicare. Pe baza acestora, se stabileste strategia de comunicare.
“Strategia se bazeaza pe o pozitionare clara, care cuprinde diferentierea produsului comunicat fata de competitori. Apoi, se stabilesc publicurile tinta la care trebuie sa ajunga mesajele”, spune Monica Jitariuc.
In final, se stabilesc mesajele de comunicat in functie de publicurile tinta si se identifica mediile potrivite pentru comunicarea mesajelor.
Cum alegi metoda de promovare
Monica Jitariuc este de parere ca selectarea canalelor depinde de bugetul alocat si ca, in general, o buna parte din munca unei agentii sta si in optimizarea bugetului clientului.
“Spre exemplu, daca avem un produs nou, care doreste sa patrunda pe piata si are o adresabilitate larga, avem nevoie de notorietate mare si trebuie sa atingem cat mai multi oameni in cat mai putin timp, eficientizand costurile. De aceea, probabil ne vom orienta eforturile catre medii care asigura o acoperire mare si genereaza notorietate, cum ar fi outdoor-ul sau TV-ul”, explica Monica Jitariuc.
In cazul publicitatii outdoor, Andreea Constandache, Key Account Manager al agentiei de publicitate Morgan Enterprise, este de parere ca aceasta este mai potrivita pentru companiile care ofera produse destinate publicului larg.
Anda Racsa Manager General al ABC Training Consulting spune pentru startups.ro ca, in cazul unui start-up, trebuie gasite cele mai eficiente modalitati de promovare a produselor sau serviciilor oferite de firma, in concordanta cu piata tintita si cu profilul consumatorului.
De exemplu, in cazul unei firme care comercializeaza jocuri de indemanare pentru copii (asamblare piese si constructie diverse forme) ea spune ca promovarea poate include fluturasi tipariti color si distribuiti in gradinite, in parcuri, la intrarea in teatrele pentru copii; bannere sau inregistrari video pe site-urile dedicate familiilor cu copii; mostre distribuite in locurile de joaca amenajate in supermarketuri; reclame in revistele dedicate mamicilor si copiilor.
Managerul ABC Training Consulting este de parere ca varianta promovarii prin intermediul televiziunii nationale sau locale trebuie luata in calcul doar daca produsele au o piata de desfacere la nivel national, reteaua de distributie este bine pusa la punct, exista stocuri suficiente si un numar mare de potentiali clienti.
Bugetul de promovare
Costurile pentru promovarea unei afaceri variaza foarte mult in functie de suportul folosit. In cazul promovarii outdoor, pretul este influentat de dimensiunile panoului utilizat, de zona in care este amplasat si de perioada de inchiriere.
“Bugetul de promovare depinde de foarte multi factori legati de pregatirea manageriala a antreprenorului, nivelul de dezvoltare al afacerii si de conjunctura mediului de afaceri”, spune Anda Racsa.
Important este ca bugetul de promovare sa nu fie privit ca un buget de cheltuieli, ci ca un buget de investitii care trebuie sa produca beneficii pe termen scurt, mediu si lung. Promovarea trebuie sa duca la cresterea cifrei de afaceri, cotei de piata si a profitului.
“Antreprenorii care isi fac un plan de afaceri ca instrument de ghidaj pentru managementul afacerii, recunosc importanta care trebuie acordata elaborarii planului de marketing si bugetului de promovare”, adauga Anda Racsa.
Insa, nu intotdeauna se pune in practica ceea ce a fost stabilit in momentul intocmirii planului de afaceri. Managerul ABC Training Consulting spune ca, din cauza situatiilor neprevazute ce apar intr-un start-up, dar si din cauza lipsei banilor, se intampla frecvent sa se reduca bugetul alocat promovarii. Aceasta optiune se resimte automat in scaderea performantelor privind vanzarile firmei.
“Promovarea afacerii trebuie sa fie o activitate permanenta de contact cu piata si trebuie sa fie monitorizata consecvent prin prisma raportului dintre rezultatele obtinute si resursele alocate”, spune Anda Racsa.
Promovarea outdoor
Suporturile de promovare outdoor pot fi panouri de diverse dimensiuni, luminate sau neluminate, amplasate pe stalpi de iluminare sau pe sol, cu o fata sau doua fete. De asemenea, in promovarea outdoor mai sunt folosite unipolurile, panourile electronice, mesh-urile, bannerele si publicitatea pe mijloacele de transport.
Andreea Constandache spune pentru startups.ro ca domeniile din care vin cele mai multe companii ce aleg promovarea outdoor sunt FMCG, farma, auto, IT si industria textila.
“Piata outdoor a crescut de la an la an. Dupa interzicerea publicitatii la tutun, firme din domeniile enumerate mai sus au inceput sa apeleze la publicitatea outdoor”, spune Andreea Constandache.
Productia publicitara
In general, productia publicitara nu se rezuma doar la promovarea unui anumit produs si serviciu.
“O parte semnificativa a promotionalelor pe care le realizam sunt destinate sa sustina si sa intareasca imaginea companiei respective”, spune Amalia Panter, Director de Vanzari al firmei de productie publicitara ABTH.
Potrivit reprezentantului ABTH, printre tipurile de produse pe care o companie de productie publicitara le poate realiza se numara gama larga a promotionalelor (instrumente de scris, mape, genti, gadgeturi, articole pentru birou etc.), articolele de vestimentatie personalizate, sistemele de expunere (roll-up bannere, stand-up bannere, stative pentru tiparituri), articolele de publicitate stradala, autocolante, carduri de acces personalizate etc.
Campaniile de imagine
Anda Racsa este de parere ca, in ultimii ani, companiile au inceput sa acorde o atentie mai mare promovarii. In plus, oamenii de afaceri au inceput sa recunoasca importanta marcii de firma sau de produs.
“Se investeste mai mult in imagine, iar imaginea vinde mai bine”, spune managerul ABC Training Consulting.
Monica Jitariuc spune ca o campanie de imagine (equity) comunica atributele relevante pentru marca. O campanie tactica urmareste obiective specifice cum ar fi comunicarea unei promotii sau a unui beneficiu specific pe care il ofera un produs.
“In general, o campanie de imagine este implementata pe medii cu audienta mare precum TV, outdoor sau presa generalista. Promotiile, campaniile tactice sunt comunicate mai mult pe radio si/sau internet”, explica Jitariuc.
Insa, ea adauga ca aceasta alocare de medii este depasita. Cel mai important este ca mediul ales pentru comunicare sa poata servi amplificarii mesajului si sa se constituie intr-un context relevant pentru difuzarea lui.
Redactor: Andreea Marinas
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
dufa Deutek a cumparat o companie de materiale de constructii
Compania dufa Deutek a cumparat pentru suma de 4 milioane de euro compania de materiale de constructii Scan.
Firma Scan detine o unitate de productie in Fundulea, judetul Calarasi, si prezinta un mare potential de dezvoltare pentru dufa Deutek, in conditiile unei piete a constructiilor in continua maturizare si dezvoltare, se arata in comunicatul de presa.
"Integrarea noii unitati a S.C. Scan vine sa completeze investitia facuta in martie, cand am achizitionat in Cluj o capacitate moderna pentru productia mortarelor si adezivilor pentru constructii”, spune Bruno Negoita, director general dufa Deutek.
Investitia din vecinatatea autostrazii Bucuresti-Constanta ii va permite companiei sa acopere intregul teritoriu al tarii, cu precadere zonele de Sud si Est.
Capacitatea actuala a unitatii de productie de la Fundulea este de aproximativ 10.000 de tone anual si, incepand cu luna august, va demara productia de adezivi si mortare sub brandul Bauleiter.
Potrivit comunicatului de presa al companiei, in paralel cu productia mortarelor, se deruleaza un amplu program de investitii in modernizarea si extinderea capacitatii de productie. In acest scop, suprafata de aproximativ 43.000 mp, achizitionata in paralel cu fabrica de la Fundulea, va permite dezvoltarea unor capacitati importante de productie si depozitare pentru mortare si adezivi.
dufa Deutek vizeaza o cifra de afaceri de aproximativ 70 milioane de euro si ocuparea unei pozitii de top pe segmentul mortarelor uscate pana in 2009, se mai arata in comunicat.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Ramada deschide un hotel in franciza in Oradea
Investitia pentru deschiderea acestei unitati, cotata la trei stele, se ridica la 15 milioane de euro.
Trend Hospitality, partenerul strategic Wyndham Hotel Group in Romania, reprezentant al brandului hotelier Ramada, a semnat un contract de franciza in urma caruia s-a inceput constructia primului hotel Ramada din vestul tarii, se arata in comunicatul de presa al companiei.
"Investitia este substantiala si vine in urma unui studiu de fezabilitate care arata o crestere economica puternica si sustinuta a orasului si o crestere a cererii de servicii hoteliere la standarde internationale in urmatorii 10 ani", a spus Valentin Ionescu, director general al ABA Turism, investitorul principal al hotelului Ramada Oradea.
Unitatea hoteliera din Oradea va avea opt etaje, o capacitate de 131 camere si va lansa pe piata fortei de munca aproximativ 120 de locuri de munca. Facilitatile hotelului vor include trei sali de conferinta cu o capacitate totala de 360 locuri, un club de sanatate, un restaurant cu bar si terasa si o parcare de 76 locuri.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Femeile de afaceri se implica emotional in business
Numarul femeilor de afaceri din Romania a inceput sa creasca in ultima vreme, mai ales de la inceputul anilor 2000. Insa, spre deosebire de barbati, femeile tind sa se ataseze emotional de ideile de afaceri pe care le au si risca destul de mult pentru a le pune in parctica, in momentul cand lanseaza sau conduc propria afacere.
Dana Patrichi, managing partner la compania de headhunting Alexander Hughes Romania, spune pentru startups.ro ca, in general, femeile de afaceri din tara noastra au intre 25 - 35 de ani si lanseaza companii pe baza unui vis personal.
“Asta nu inseamna ca nu sunt pragmatice, ci doar ca aleg frecvent sa lanseze o anumita afacere pe criterii emotionale. Si aici exista destule modele de succes, femei care au realizat multe, care au stiut sa exploateze o nisa de pe piata si au transformat un vis intr-o afacere profitabila”, explica Dana Patrichi.
Un studiu al Centrului Parteneriat pentru Egalitate (CPE) releva ca numarul femeilor de craiera din Romania a inceput sa creasca din anul 2000. Insa, conform studiului citat, peste 60% dintre manageri si supervizori considera ca femeile intampina mai multe obstacole in dezvoltarea carierei profesionale decat barbatii.
Desi nu este adepta impartirii pe sexe a managerilor, Dana Patrichi recunoaste totusi ca, uneori, femeile sunt mai aplecate spre latura "soft" a relatilor cu subordonatii, iar barbatii fac fata mai bine unui mediu de genul productiei industriale. Insa, ea spune ca un manager competent isi face treaba la fel de bine, indiferent daca e femeie sau barbat.
“Iar ceea ce lipseste se poate invata, mai ales daca in organizatie exista un sistem de mentorship sau coaching. O companie serioasa nu isi permite sa angajeze pe baza altor criterii decat cele de performanta”, spune Dana Patrichi.
De ce femeile de afaceri sunt mai putine decat barbatii de afaceri
Potrivit studiului CPE “Diferente de gen in leadership”, femeile au fost incurajate sa adopte de multe ori o atitudine mai rezervata, dar, ca sa fii leader, trebuie sa te afirmi si sa-ti promovezi imaginea. Astfel, impresia mai docila pe care femeile au invatat sa o lase celorlalti poate fi asociata cu incompetenta.
Lidia Constantinescu, femeie de afaceri si manager al salonului de infrumusetare LC Line, este de parere ca femeile manager sunt in numar mai mic decat barbatii manager din cauza faptului ca in societatea noastra mai exista inca reticente cauzate de mentalitati invechite.
“Cred ca nu mai exista domenii strict ale barbatilor sau ale femeilor. Sau cel putin n-ar trebui sa mai existe. Singurele deosebiri in momentul de fata sunt la meseriile care implica activitate fizica, unde, oricat am vrea, nu ne putem compara. Dar in rest, nu cred ca ar trebui sa mai existe aceste reticente. Din pacate, societatea inca le mai pastreaza, pentru ca nu am putut evolua atat de repede incat sa dispara complet”, spune managerul LC Line.
Lidia Constantinescu are o experienta bogata in management, absolvind o facultate de profil si fiind prima femeie manager de cazino din Romania. Ea este de parere ca, intr-adevar, unele femei sunt facute sa fie doar gospodine, dar nu pentru ca sunt femei, ci pentru ca aceasta este alegerea lor. Pe de alta parte, managerul LC Line spune ca, atunci cand femeile cer egalitate in drepturi cu barbatii ar trebui sa isi asume si egalitate in obligatii.
“Daca vrei sa fii egala numai in drepturi, atunci ai o problema. Nu mi se pare corect”, spune Constantinescu.
Problemele cu care se confrunta femeile de afaceri
Potrivit unui alt studiu realizat de CPE, “Femei si barbati in organizatii”, femeile intampina dificultati si in procesul de promovare. Desi acestea sunt vazute ca fiind mai atente si mai preocupate de pregatirea lor profesionala, studiul sociologic arata ca barbatii pot promova in pozitii ierarhice superioare mai usor decat femeile. Barbatilor le sunt asociate, de cele mai multe ori, aceleasi calitati care sunt asociate conceptelelor de conducere si management.
Managerul LC Line spune ca, de-a lungul timpului, nu a a avut probleme in relatia cu angajatii, dar, in perioada cand era manager de cazino a fost perceputa putin diferit fata de barbati in relatia cu clientii.
“Este vorba despre dificultatile pe care le-am intampinat la inceput, ca si perceptie, din cauza faptului ca eram o tanara femeie si aveam functia de manager. Probabil ca intr-o prima faza, clientii si-au pus problema de profesionalism in ceea ce ma priveste”, explica Lidia Constantinescu.
Ea este de parere ca, la inceput, au existat aceste probleme de perceptie din cauza ca, din pacate, in societatea noastra, exista exemple de femei care avanseaza in cariera prin metode care nu sunt legate de profesionalismul lor.
Insa, in afara acestor probleme de perceptie din primii ani de activitate, Lidia Constantinescu spune ca n-a intampinat nicioadata dificultati ca femeie de afaceri.
“Pana la urma, vorbim despre un manager. Ca e femeie sau barbat, nu cred ca are importanta. Atunci cand te duci la o negociere, te duci acolo ca om de afaceri. In acel moment nu mai esti femeie”, spune Lidia Constantinescu.
Pe de alta parte, Dana Patrichi este de parere ca, fata de barbati, femeile de afaceri tind sa se ataseze emotional de unele idei de business. Astfel, ele risca destul de mult pentru aceste idei, in momentul cand lanseaza sau conduc o afacere personala.
“Cred ca la varsta maturitatii, femeile de afaceri nu se mai "arunca" asa de usor, nu se lasa luate de val, ci calculeaza mai atent riscurile unei afaceri si potentialul real al unei initiative antreprenoriale”, spune Dana Patrichi.
Dupa ce trec de varsta de 30 de ani, femeile intra mai degraba intr-o afacere care nu le spune foarte mult din punct de vedere emotional, dar care le va aduce un profit si le va permite sa se dezvolte, mai adauga Patrichi.
Redactor: Andreea Marinas
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Lantul de magazine R-kiosk se lanseaza in Romania
Reteaua R-kiosk este operata de grupul finlandez de retail Rautakirja iar anul acesta vor fi deschise 30 de unitati sub acest brand.
R-kiosk este un concept de magazin de proximitate de unde pot fi cumparate ziare si reviste, produse din tutun, cartele pre-paid, carti, CD-uri, DVD-uri, bilete loto, dar si produse specifice chioscurilor (bauturi, snacks-uri, dulciuri etc.) si produse fast-food (patiserie, salate, cafea etc).
Pana la sfarsitul anului 2009, numarul magazinelor R-kiosk din Romania urmeaza sa depaseasca cifra de 100 de unitati.
Prima unitate R-kiosk va fi deschisa in Bucuresti peste doua zile, pe 31 iulie, in zona Obor, urmand apoi extinderea in principalele orase din tara. Pana la sfarsitul acestui an vor mai fi lansate noi unitati in orasele Braila, Calarasi, Craiova, Conatanta, Pitesti, Ploiesti si Sibiu.
Magazinele vor fi amplasate atat in spatii stradale, cat si in centre comerciale. Suprafata utila a unei unitati va fi intre 45 si 70 mp.
Rautakirja, parte a SanomaWSOY si proprietar al Hiparion Distribution, va investi 4 milioane de euro in perioada 2008-2009 pe piata romaneasca, pentru dezvoltarea retelei R-kiosk.
Hiparion Distribution este o companie infiintata in 1999, iar incepand cu 2004 actionariatul majoritar a fost transferat catre Rautakirja Oy.
In prezent, in Finlanda exista 720 de magazine de tip R-kiosk. Pe langa acestea, compania mai detine 200 de chioscuri in Estonia, 390 in Letonia, 470 in Lituania si 150 in Rusia.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
A crescut numarul de credite garantate de FNGCIMM
1012 IMM-uri din toata tara au accesat credite bancare cu garantia FNGCIMM SA-IFN si a filialelor sale, in primul semestru al anului 2008.
FNGCIMM SA-IFN (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri) a inregistrat o crestere de 2,13 ori a cifrei de afaceri in primul semestru al anului 2008, fata de acceasi perioada a anului trecut, se arata in comunicatul de presa.
In aceasta perioada, veniturile din exploatare au crescut cu 214,35% iar cheltuielile aferente realizarii veniturilor din exploatare au crescut cu 103,04%.
Valoarea garantiilor acordate la nivel national, in primul semestru din 2008, a fost de 364.819.486 lei.
Volumul garantiilor aprobate reprezinta un procent de aproximativ 93,4% din solicitarile de garantare primite de institutie, restul de 6,6% reprezentand solicitari care nu au indeplinit conditiile de acordare.
Garantiile au fost acordate in proportie de 88,36% din surse proprii ale Fondului si in proportie de 11,64% din surse in administrare, conform prevederilor Legii 218/2005, privind stimularea absorbtiei fondurilor Sapard. Un procent de peste 60% dintre acestea au fost garantii pe termen mediu si lung, destinate creditelor pentru investitii.
Din punct de vedere numeric, garantiile cu un sold de pana in 500.000 lei reprezinta 84%, concretizand strategia FNGCIMM SA de a sustine in special micii intreprinzatori.
La sfarsitul lunii iunie 2008, profitul din exploatare a fost de 9.707.298 lei. Veniturile totale obţinute au fost de 30.544.759 lei, in crestere cu 60,54 % fata de aceeasi perioada a anului 2007, iar cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestor venituri au fost de 22.835.811 lei.
Profitul brut realizat a fost de 7.708.948 lei, iar profitul net de 5.891.489 lei, depasind de sapte ori profitul prognozat (765,57 %).
Fata de perioada similara a anului trecut, a crescut si numarul de institutii financiare partenere prin semnarea conventiilor cu Banca C.R. Firenze Romania, OTP Bank Romania, Bank Leumi şi Eximbank.
Primele doua locuri privind volumul garantiilor acordate continua sa fie ocupate de Banca Comerciala Romana si BRD - Groupe Societe Generale.
FNGCIMM este o institutie financiara care garanteaza finantari, avand la 30 iunie 2008 un capital propriu de aproape 326 milioane lei (peste 89 milioane de euro), in crestere cu aproximativ 16% fata de 30 iunie 2007.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Investitie de 38 mil. euro intr-un mall din Hunedoara
Dezvoltatorul Plaza Centers va construi un centru comercial in orasul Hunedoara, compania depunand deja dosarul pentru obtinerea PUD-ului.
Terenul pe care va fi construit mall-ul are o suprafata totală de 41.000 de metri patrati si a fost cumparat in martie 2008.
Noul centru comercial va avea o suprafata construita de 25.000 mp si va oferi 18.000 mp inchiriabili.
Plaza Centers estimeaza ca va obtine autorizatiile si va demara lucrarile de constructie in aproximativ patru luni. Mall-ul va fi inaugurat la inceputul anului 2010.
Centrul comercial va fi construit pe doua niveluri, va avea un supermarket de peste 2000 mp, magazine cu articole sportive, magazine de moda, food court, Fantasy Park si peste 650 de locuri de parcare.
Plaza Centers a intrat pe piata romaneasca la finalul anului 2006 si, pana in acest moment, a initiat sapte proiecte de real estate, estimand o investiţie de 2 miliarde de euro in patru ani. Cele sapte proiecte sunt situate in Bucuresti, Hunedoara, Iasi, Miercurea Ciuc, Slatina, Targu Mures si Timisoara. Compania intentioneaza sa dezvolte o retea de aproximativ 15 mall-uri in orase din intreaga tara.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Studiu: 645 mp de mall la mia de locuitori in cativa ani
Pe piata din Romania, densitatea spatiilor comerciale moderne de inchiriat se va tripla in urmatorii trei – cinci ani, potrivit unui studiu al agentiei imobiliare Regatta.
Daca toate proiectele anuntate in acest moment pe piata vor fi finalizate, densitatea spatiilor comerciale moderne de inchiriat din Romania urmeaza sa ajunga la la 645 mp la mia de locuitori in trei – cinci ani, se arata in studiul citat. In prezent, densitatea spatiilor comerciale este de 170 mp la mia de locuitori.
Proiectele anuntate pentru urmatorii ani in Romania insumeaza 2.400.091 mp inchiriabili, din care 988.128 mp doar in Bucuresti. Suprafata inchiriabila anuntata a fi livrata in anii urmatori in Bucuresti este mai mare decat totalul spatiilor existente in prezent in principalele 13 orase din tara, din punct de vedere al numarului de locuitori.
“Ramane insa de vazut care va fi procentul de finalizare reala a proiectelor anuntate, luand in calcul competitia din piata si potentialul pietei respective de a suporta o asemenea densitate. In plus exista proiecte care si-au anuntat finalizarea in urmatorii 3 - 5 ani, dar nu au inceput demersurile spre demararea constructiei”, spune Dragos Radu, analist piata in cadrul companiei Regatta.
In cazul oraselor Craiova si Ploiesti unde sunt anuntate foarte multe proiecte care determina o crestere foarte mare a densitatii la mia de locuitori, sansele de concretizare a mall-urilor anuntate sunt foarte scazute. Imposibilitatea oraselor de a suporta densitati de 1.072 mp sau 1.297 mp la 1.000 locuitori probabil ii va face pe dezvoltatori sa se reorienteze, sunt de parere reprezentantii Regatta.
Din punct de vedere al densitatii suprafetelor inchiriabile, orase precum Iasi, Cluj si Brasov se afla inaintea Bucurestiului. Insa, numarul mare de proiecte anuntate in Capitala pentru urmatorii ani va creste si densitatea din acest oras, depasind localitatile amintite.
Densitatea spatiului inchiriabil din Bucuresti a crescut cand s-a lansat Baneasa Mall, cel mai mare centru comercial existent in Capitala (85.000 mp inchiriabili). Pana la sfarsitul lui 2008, densitatea suprafelelor inchiriabile la mia de locuitori va continua sa creasca usor prin lansarea mall-urilor Liberty Centre in sectorul 5 si Grand Arena in sectorul 4.
Acum, suprafata inchiriabila de spatii comerciale moderne este de 855.313 mp in primele 13 orase din tara. Cel mai mare numar de metri patrati inchiriabili se gaseste in Bucuresti, unde cele sase mall-uri existente insumeaza 247.500 mp. Cluj Napoca are aproape jumatate din totalul spatiului inchiriabil din Bucuresti, adica 124.100 mp detinuti de cinci centre comerciale.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
