Leasing imobiliar pentru IMM-uri de la BCR Leasing
Compania ofera leasing imobiliar cu un prag minim de 10.000 de euro pentru valoarea finantata si o perioada contractuala de pana la 15 ani.
In cadul campaniei “Afacerea ta merita un spatiu mai bun”, BCR Leasing IFN promoveaza leasingul imobiliar pentru IMM-uri, se arata intr-un comunicat de presa al companiei.
Leasingul imobiliar permite finantarea, in sistem leasing financiar clasic sau sale-and-lease-back, a constructiilor finalizate reprezentand imobile rezidentiale/apartamente, sedii sociale, hale de productie, hoteluri si pensiuni, cabinete medicale, centre comerciale, depozite, precum si a terenurilor intravilane.
"Pentru majoritatea IMM-urilor, resursele proprii reprezinta, inca, principala sursa de finantare iar noi ne-am propus sa le facilitam accesul la forme moderne de finantare a investitiilor", spune Claudiu Emanuil Stanescu, Directorul General BCR Leasing.
Avansul standard necesar accesarii acestui produs este de minim 10% din valoarea bunului fara TVA, iar dobanda este negociabila, in functie de performantele companiei si de volumul finantarii solicitate.
Comisionul de management, platibil o singura data, este negociabil, incepe de la 1% si poate atinge maximum 3% din valoarea finantata. BCR Leasing nu aplica alte comisioane, iar valoarea reziduala este negociabila.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Piata brokerilor de credite are potential de crestere
Numarul companiilor din Romania care intermediaza credite a crescut in ultimii ani iar firmele deja existente pe piata s-au extins la nivelul intregii tari fie prin investitii proprii, fie prin acordarea de francize. In viitor, segmentul va continua sa creasca, dar va fi mai dificil pentru o companie mica, nou lansata, sa se impuna si sa castige o cota de piata semnificativa.
Pe piata brokerilor de credite din Romania sunt inregistrate in acest moment cateva sute de companii. Insa, dupa cum spun reprezentantii Credit Team, unul dintre jucatorii din domeniu, doar unele din firmele inregistrate au un portofoliu consistent de clienti si o activitate constanta.
Conform studiilor Asociatiei Romane a Brokerilor de Credite (ARBC), primii 12 jucatori din piata detin 70% din totalul creditelor intermediate pe acest segment. Liderul in domeniu este Kiwi Finance, companie infiintata in urma cu cinci ani sub numele de Gemini Capital Consult.
“Din 2003 pana in prezent, piata a cunoscut o dezvoltare constanta. In 2005 au inceput sa apara si alte companii, iar 2006 a fost anul cu cele mai multe intrari pe piata”, spune pentru startups.ro Cosmina Muresan, Head of Marketing&Communication la Kiwi Finance.
Pe langa numarul tot mai mare de companii din domeniu, in ultimii ani, a inceput sa creasca si interesul populatiei pentru produsele de creditere, iar brokerii cu obiective pe termen lung investesc in promovarea serviciilor de acest tip.
“Avantul din acest domeniu se plaseaza la nivelul anului 2007, atunci cand a fost sesizat potentialul activitatii de intermediere credite, pe fundalul modificarii normelor BNR”, spune pentru startups.ro Roxana Gavrila, Director de Comunicare la Credit Team.
Cele mai multe companii de brokeraj de credite care activeaza in Romania sunt autohtone, acestea detinand in jur de 45% din piata, conform datelor Credit Team bazate pe rezultatele financiare de la sfarsitul anului trecut ale companiilor.
Clientii
“Fata de prima parte a anului 2007, am observat ca acum notiunea de “broker de credite” este mai usor de recunoscut de catre potentialii clienti, desi nu este perceputa foarte clar”, spune Gavrila.
Conform unui studiu al Credit Team, 55,2% dintre cei intervievati declara ca au o perceptie destul de clara asupra serviciilor de brokeraj, 12,7% au declarat ca au o perceptie neclara iar 32,1% au afirmat ca nu stiu cu ce se ocupa un broker de credite.
Din punct de vedere al tipului de clienti, un procent de 90% din cei care contracteaza un credit prin Credit Team sunt persoane fizice, pe acest segment cererea fiind constanta. Aproximativ 66% dintre aplicantii pentru credite sunt barbati, 67% sunt persoane cu varsta intre 33 si 45 de ani iar 64% au studii medii.
“Consumatorii incep sa constientizeze importanta consultantei specializate in contractarea unui credit de orice natura”, spune Cosmina Muresan de la Kiwi Finance.
Strategia companiilor de brokeraj
Unele firme din domeniu se adreseaza atat clientilor persoane fizice, cat si companiilor. Alti brokeri au in target doar persoanele fizice, si, in unele cazuri, intermediaza doar un anumit tip de credit. Este exemplul IpoteciDirect, companie intrata pe piata anul acesta si care se adreseaza doar persoanelor fizice care vor sa contracteze un credit cu ipoteca.
Vlad Ardeleanu, CEO Ipoteci Direct, a declarat intr-un interviu acordat startups.ro cu ocazia lansarii pe piata a companiei ca strategia firmei este de a se extinde pe baza de investitie proprie in marile orase din tara. Este posibil ca dupa acel moment sa se ofere si francize, dar nu a fost luata inca o decizie in acest sens, pentru ca brokerul a fost creat in vederea unui exit, dezvoltarea prin franciza putand sa nu aduca o valoare adaugata semnificativa. In plus, “IpoteciDirect este un proiect nou, care mai are de crescut pana sa fie un partener interesant pentru franciza”, a adaugat Ardeleanu.
Pe de alta parte, alti jucatori mai vechi din domeniu au apelat atat la extinderea prin investitie proprie, cat si la dezvoltarea prin franciza sau achizitie.
“De la infiintare si pana in prezent, Kiwi Finance s-a extins organic, prin unitati proprii si cicluri de consolidare. Incepand cu acest an, luam in calcul si alte canale de extindere si distributie. De exemplu, suntem singurul broker autohton care a deschis o sucursala in afara tarii, la Madrid, pentru romanii care lucreaza in Spania”, spune Cosmina Muresan.
In Romania, Kiwi Finance are o retea nationala de noua sucursale, situate in opt judete. Pe viitor, compania are in plan extinderea retelei nationale, dar si a celei internationale. In principiu, firma se concentreaza pe doua directii de business dedicate clientilor persoane fizice: consultanta credite pentru nevoi personale si consultanta credite cu garantii ipotecare. Dar firma are si specialisti in consultanta pentru persoanele juridice, de la IMM-uri pana la corporatii.
O alta companie din domeniu, Credit Team, s-a concentrat pe dezvoltarea prin prezenta cu cel putin o unitate la nivelul fiecarui judet din tara. In aproape doi ani de activitate, firma acopera aproximativ trei sferturi din piata nationala, din punct de vedere al extinderii teritoriale detinand cea mai extinsa retea a unui broker de credite. Pentru aceasta, brokerul a apelat si la dezvoltarea prin oferirea de francize, pe langa investitiile proprii in extindere.
“Ne-am atins 70% din planurile de dezvoltare pe termen mediu. Capitala este o piata atipica si necesita o prezenta mult mai puternica. Strategia noastra este de a deschide mai multe agentii in zonele care necesita o forta de vanzari sporita si de aceea nu vom concentra un numar mare de consultanti intr-o singura sucursala”, spune Florinela Mares, directorul general al Credit Team.
Dezvoltarea pietei
“Piata brokerajului de credite din Romania urmeaza un trend ascendent. In urmatorii cinci ani estimam ca va atinge usor un procent de 15% - 20% din totalul de retail bancar. In economiile dezvoltate piata brojerilor de credite reprezinta 40-70% din retailul bancar, deci potentialul acestui domeniu este foarte mare. Dar jucatorii care vor intra pe acest segment in viitor trebuie sa fie foarte atenti la calitatea serviciilor oferite. Este greu de crezut ca o companie mica va reusi sa aiba un impact real asupra publicului”, spune Cosmina Muresan.
Directoarea de marketing a Kiwi Finance adauga si faptul ca, in prezent, proportia creditelor intermediate de brokeri reprezinta peste 5% din volumul total de credite contractate iar pana la sfarsitul lui 2008, aceasta valoare ar putea ajunge la 7% - 8%.
“Schimbarea normelor de creditare, aplicabile din aceasta toamna, va conduce la restrangerea numarului de jucatori de pe piata, in concordonta cu rezultatele inregistrate”, considera Roxana Gavrila.
Ea este de parere ca in perioada anilor 2009 - 2010 vom asista la inceputul consolidarii pietei de brokeraj, atunci cand se vor impune pe acest segment jucatorii reprezentativi. De asemenea, o alta directie de evolutie a pietei va fi dorinta brokerilor locali de a se afilia la companii recunoscute, pe masura ce marile firme isi vor adapta politica in acest sens.
Redactor: Andreea Marinas
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Helco lanseaza un program “rabla” pentru brutarii
Programul are ca scop incurajarea intreprinzatorilor din industria alimentara in vederea schimbarii echipamentelor vechi cu unele noi.
Posesorii de echipamente invechite vor putea sa le schimbe cu unele noi, primind o reducere de pana la 3.000 de euro, se arata intr-un comunicat de presa al companiei. Principalele echipamente avute in vedere sunt cuptoarele.
Potrivit unui studiu efectuat recent de Helco in colaborare cu un institut de cercetare, peste 70% din brutariile din tara folosesc echipamente al caror grad de uzura depaseste limitele normale.
Helco face parte dintr-un grup de firme cu preocupari in domeniul utilajelor din industria alimentara, printre care: consultanta, service, productie utilaje de panificatie, depozitare de materiale, import utilaje panificatie.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Antreprenorii vor sa isi finanteze afacerile prin listare la bursa
Numarul intreprinzatorilor romani interesati de listarea companiilor la bursa ca solutie de finantare a inceput sa creasca, sunt de parere specialistii KD Capital Management.
“Resursele de capital ce pot fi obtinute din activitatea bursiera au cele mai reduse costuri", a declarat Anca Marginean, directorul executiv al Patronatului Materialelor de Constructie, in cadrul seminarului “Finantarea companiilor prin listarea la bursa” organizat ieri la Bucuresti.
Marginean spune ca optiunea pentru piata de capital este justificata de o dezvoltare economica sanatoasa care presupune, printre altele, accesul la resurse financiare cat mai importante si cu costuri cat mai mici.
Conform reprezentantilor KD, antreprenorii au inceput sa fie mai interesati de listarea la bursa pentru ca bancile au conditii de creditare destul de severe.
“Avantajele finantarii pe piata de capital sunt costurile reduse, flexibilitatea finantarii (conditiile sunt impuse de emitent), publicitatea intensa si gratuita prin intermediul BVB, dar si determinarea unei valori reale de piata a companiei. Acest tip de finantare se adreseaza companiilor mari care doresc sa atraga fonduri importante pe termen mediu si lung cu niste costuri mici", a declarat in cadrul semnarului de ieri Silviu Enache, presedinte al KD Capital Management.
Seminarul organizat ieri a avut ca participanti o serie de reprezentanti ai CONPIROM (Confederatiei Patronale din Industria Romaniei) si ai principalelor patronate de ramura precum si antreprenori interesati de listarea companiilor.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
O afacere pretioasa
Natasa Chiosea a venit din Rusia in Romania in urma cu aproape noua ani, impreuna cu sotul ei care urma sa lucreze aici. Deoarece a vrut sa aiba timp pentru cresterea si educarea celor doi copii, dar in acelasi timp sa aiba o activitate, Natasa si-a lansat propria afacere: lucreaza de acasa si realizeaza manual bijuterii cu cristale Swarovski.
“Aveam un copil de opt luni cand am venit in Romania, iar la ceva timp l-am nascut si pe al doilea. Mereu mi-am dorit sa lucrez, insa mi-a fost foarte greu sa gasesc ceva in Romania pentru ca nu stiam limba si aveam doi copii mici de care trebuia sa am grija”, povesteste pentru startups.ro Natasa Chiosea (foto).
Ideea de afacere a venit de la o prietena care ar fi vrut sa aiba o astfel de activitate, dar nu putea, pentru ca sotul ei lucra in cadul unei ambasade.
Natasa s-a gandit ca business-ul s-ar potrivi cu ceea ce isi dorea, asa ca, in ianuarie 2005 a infiintat firma Karamella Prod, a urmat un curs in cadrul companiei Swarovski, si-a amenajat un mic atelier: accesorii, cristale, instrumente de lucru, si a inceput sa creeze bijuterii.
“Este un business ideal. Este interesant, creativ, feminin, sunt foarte multe avantaje. Am avut si atelier un timp, dar am descoperit ca este mult mai bine sa lucrez de acasa”, spune Natasa Chiosea.
Inainte de a incepe aceasta afacere, Natasa nu mai lucrase niciodata pentru ca s-a casatorit imediat dupa ce a terminat Facultatea de Pedagogie din Ucraina. Ea spune ca activitatea pe care o are acum a fost o alegere buna, pentru ca nu sunt multe companii pe aceasta nisa unde se realizeaza bijuterii lucrate manual, la comanda.
“Fac totul singura, insa avantajul este ca lucrez acasa. Lucrez totusi foarte mult, pentru ca am ajuns la un numar de clienti destul de mare si nu-i pot refuza”, spune Natasa Chiosea.
Cifrele companiei
Investitia initiala pentru lansarea afacerii s-a ridicat la aproximativ 6.000 de lei, bani care au fost utilizati in principal pentru achizitia cristalelor necesare.
In primul an de activitate (2005), Karamella a avut o cifra de afaceri de aproape 14.000 de lei, investitia initiala fiind recuperata integral. In prima jumatate a acestui an, cifra de afaceri a firmei a fost de aproximativ 75.000 de lei.
Strategia
Clientii companiei Karamella sunt, in general, femei din clasa medie, cu varsta intre 20 si 50 de ani, iar preturile bijuteriilor sunt stabilite pentru acest target. Majoritatea cumparatoarelor au venit prin recomandari, reteaua de cunostinte pe care Natasa Chiosea si-a creat-o in cei noua ani de cand locuieste in Bucuresti, venindu-i in ajutor.
Dar, printre clienti se numara si companiile care achizitioneaza bijuterii pe care sa le ofere cadou cu ocazia diverselor sarbatori sau aniversari. De asemenea, inca de la inceputul activitatii, ea a incheiat cateva contracte cu magazine de bijuterii care ii cumpara produsele pentru a le comercializa.
“Am si clienti - firme intermediare, care cumpara marfa, pun putin adaos si vand mai departe”, spune Natasa Chiosea.
Pentru a-si dezvolta o afacere reusita, ea spune ca s-a concentrat pe oferirea unor lucruri de calitate si onorarea cat mai rapida a comenzilor, uneori lucrand toata noaptea pentru a putea livra a doua zi produsele.
Noii clienti au fost castigati in totalitate pe baza de recomandare din partea cumparatorilor multumiti, fara sa fie nevoie de promovarea afacerii.
Problemele intampinate
Pentru ca in Romania oamenii sunt obisnuiti sa cumpere cristale Swarovski din magazine, una dintre problemele cu care s-a confruntat Natasa a fost neincrederea clientilor in faptul ca ea foloseste cristale originale.
“In tarile post-comuniste, bijuteriile realizate manual nu sunt la fel de apreciate ca in Occident. In tarile vestice, bijuteriile hand made sunt mai scumpe decat cele obisnuite”, spune Natasa Chiosea.
O alta problema de care s-a lovit in desfasurarea activitatii este legata de elementele si materialele folosite in crearea bijuteriilor. Acestea se gasesc destul de greu in Romania, si la un pret mult mai mare decat in afara tarii, asa ca Natasa cumpara o parte din materialele folosite dintr-un magazin specializat din Londra.
Dezvoltarea afacerii
Deocamdata, Natasa Chiosea nu se gandeste sa contracteze un spatiu si sa isi deshida un magazin propriu de bijuterii realizate manual, dar intentioneaza sa lanseze un magazin online. Acesta ar urma sa fie inaugurat cel mai probabil in luna martie, anul viitor, pentru ca atunci se inregistreaza nivelul cel mai bun al vanzarilor.
“Nu as vrea sa deshid un magazin intr-un spatiu comercial, pentru ca incerc sa ma ocup la fel de bine si de afacere si de copii”, explica Natasa.
In toamna acestui an, ea va lansa si noua marca sub care va comercializa de acum inainte produsele, Kiani Cristals. De asemenea, in viitorul apropiat isi va extinde activitatea si prin aplicarea de cristale pe o serie de produse de imbracaminte si textile. Pentru acest lucru, ea va investi in amenajarea unui atelier si achizitionarea aparaturii necesare.
Redactor: Andreea Marinas
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Erata: Sumele referitoare la investitia in firma si cifrele de afaceri din acest articol au fost publicate dintr-o eroare initial in euro, in loc de lei.
Piata leasingului a ajuns la 2,94 mld. euro in S1
Finantarile acordate de societatile membre ale Asociatiei Societatilor Financiare (ALB) si ale Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR) au ajuns la 2,8 mld. euro.
Dintre clientii societatilor membre ALB si ASLR, in primul semestru din 2008, cea mai mare parte a finantarilor a fost atrasa de clientii corporativi (91%), urmati de componenta de retail (8%) si de sectorul public (1%), se arata intr-un comunicat de presa al ALB..
Un procent de 23% (629 milioane euro) din totalul finantarilor acordate de firmele membre ALB si ASLR au vizat echipamentele cu scop industrial, 7% (189 milioane euro) sectorul imobiliar si 70% (1.944 milioane euro) sectorul transporturilor.
In domeniul transporturilor, autoturismele detin o cota de 53% din finantarile acordate de membrii ALB si ASLR, vehiculele comerciale grele 31%, vehiculele comerciale usoare 14%, iar alte tipuri de vehicule un procent de 2% din total.
Potrivit ALB, finantarea categoriei echipamentelor reprezinta o cota de 56% in domeniul constructiilor, 3% in domeniul echipamentelor IT si software, 4% echipamente destinate industriei metalurgice, 3% industria alimentara, 3% echipament medical, 3% echipament agricol, 2% industria de prelucrare a lemnului, 7% echipament petrolier, 3% echipament tipografic, 4% echipament ATM si 12% alte domenii.
Finantarea sectorului imobiliar, se mai arata in comunicat, este dominata de categoria cladirilor industriale si comerciale, cu un total de 38%, si de cea a spatiilor de birouri clasa A, B si C, cu 21%. Finantarea terenurilor reprezinta 6%, in timp ce restul de 35% reprezinta hoteluri, sectorul rezidential si al blocurilor de locuinte.
Conform datelor ALB, cele mai des intalnite perioade de derulare a unui contract de leasing sunt intre trei si patru ani (28%) sau intre patru si cinci ani (28%). Cele mai putine contracte (2%) au durata de un an.
Leasingul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing pentru membrii ALB si ASLR, atingand un procent de 99% din totalul activelor finantate, restul de 1% fiind reprezentat de leasingul operational.
Piata de leasing din Romania (ALB, ASLR, societati neafiliate) se ridica la o valoare totala de 2,94 miliarde de euro dupa valoarea activelor finantate la sfarsitul semestrului I.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Investitie de 2 mil. euro in noul magazin Diverta Magheru
Unitatea are la baza un nou concept care cuprinde si o cafenea Cup&Cino, brand prezent in Romania prin franciza detinuta de catre Grupul RTC.
Noul concept al magazinului Diverta cuprinde o gama extinsa de produse, incluzand categorii precum design interior, bijuterii si ciocolata, condimente si accesorii gastronomice.
Diverta Magheru are o suprafata de 1.700 mp, iar Dan Rosu, CEO Diverta, estimeaza o cifra de afaceri de 7 milioane de euro pe an si peste 500.000 de vizitatori pentru aceasta unitate.
Rebrandingul magazinelor deja existente va dura aproximativ doi-trei ani. Potrivit lui Dan Rosu, pana la sfarsitul anului, compania va mai investi sase milioane de euro in sase noi magazine si alte sapte - opt milioane de euro in remodelarea altor trei magazine Diverta: cel din Plaza Romania (Bucuresti), un magazin din Timisoara si unul din Oradea.
De la inceputul anului viitor, Diverta va oferi francize pentru extinderea in orasele mici si in cartierele din Bucuresti.
“Fiind o franciza de concept, nu vreau sa facem bani din taxa de franciza. Vom lasa bariera de intrare destul de jos: nu va fi o taxa de intrare, dar va fi platit costul de amenajare al magazinelor. Profitul nostru va fi reprezentat de un procent din rulaj”, spune Octavian Radu, presedintele Grupului RTC care detine reteaua Diverta.
In octombrie anul acesta va fi deschis la Chisinau un magazin Diverta care are la baza o investitie de 700.000 de euro.
Pentru construirea, dezvoltarea si promovarea brandului, cat si pentru redefinirea conceptului si a elementelor de identitate, compania a investit peste patru milioane de euro de-a lungul celor sapte ani de prezenta pe piata.
Cifra de afaceri a retelei de magazine Diverta in anul 2007 a fost de 47 de milioane de euro, pentru anul acesta reprezentantii companiei estimand o cifra de afaceri de 56 de milioane de euro.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Sprijin gratuit pentru afacerile europene
Daca vrei sa afli cum poti face business la nivel european, poti primi sprijin gratuit din partea a trei centre create sa ofere informatii si solutii legate de Uniunea Europeana. Institutiile iti ofera date si solutii legate de legislatia comunitara, fondurile structurale sau extinderea companiei tele in alte tari membre ale Uniunii Europene.
Centrul InfoEuropa
Centrul de informare europeana InfoEuropa apartine de Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) din cadrul Guvernului Romaniei si ofera companiilor, dar si cetatenilor, informatii gratuite din domeniul dreptului european. In cazul companiilor, centrul de informare ofera detalii despre legislatia comunitara sau despre actele nationale de transpunere.
“De la inceputul anului, am primit din partea firmelor romanesti aproape 50 de solicitari, care se refera la modul in care pot fi accesate fondurile structurale. Printre celelalte cereri de informatii adresate centrului, s-au regasit si modificarile legislative dupa adoptarea aquis-ului comunitar”, spune pentru startups.ro Iuliana Dumitru, coordonatorul centrului InfoEuropa.
Centrul raspunde solicitarilor companiilor pe loc, iar daca este nevoie de o documentare specializata pe un anumit domeniu, raspunsurile sunt primite in termen de cateva zile.
“In functie de domeniul de interes, de multe ori sprijinim companiile sa gaseasca specialistii sau institutiile competente sa le dea un raspuns complet pe subiectele de care sunt interesate”, spune Iuliana Dumitru.
Coordonatorul centrului de informare europeana explica pentru startups.ro ca in Romania 90% dintre companiile care au cerut informatii au fost interesate de dezvoltarea afacerilor in tara noastra, iar restul de 10% au solicitat informatii pentru extinderea afacerilor in alte state membre ale Uniunii Europene (UE).
Centrul InfoEuropa functioneaza in Bucuresti, in acelasi sediu cu Biblioteca Centrala Universitara.
Europe Direct Centras
Centrul de informare Europe Direct Centras apartine de Comisia Europeana si raspunde la intrebari referitoare la programele UE si ofera informatii care tin de viata intr-o tara membra a Uniunii. De exemplu, calatoria dintr-un stat al UE in altul, demersurile pentru recunoasterea studiilor, introducerea unei plangeri impotriva produselor periculoase, numele, adresele si numerele de telefon ale organizatiilor la care atat cetatenii, cat si firmele pot apela, ajutor pentru stabilirea parteneriatelor transfrontaliere.
Europe Direct Centras nu se adreseaza direct companiilor sau persoanelor care doresc sa isi deschida o afacere, insa ofera informatii generale cu privire la achizitionarea sau vanzarea unei intreprinderi, inchiderea activitatii, posibilitatile de finantare, gestiunea intreprinderilor si dezvoltarea activitatii.
“Firmele romanesti au fost interesate pana acum de accesarea fondurilor structurale, de legislatia industriala si comerciala si de gestiunea resurselor umane”, spune pentru startups.ro Madalina Paxaman, coordonatorului centrului de informare Europe Direct Centras.
Centrul este deschis din luna aprilie a acestui an si, pana in prezent, a primit, prin telefon sau e-mail, aproximativ 50 de solicitari de informatii din partea firmelor. Solicitarile au fost legate in special de domeniul financiar si de cel al dreptului comunitar.
“Incercam sa oferim raspuns pe loc la solicitarile primite prin telefon. Angajatii nostri nu sunt experti in economie, legislatie, resurse umane, asa ca, atunci cand intrebarea este una foarte specifica, companiile sunt solicitate sa formuleze o solicitare prin e-mail la care se va raspunde in cinci zile lucratoare”, adauga Paxaman.
Pentru solicitarile venite prin fax sau posta, termenul de raspuns este de doua saptamani.
Centrele de Informare Europe Direct functioneaza in Bucuresti si in alte 26 de localitati din tara: Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Bistrita, Brasov, Cluj, Comanesti, Constanta, Craiova, Fagaras, Galati, Iasi, Lacul Sarat, Medias, Mizil, Odorheiul Secuiesc, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea, Rodna, Sangeorgiu de Padure, Sfantul Gheorghe, Simeria, Targu Mures, Timisoara, Vaslui.
SOLVIT
SOLVIT este o retea infiinata de Comisia Europeana la inceputul anului 2007 si care functioneaza in cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului. Reteaua rezolva, fara folosirea procedurilor judiciare, problemele care apar in urma neaplicarii sau aplicarii necorespunzatoare a legislatiei europene de catre autoritatile publice nationale.
Problemele de care se ocupa centrul privesc piata interna a UE cu cele patru libertati de circulatie: libera circulatie a serviciilor, a marfurilor, a capitalurilor si a persoanelor.
“Rezolvam plangerile provenite atat din partea cetatenilor, cat si din partea intreprinderilor, prin cooperarea intre centrul SOLVIT care a primit sesizarea (centrul cu care petentul are legatura administrativa cea mai stransa - centrul de origine) si centrul SOLVIT din statul unde a avut loc incalcarea dreptului comunitar (centrul responsabil)”, spune Loredana Patagoi, reprezentanta SOLVIT.
Pentru ca un dosar sa poata fi inregistrat si solutionat de centru, acesta trebuie sa respecte cateva conditii: sa fie vorba despre un caz transfrontalier, sa nu fie demarate proceduri judiciare pentru solutionarea sa, problema sa rezulte din neaplicarea sau aplicarea incorecta a dreptului comunitar privind piata interna de catre administratia nationala dintr-un stat membru.
Centrul nu acorda consultanta juridica companiilor, ci intervine doar pentru solutionarea problemelor pe care le intampina firmele in exercitarea drepturilor oferite de legile europene sau una dintre libertatile pietei interne a UE. De asemenea, serviciul nu intervine in problemele aparute intre persoane fizice sau intre persoane juridice, ci doar intre acestea si autoritatile unui stat membru UE.
“In cursul anului 2007, am primit aproximativ 150 de cazuri transmise de companii, ceea ce reprezinta aproximativ 18% din totalul cazurilor SOLVIT, pe domeniile accesului pe piata al produselor, uniunii vamale, impozitarii", spune Patagoi.
Termenul in care centrele SOLVIT furnizeaza solutii pentru problemele sesizate este de zece saptamani. Acesta poate fi prelungit cu inca patru saptamani, daca exista motive temeinice cum ca in termenul suplimentar se poate obtine o solutie pentru petent.
Redactor: Paula Safta
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Regatta: piata birourilor din Bucuresti se dubleaza pana in 2010
Anul acesta, spatiile de birouri din Capitala vor ajunge la un total de 1.400.000 mp inchiriabili, urmand ca in urmatorii doi ani sa depaseasca pragul de 2.000.000 mp.
Piata imobiliara de birouri din Bucuresti inregistreaza o cerere crescanda pentru spatii destinate marilor companii nationale si internationale, se arata intr-un comunicat de presa al agentiei imobiliare Regatta.
In prezent, chiar si firmele de dimensiuni reduse manifesta tendinta de a alege un sediu intr-o cladire de birouri si nu intr-un apartament sau intr-o vila renovata, asa cum se intampla in anii precedenti.
“Situatia stocului existent de cladiri de birouri din Bucuresti la sfarsitul anului 2007 insuma aproximativ 1.000.000 mp inchiriabili, dintre care aproximativ 300.000 mp au fost livrati numai in anul 2007. Cladirile in cauza sunt concentrate in special in zona de nord, dar si in centrul si vestul Bucurestiului, zone caracterizate de facilitati propice dezvoltarii unei afaceri”, spune Mihaela Raducanu, directorul departamentului birouri al Regatta.
Potrivit Regatta, daca in urma cu doi-trei ani stocul de birouri era format preponderent din cladiri de clasa B, in prezent exigenta cererii face ca noile cladiri sa fie furnizate la cele mai inalte standarde de dotare de clasa A.
“Cel mai nou concept care incepe sa fie adoptat pe piata office din Bucuresti este cel al cladirii ecologice”, spune Dragos Radu, analist de piata la Regatta.
O constructie de acest tip este menita sa eficientizeze folosirea energiei electrice si a celei termice si sa se ocupe de epurarea apelor reziduale prin folosirea de sisteme si tehnologii noi.
Un material startups.ro. Toate dreoturile rezervate.
Finantari nerambursabile pentru IMM-uri
Banii sunt oferiti prin programul “e-Crestere” care dispune de un buget de aproximativ 20 de milioane de lei (9 milioane de dolari).
Beneficiarii programului pot fi persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si familiale, microintreprinderile, IMM-urile, asociatiile care activeaza in domeniul agriculturii, societatile cooperative, cooperativele agricole, grupurile de producatori.
Proiectele finantare trebuie sa aiba ca scop imbunatatirea competitivitatii firmelor romanesti pe piata interna si pe pietele externe, prin adoptarea de tehnologii inovatoare si solutii informatice de tip e-business. Astfel, proiectele trebuie sa includa propuneri de finantare privind:
- Achizitionarea utilajelor de productie care sa contina elemente inovatoare sau tehnologii moderne, precum si echipamente TIC (una din aceste categorii sau o combinatie a acestora)
- Achizitionarea drepturilor de exploatare a unei inventii brevetate (prin contract de cesiune sau licenta), precum si licente software si sisteme TIC (una din aceste categorii sau o combinatie a acestora);
- Achizitionarea de solutii software care pot include urmatoarele: analiza proceselor, dezvoltarea, implementarea si testarea aplicatiei
- Achizitionarea de servicii de consultanta pentru: planuri de afaceri pentru dezvoltarea solutiilor de tip e-business, studii de piata, pregatirea documentatiei proiectului, implementarea proiectului (una din aceste categorii sau o combinatie a acestora); - Achizitionarea de servicii de instruire (numai taxele pentru cursuri)
- Participarea la expozitii si targuri nationale si internationale (numai taxa de participare) si servicii pentru marketing online (una din aceste categorii sau o combinatie a acestora)
- Costuri pentru audit.
Valoarea finantarilor oferite variaza de la 33.450 lei pentru persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderi familiale, 223.000 lei pentru IMM-uri si poate ajunge pana la 446.000 lei pentru parteneriatele formate dintr-un IMM (beneficiar) si o unitate de drept public sau privat (partener) atestata in a desfasura activitati de cercetare – dezvoltare.
“e-Crestere” este un program lansat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) pentru a oferi finantari nerambursabile sectorului IMM din Romania.
Programul este o sub-componenta a proiectului „Economia Bazata pe Cunoastere” - finantat de catre Banca Mondiala si Guvernul Romaniei, iar apelul pentru proiecte este deschis de astazi pana pe 24 noiembrie 2008. “e-Crestere” este administrat de catre MCTI, prin Unitatea de Management a Proiectului Economia Bazata pe Cunoastere (UMP).
Documentatia necesara redactarii proiectelor poate fi gasita pe site-ul MCTI sau aici.
Proiectele pot fi depuse pana pe 24 noiembrie, ora 14.00, la sediul UMP - MCTI din Bucuresti (Bulevardul Libertatii Nr. 14, Sector 5).
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
