Caracteristicile IMM-urilor
Alegerea tipului de societate comerciala se face in momentul infiintarii companiei, cand trebuie sa stabilesti in ce categorie te incadrezi – microintreprindere, intreprindere mica sau mijlocie.

”Ca IMM-ul sa fie functional, reprezentantii legali ai intreprinderii trebuie sa depuna o declaratie pe propria raspundere pentru a incadra firma in plafoanele de mai sus”, spune pentru startups.ro Oana Dasca, reprezentanta CNIPMMR (Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania).

Conform legislatiei in vigoare, IMM-urile trebuie sa aiba un numar mediu anual de salariati mai mic de 250. De asemenea, trebuie sa realizeze o cifra de afaceri anuala neta, echivalenta in lei, de pana la 50 de milioane de euro sau sa detina active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 de milioane de euro. Activele totale cuprind activele imobilizate, activele circulante si cheltuielile in avans.

In functie de numarul mediu anual de angajati si de cifra neta de afaceri sau de activele totale pe care le detin, IMM-urile se impart in trei categorii:

• Microintreprinderi: au pana la noua salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane de euro (echivalentul in lei).
• Intreprinderi mici: au intre 10 si 49 de angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale de pana la 10 milioane de euro (echivalentul in lei).
• Intreprinderi mijlocii: au intre 50 si 249 de salariati si o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro (echivalentul in lei) sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 de milioane de euro.

Companiile care nu se incadreaza in aceste criterii intra in categoria intreprinderilor mari.

Conform datelor din Carta Alba a IMM-urilor din Romania, editia 2008, din totalul firmelor active in tara, 98,2% realizeaza o cifra de afaceri de pana la 2 milioane de euro iar 92% dintre acestea sunt microintreprinderi.

Avantajele IMM-urilor
Clasificarea societatilor comerciale drept IMM-uri ajuta la stabilirea companiilor care pot beneficia de anumite programe de sprijin. De exemplu, IMM-urile care nu au suficiente garantii pentru a obtine un credit, pot sa apeleze la sprijinul Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). 

Fondul garanteaza in mod neconditionat, expres si irevocabil, executarea de catre beneficiarii finantarilor a obligatiilor patrimoniale asumate prin contractele de credit. Astfel, IMM-urile pot beneficia de garantii complementare din partea fondului in cazul in care solicita un credit si nu dispun de garantii in procentul solicitat de banca.

De asemenea, multe din programele de finantare care se deruleaza la nivelul Uniunii Europene au in vedere IMM-urile, tocmai pentru ca acestea detin o pondere mare din economiile tarilor.

In plus, bancile ofera produse de creditare dedicate acestor companii iar o serie de organizatii internationale ajuta la randul lor IMM-urile. Este exemplul Business Advisory Services (BAS), un program ce sprijina companiile din aceasta categorie care au nevoie sa apeleze la servicii de consultanta, dar nu si le pot permite.

Redactor: Paula Safta

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Eugen Dragomir, Director de Vanzari-Marketing la Codecs,  enumera pentru startups.ro o serie de situatii care au loc in cadrul companiilor si duc la alegerea unui training.

Prima este legata de faptul ca oamenii vor sa participe la deciziile care ii afecteaza, sa fie informati, sa simta o motivatie si o apartenenta la organizatia din care fac parte. Daca managerii nu stiu cum sa exercite un leadership coerent, aceste lucruri nu se pot intampla.

A doua este legata de diviziile de vanzari care trebuie sa fie cat mai performante. Angajatii din aceste departamente nu trebuie doar sa vanda un produs, ci sa aiba capacitatea de a lega relatii de parteneriat cu persoane de contact din cadrul organizatiilor client.

O alta situatie este legata de aparitia a tot mai multe proiecte in cadrul unei organizatii. Astfel, se face simtita nevoia de a avea angajati cu competente de project management.

Ce-a de-a patra motivatie este legata de dorinta managerilor de a obtine performate inalte prin lucrul in echipa si de a face echipele sa colaboreze mai bine pentru atingerea obiectivelor.

In cazul acestor situatii, problemele pot fi rezolvate prin trimiterea anagajatilor la un training potrivit. Insa, inainte de alegerea unui astfel de program, reprezentantii companiilor din domeniu iti recomanda sa raspunzi la o serie de intrebari:

•  De ce ai nevoie de un program de training?
•  Ce vrei sa schimbi ca urmare a programului de training?
•  Vrei sa schimbi sau sa ameliorezi anumite abilitati sau vrei sa determini o schimbare de atitudine?
•  Ce competente trebuie sa aiba angajatii pentru atingerea obiectivelor afacerii?
•  Cine sunt persoanele din companie care ar trebui sa posede competentele identificate?
•  Cum pot fi invatate cel mai bine aceste competente? (prin observatie, reflectie, experiementand etc.)
•  Care sunt rezultatele pe care le astepti in urma acestui training?
•  Cum va arata programul de follow-up al acestui program de training?

Criterii de selectie
Un criteriu de selectie foarte important in alegerea unui training este legat de durata de timp pe care se desfasoara. Majoritatea companiilor nu isi permit sa scoata oamenii din activitatea lor zilnica de-a lungul multor zile. Eugen Dragomir spune ca, in mod obisnuit, unui om ar trebui sa i se ofere training in jur de opt – zece zile pe an. Dar sunt multe organizatii care nu ofera decat cel mult trei zile pe an.

“Inca mai exista companii care isi trimit oamenii la traininguri pentru ca este la moda sau cumpara programe de coaching cu durata de una-doua zile, fara sa se gandeasca la faptul ca pentru a pregati un coach ai nevoie de ani, nu de zile”, spune pentru startups.ro Rares Manolescu, Senior Manager la HumanInvest.

Alegerea unui curs online are avantajul pretului mai mic si al faptului ca angajatii nu sunt scosi din activitatea zilnica pe durata desfasurarii. Insa, specialistii spun ca fara interactiune este greu sa formezi niste abilitati solide.

“Nu ajunge numai sa citesti si sa dai niste teste online ca sa ai pretentia ca ai abilitatile necesare. Combinatia optima ar trebui sa cuprinda atat cursuri online, cat si intalniri fata in fata, incadrate intr-o politica de invatare pe termen lung. Online oamenii ar trebui sa aiba acces la cunostinte iar offline ar trebui sa poata pune in practica ce au invatat si sa experimenteze”, spune Eugen Dragomir.

Importanta in alegerea unui training este si originalitatea acestuia.

“Un program original de training nu va putea fi niciodata inlocuit cu o <poveste> de 1-2 ore pe care un trainer o poate improviza in urma citirii unei carti. Asta pentru ca in nici o carte nu se va gasi tehnologia de instruire care asigura succesul acelui program”, spune Rares Manolescu.

De asemenea, un program de training ar trebui sa fie urmat de un follow-up. Acesta nu inseamna doar ca dupa terminarea cursului trainerul vine si sta cateva ore de vorba cu participantii pentru a face o recapitulare a notiunilor invatate.

“Un program de follow-up ar trebui sa includa instrumente care sa masoare gradul de cunostinte acumulate de participanti din momentul sesiunii de training si pana in prezent (eventual comparate cu o evaluare initiala), plus evaluarea modificarilor de comportament, pe baza feedback-ului cerut celor din jurul angajatului”, explica  Rares Manolescu. 

Sesiunile de follow-up ar trebui sa contina activitati special create pentru a stimula recapitularea notiunilor cheie. Nu in ultimul rand, follow-up-ul ar trebui sa includa si sesiuni individuale de coaching, in care trainerul sa revizuiasca periodic, impreuna cu fiecare participant, progresul in stapanirea notiunilor invatate.

Momentul potrivit
Eugen Dragomir spune ca nu exista momente favorabile sau mai putin favorabile din viata unei companii cand ar fi bine sa iti trimiti echipa la un training.

“Eu cred in dezvoltarea continua bazata pe experimentare si practica. Daca performanta inalta nu se poate atinge decat prin dezvoltarea competentelor personalului, in care si trainingul joaca un rol, atunci sistemul de training devine un instrument managerial de cea mai mare importanta”, spune Eugen Dragomir.

Rares Manolescu spune ca in mod cert, dupa ce ai inceput implementarea unei schimbari in companie si oamenii au inceput sa lucreze in noul context, este bine sa te gandesti la un training. Acesta ar trebui oferit ca sprijin pentru a avea performante mai bune si nu ca beneficiu, pentru a motiva oamenii sau a-i face sa uite de greutatile prin care trec.

Reprezentantul HumanInvest spune si ca, uneori, decizia de achizitionare a unui program de training vine pe fondul unei scaderi in performanta unui anumit grup de angajati si atunci managerii considera ca este justificata nevoia de training.

“Este important sa fie inteles foarte clar ca un training nu va ajuta la cresterea performantei atata vreme cat nu este sustinut puternic de catre managerul acelui grup de angajati. Participantii la o sesiune de training nu vor putea fi <vaccinati> impotriva scaderii performantei daca nu primesc si sprijinul managerului lor. Si acest proces este la fel de important ca si trainingul in sine”, spune Rares Manolescu.

Cele mai cautate traininguri
“Grupul tinta in care se investeste cel mai mult in acest moment pare a fi managementul, cu accent pe grupul de middle si frontline. In cadrul acestui grup, consideram ca cele mai cautate abilitati sunt cele de leadership, eficienta personala, comunicare, influentare si dezvoltare a echipei”, explica  Rares Manolescu.

Si Eugen Dragomir spune ca cele mai solicitate cursuri sunt legate de formarea abilitatilor manageriale (comunicare, managementul performantei, leadership, motivare, delegare, conducerea echipei, managementul personalului sau managementul timpului). Urmeaza apoi trainingurile pentru formarea abilitatilor personalului de vanzari, cele de project management si cursurile legate de activitati de dezvoltare si lucru in echipa.

“In momentul de fata isi fac loc cu destul de mult success, insa fara a avea un volum deosebit, trainingurile care dezvolta abilitati de coaching pentru manageri si cele legate de dezvoltarea personala”, adauga Eugen Dragomir.

Managerii incep sa devina din ce in ce mai constienti ca trebuie sa urmareasca modul in care sunt exersate si aplicate in companie cunostintele invatate la un training. Astfel, Eugen Dragomir spune ca acestia incep sa solicite metodologii prin care anagajatii sa aiba acces online la informatiile ce urmeaza sa fie predate; sa se poata auto-testa; sa fie indrumati in aplicarea celor invatate iar intalnirile fata in fata sa aiba rol de experiementare a cunostintelor si nu de predare.

Redactor: Paula Safta

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Pe o piata romaneasca a accesoriilor pentru tehnologie dominata de accesoriile de telefonie mobila, incep sa apara noi companii care ofera accesorii pentru laptopuri. Cel mai recent exemplu este Neocomm, firma care aduce in tara produsele marca Booq si Red Maloo.

“Nu am mai lucrat in domeniu, insa cunosteam companiile pe care acum le reprezentam. A fost destul de dificil sa conving producatorii sa accepte o prezenta pe piata romaneasca prin firma mea, dar am reusit prin seriozitate, printr-un plan de afaceri bine scris si printr-o buna cunoastere a pietei”, spune pentru startups.ro Dan Iavorszky, General Manager Neocomm.

Astfel, de trei luni, Neocomm este distribuitor autorizat al accesoriilor pentru latopuri marca Booq si Red Maloo, pe care le comercializeaza prin magazinul online propriu, laptopgear.ro.

Investitia initiala in aceasta afacere s-a ridicat, potrvit lui Iavorszky, la suma de 25.000 de euro, iar principalii competitori de pe piata locala ai brandurilor Booq si Red Maloo sunt in momentul de fata Samsonite si Dicota.

Contextul din piata
Sorin Campeanu, Sales Manager al companiei Worldcomm, spune ca pe piata romaneasca de accesorii pentru tehnologie exista cateva sute de importatori si distribuitori de profil.

“Din punct de vedere valoric, este dificil de facut o estimare a pietei. Insa, cresterea este constanta, de la an la an, si, cu siguranta, aceasta va continua”, spune pentru startups.ro Sorin Campeanu.

Pe de alta parte, Alexandru Munteanu, Director Comercial la Germanos Telecom Romania estimeza piata accesoriilor pentru telefoane mobile la o valoare de opt-zece milioane de euro, “cresterea fiind inregistrata in special pe segmentele accesoriilor fashion si high-tech”.

Si in cazul retailerului telecom Euro-GSM, accesoriile pentru telefoanele mobile detin deocamdata o pondere majoritara din vanzarile pe acest segment, dupa cum declara Zsolt Kilin, Director de Produs la Euro-GSM.

Compania comercializeaza prin intermediul propriei retele de magazine, atat telefoane mobile, cat si accesorii. Kilin spune ca datorita experientei de peste 10 ani pe piata telecom din Romania, Euro-GSM si-a creat un renume care reprezinta un atu in negocierea contractelor privind accesoriile destinate telefoanelor mobile si nu numai, astfel incat nu a avut dificultati in convingerea partenerilor externi de a veni pe piata romaneasca. 

Clientii
Octavian Jeles, Sales Manager la Oktal Computer, imparte clientii de pe acest segment in trei categorii principale: tinerii, care prefera accesorii sport, cu un pret mediu; femeile, care cumpara accesorii de lux, eventual colorate; barbatii, care cumpara de obicei accesorii din gama de mijloc, eventual putin mai sobre.

De exemplu, accesoriile Golla aduse de Worldcomm au in target tinerii care nu au posibilitati financiare foarte mari, produsele nefiind totusi cele mai ieftine de pe piata.

Si Zsolt Kilin spune ca accesoriile fashion, care tin de stil si de personalitate, pe langa functia de protectie pe care o asigura, sunt preferate de catre femei, in timp ce accesoriile de natura tehnica sunt achizitionate preponderent de catre barbati.

De asemenea, datorita evolutiei pietei telecom, dar si a modificarii comportamentului de cumparare al clientilor, Kilin indica faptul ca in ultimii doi ani au crescut vanzarile de accesorii medium high si luxury.

Este exemplul marcilor Booq si Red Maloo care au in target detinatorii de laptopuri cu valoare medie si ridicata, aceste accesorii intrand in categoria medium-high si high.

Legat de preferintele cumparatorilor de accesorii pentru tehnologie, Campeanu spune ca, daca la inceput nu se punea accent pe calitatea produsului, intre timp clientii au inceput sa achizitioneze accesorii originale.

“Acum, oamenii sunt dispusi sa plateasca mai mult pe accesorii. In plus, oferta s-a diversificat foarte mult, atat la nivelul fiecarui producator- gama fiind din ce in ce mai mare, cat si prin faptul ca am tot adus diverse branduri care au crescut portofoliul”, explica Sorin Campeanu.

Evolutia pietei
Reprezentantii companiilor care activeaza pe acest segment sunt de parere ca in ultimii ani piata romaneasca a accesoriilor pentru tehnologie a inregistrat o crestere continua.

Campeanu spune ca pana in urma cu patru - cinci ani, Worldcomm nu a acordat atentie acestui segment de accesorii.

“La un moment dat, ne-am dat seama ca sunt produse pe care piata le cere si atunci am inceput initial cu import de accesorii Nokia, am continuat cu Motorola, Sony Ericsson, LG, dupa care am inceput sa ne extindem si pe partea de produse fashion, doarece am observat ca este o cerere foarte mare”, explica Sales Managerul Worldcomm.

De doi ani, de cand compania importa accesoriile marca Golla, cresterea vanzarilor a fost de peste 50% de la an la an pentru aceste produse. De asemenea, in cazul tuturor marcilor aduse, vanzarile au crescut in special pe partea de huse sau de fashion.

De altfel, si reprezentantul Germanos spune ca anul acesta nu este doar al telefoanelor fashion, ci si al accesoriilor fashion - de exemplu, snururi cu cristale Swarovsky.

In plus, cresterea cererii de accesorii pentru laptopuri a facut ca jucatorii din domeniu sa isi alinieze oferta la aceasta tendinta. De exemplu, pe langa marcile destinate telefoanelor mobile pe care le comercaliza deja in calitate de importator oficial, Worldcomm a inceput sa aduca in tara si genti si rucsacuri marca Golla destinate laptopurilor.

“Oferta de accesorii s-a aliniat cu oferta de laptopuri, cu o mai mare diversificare in ultimii doi ani. Cu cat s-au vandut mai multe laptopuri, cu atat s-a facut simtita nevoia unei oferte mai diversificate de accesorii”, spune pentru startups.ro Octavian Jeles, Sales Manager la Oktal Computer.

Cele mai vandute accesorii pentru laptopuri comercializate de Oktal Computer sunt gentile si husele. Jeles este de parere ca piata romaneasca de accesorii va mai creste, astfel ca inca o perioada va fi cu siguranta loc de noi jucatori.

Reprezentantul Worldcomm considera ca in viitor piata de profil va fi influentata de tehnologia producatorilor, de educatia consumatorilor si de puterea de cumparare a romanilor. Astfel, nimeni nu va mai fi tentat sa cumpere un un accesoriu neoriginal pentru un terminal destul de scump.

Redactor: Andreea Marinas

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Numarul magazinelor cu produse alimentare ecologice este in crestere in Romania iar unele dintre companiile deja prezente pe acest segment au planuri de extindere la nivelul intregii tari, fie prin investitie proprie, fie pe baza de franciza.

“Pentru ca ponderea produselor bio in segmentul bunurilor de larg consum nu depaseste 1% pe piata din Romania, este de dorit venirea altor jucatori pe piata”, spune pentru startups.ro Ionut Teglas, general manager la Bio Solaris, firma care detine magazinul Leacul.

Magazinul Leacul a fost deschis in Bucuresti in luna martie, anul acesta. Afacerea a fost lansata de  Dan si Dana Raileanu, proprietarii distribuitorului de produse naturiste Radix, activ pe acest segment de 15 ani.

“Deocamdata exista un singur magazin Leacul in zona Dorobanti din Capitala, insa dorim extinderea retelei cu inca cel putin o unitate, de peste 300 mp, anul acesta, tot in Bucuresti”, explica Ionut Teglas.

Cel mai nou magazin de profil deschis in Bucuresti este Pukka Food, inaugurat in aprilie 2008. Investitia este romaneasca si apartine Bogdanei Ghinescu si Ilenei Muntean, doua asociate care nu au mai activat in retail, dar care au experienta in marketing si publicitate.

Ca si Ionut Telgas, cele doua asociate Pukka Food considera ca jucatorii existenti pe piata le sunt in acelasi timp concurenti si parteneri, pentru ca segmentul acesta de piata este abia la inceput.

Unul dintre jucatorii mai vechi din domeniu este Naturalia, compania deschizand primul sau magazin in urma cu opt ani in Capitala.

“In prezent, Naturalia are trei magazine in Bucuresti si unul in Voluntari, toate fiind investitia doctorilor Maria si Pavel Chirila, care au lucrat in domeniul cercetarii inainte de deschiderea acestei afaceri”, spune Cristian Popescu, director economic al magazinelor Naturalia.

Un alt jucator pe piata produselor alimenatare ecologice este Bio Markt, companie care a deschis primul sau magazin in decembrie anul trecut in Timisoara. Afacerea are la baza o investitie romaneasca si intentioneaza sa se extinda in toata tara pe baza de franciza.

“Din momentul cresterii problemelor de sanatate puse pe seama  <alimentatiei moderne>, numarul clientilor nostri a crescut. Din pacate, trendul nu se compara cu tarile Uniunii Europene. De exemplu, in Berlin anul trecut numarul magazinelor cu un astfel de profil s-a dublat”, spune Cristian Popescu.

Strategia jucatorilor din piata
Managerul Bio Solaris spune ca reteaua Leacul ar urma sa fie extinsa in sistem de franciza in cadrul unor centre comerciale, iar reprezentantii Naturalia si Pukka Food spun ca vor sa-si deschida propriul supermarket de profil si sa inchireze spatii in mall-uri, pentru noi magazine.

“In prezent, nu exista francize Leacul, insa incepand cu luna aceasta vom oferi un sistem de afacere in acest sens si estimam ca in viitorii cinci ani sa avem o retea proprie extinsa la nivel national, cu o pondere de 50% in afaceri tip franciza”, spune Teglas.

El adauga faptul ca in prezent se poarta negocieri pentru extinderea in franciza a magazinului Leacul in orasele Cluj-Napoca, Iasi, Constanta si Buzau. De asemenea, magazinul are in vedere deschiderea altor unitati de profil in mall-urile integrate in parcuri comerciale, cum ar fi Baneasa Shopping City din Bucuresti.

Si Bogdana Ghinescu, una dintre asociatele Pukka Food crede ca mall-urile sunt un loc propice pentru deschiderea unui magazin de produse alimentare ecologice, insa pentru moment strategia Pukka Food este sa promoveze cat mai intens magazinul din centrul Bucurestiului.

“Anul acesta vrem sa tinem la curent clientii prin newslettere despre produsele noastre, vom participa la targul de produse ecologice care va avea loc in Bucuresti si dorim sa incheiem parteneriate cu ONG-urile pentru campanii care vizeaza mancarea ecologica”, explica pentru startups.ro Bogdana Ghinescu.

Ileana Muntean, a doua asociata in afacerea Pukka Food spune ca anul viitor intentioneaza sa deschida un bistro eco intr-o zona din centrul Bucurestiului si un magazin intr-un mall, insa spatiile disponibile sunt limitate si chiriile mari.

In ceea ce priveste magazinul Naturalia, strategia consta in dezvoltarea cat mai multor magazine prin investitie proprie, unde sa comercializeze produsele proprii.

“Deocamdata, vrem sa dezvoltam un supermarket cu aceste produse. Am incercat sa deschidem magazine intr-o retea de hypermarketuri, dar ne-am lovit de birocratia specifica acestor companii”, spune Cristian Popescu.

Clientii
Magazinul Naturalia are ca tinta atat consumatorii de produse naturiste si ecologice, cat si pacientii care viziteaza cele doua cabinete medicale pe care compania le detine in orasul Voluntari de langa Bucuresti. Insa, in target sunt si persoanele juridice, cum ar fi magazinele, restaurantele si chiar cantinele pentru care firma livreaza deja produse alimentare ecologice sau cu care se afla in negocieri in acest sens.

“Printre clientii nostri se numara oameni trecuti de varsta de 35 ani, familisti, intelectuali, care au avut de obicei o problema de sanatate”, spune Popescu.

Ionut Teglas spune ca magazinul Leacul se adreseaza in special persoanelor fizice, dar se afla in negocieri cu cateva firme de catering. Teglas considera ca pe acest segment clientii pot fi distinsi in functie de cateva criterii.

“Una dintre categoriile de clienti ai magazinului nostru este reprezentata de <cunoscatori>, cei care stiu produsele de pe pietele externe si au devenit fideli acestora. Urmeaza cei care vad acest domeniu ca pe o tendinta, un lucru la moda, si apoi clientii ocazionali, cei care au introdus in alimentatia lor maxim 5% - 10% produse bio”,  detaliaza Teglas.

Pukka Food are in vizor clientii care au venituri peste medie, care sunt informati si preocupati de sanatatea lor, dar si care au calatorit in afara tarii si au sesizat in ce directie se indreapta lucrurile in acest domeniu, dupa cum explica Ileana Muntean.

Ea adauga faptul ca Pukka Food are clienti care locuiesc si care lucreaza in zona in care este situat magazinul, dar si clienti care vin periodic de la Snagov sau de la Ploiesti. Marea lor majoritate sunt persoane cu un nivel de educatie ridicat, cu familie, care stiu ce cauta. Pe langa clientii persoane fizice, Muntean spune ca vrea sa extinda afacerea si sa livreze produse catre alte firme din domeniu.

“Luna aceasta pregatim o oferta pentru diferite grupe de specialisti care au legatura cu alimentatia publica si sanatatea”, spune Ileana Muntean.

Costurile lansarii unui magazin
Investitia intr-un magazin pentru produse alimentare ecologice poate porni de la aproximativ 20.000 de euro si ajunge la aproape 100.000 de euro, in functie de zona in care se situeaza magazinul, de pretul achizitionarii produselor, dar si in functie de suprafata si de amenajarea spatiului.

De exemplu, pentru deschiderea magazinului Naturalia a fost necesara o investitie de circa 20.000 de euro pentru un spatiu de aproximativ 25 mp. Investitia in magazinul Leacul s-a ridicat la 50.000 de euro pentru un spatiu de 75 mp, in zona Dorobanti din Capitala (nred. una dintre principalele artere comerciale ale orasului). Iar lansarea Pukka Food a necesitat o investitie de 80.000 de euro, pentru un spatiu de 40 mp situat langa parcul Cismigiu, in zona Salii Palatului (nred. in zona centrala a Bucurestiului).

Investitia in deschiderea unui astfel de magazin cuprinde si achizitionarea produselor alimentare, care sunt fie importate din alte tari, fie produse in laboratoare din Romania.

“Din pacate, in Romania exista in prezent doar cativa producatori si ambalatori”, spune Ionut Teglas.

De altfel, acesta este si motivul pentru care in general, ponderea produselor care provin din Romania este destul de mica in cazul magazinelor de profil, situandu-se in jurul a 20% – 30% din total. Restul produselor sunt importate din tari precum Anglia, Austria, Ungaria, Franta, Germania, Egipt sau Belgia.

Pe de alta parte, magazinele Naturalia comercializeaza si multe produse proprii, realizate in laboratorul din orasul Voluntari. Pentru anul acesta, Cristian Popescu estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 170.000 de euro, sperand ca aceasta sa creasca mai mult de atat spre sfarsitul anului, in sezonul sarbatorilor de iarna.

De la lansarea sa din martie anul acesta si pana acum, magazinul Leacul a inregistrat o cifra de afaceri de 130.000 de euro, conform datelor companiei. Pana la sfarsitul anului, reprezentantii firmei si-au propus sa atinga pragul de 300.000 euro cifra de afaceri. Recuperarea totala a investitiei in magazinul Leacul este preconizata a fi realizata in perioada mai-iunie 2009. Dupa cum spune Ionut Teglas, numarul clientilor pe care ii are magazinul Leacul in prezent s-a dublat fata de perioada de inceput.

Amortizarea investitiei Pukka Food este estimata de cele doua asociate la o perioada de doi ani. In ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta a ajuns la aproape 50.000 de euro, de la deschiderea magazinului in aprilie anul acesta si pana acum. Pana la sfarsitul anului este estimata o dublare a vanzarilor.
Numarul clientilor Pukka Food a crescut usor dupa deschiderea magazinului, in aprilie, iar apoi a oscilat la inceputul lunilor de vacanta, iulie si august. Reprezentantele magazinului asteapta o crestere stabila si constanta incepind cu luna septembrie.

Sfaturi pentru noii veniti
Legat de noii jucatori care vor aparea pe piata, reprezentantul Naturalia este de parere ca, desi exista in acest domeniu companii care vor sa-si dezvolte afacerile, noii investitorii pe acest segment nu vor risca.

“Deocamdata, datorita orientarii majoritatii populatiei spre pret, calitatea produselor alimentare este ignorata, iar piata de desfacere fiind restransa, probabil investitorii nu risca”, spune Cristian Popescu.

Ileana Muntean considera ca, pentru a avea succes, un nou jucator pe piata ar trebui sa ofere atat o gama calitativa de produse, cat si date referitoare la caracterisisticile, provenienta, modul de preparare al produselor sau informatii referitoare la mediu, ecologie si sanatate. In plus, este important sa oferi un serviciu atent si personalizat.

Redactor: Paula Safta

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Silvian Miron este maestru in arta culinara, specializat international in creatii din zahar si ciocolata. De-a lungul timpului, el a participat la mai multe concursuri internationale de profil si este detinator al Trofeului de Aur “Arch of Europe”, pentru excelenta si prestigiu antreprenorial, acordat de organizatia internationala Business Initiative Directions.

In ultimii ani, Miron a inceput sa fie cunoscut in tara pentru creatiile sale inedite si spectaculoase - parade cu haine realizate din ciocolata, sculpturi din ciocolata sau torturi speciale. Insa, brandul de business pe care il conduce, cel al cofetariilor Silvian, este activ pe piata din 1995, cand a fost deschis primul laborator din Constanta al companiei.

Lansarea afacerii
Miron s-a hotarat sa isi deschida propria firma dupa “o experienta nu tocmai fericita a unui parteneriat de afaceri care a durat cinci ani”, dupa cum spune omul de afaceri.

"In perioada anilor 1991-1995 am fost asociat la cofetaria Class. Pentru ca nu am reusit sa obtin rezultate in dezvoltarea productiei si cresterea cifrei de afaceri, am luat decizia de a pleca de la aceasta firma”, explica pentru startups.ro Silvian Miron.

Avand in acel moment 17 ani de experienta in domeniu si fiind manat de entuziasm si de pasiunea sa pentru crearea de dulciuri, Miron a contractat un credit bancar, a inchiriat un spatiu comercial de 15 mp, a angajat un cofetar si a deschis primul sau laborator. Pe masura ce ”cofetarul-antreprenor” a inceput sa inregistreze reusite la competitiile internationale de profil, marca Silvian a devenit tot mai cunoscuta.

"La inceput am angajat un cofetar pentru productie iar sotia mea era muncitor necalificat. Eu ma ocupam de livrarea produselor si de aprovizionarea cu materii prime”, povesteste Silvian Miron.

Profitul obtinut de companie a fost reinvestit in noi spatii de productie si in dotari. Astfel, afacerea a crescut si, conform datelor raportate la Ministerul de Finante, firma a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de aproximativ 5,3 milioane de lei (in jur de 1,5 milioane de euro) si un profit de circa 170.000 lei  (in jur de 50.000 de euro).

Strategia de dezvoltare
De-a lungul anilor, pe acest segment de piata din Romania au aparut noi cofetarii in timp ce altele s-au inchis, dar Silvian s-a mentinut si chiar s-a dezvoltat. Acum exista trei cofetarii in orasul Constanta, una in Mangalia si o unitate pilot pilot in Buzau (adiministrata de o alta firma), prin care se testeaza conceptul de dezvoltare prin franciza. In plus, a fost extinsa si gama de produse.

Din 2009, antreprenorul se va concentra asupra extinderii in regim de franciza la nivel national. Astfel, Miron are in vedere aducerea brandului Silvian si in Bucuresti.

"Anul viitor vom actiona conform oportunitatilor care vor aparea pentru deschiderea altor unitati”, spune Silvian Miron.

Ca si strategie de business, omul de afaceri spune ca se orienteaza spre lansarea de produse legate de anumite evenimente si spre clasificarea lor intr-un mod corect in raportul calitate-pret.

Pana in prezent, nu au fost facute investitii in promovarea cofetariilor Silvian, primele bugete in acest sens urmand a fi stabilite anul viitor.

Noi investitii
"Momentan lucram la constructia si modernizarea noului nostru sediu, inclusiv a noilor spatii de productie. Pana la sfarsitul acestei luni vom redeschide partial aceasta cofetarie, urmand ca pana la sfarsitul anului sa facem inaugurarea pe intreaga suprafata proiectata”, spune Miron.

Pentru ca anul trecut sediul central al companiei a fost demolat pentru reconstructie iar spatiul de vanzare s-a redus la 20mp, vanzarile din 2007 au fost mai mici decat cele din 2006.

"Multi spun <Ce sa mai fac acum? Roata-i deja inventata>. Dar, de exemplu, daca ne uitam pe piata vedem ca se vand foarte multe jenti si anvelope. Acestea exista pentru toate buzunarele, vanzarile depinzand de dorintele clientilor. Pe segmentul pe care activam, noi ne situam in gama celor mai scumpe produse”, spune Miron.

Cel mai recent proiect lansat de antreprenor este Atelierul de Ciocolata ChocoArt, dedicat atat copiilor, cat si adultilor. Contra unei taxe modice, cursantii pot sa creeze si sa savureze propriile dulciuri din ciocolata.

Redactor: Andreea Marinas

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.