Dupa cum spune Dragos Dumitru, administratorul ceainariei AromaAroma din Bucuresti, in prezent exista in jur de 15 ceainarii in Capitala si cel putin una in fiecare oras mare din tara.

Madalina Radulescu, managerul ceainariei Randez-Vous din Bucuresti, considera ca unul dintre motivele pentru care deocamdata nu sunt foarte multe astfel de locuri in Romania este legat de faptul ca trebuie sa stapanesti acest domeniu pentru a-l putea promova, “iar la noi nu sunt atat de multi cunoscatori”, explica ea pentru startups.ro.

Investitia intr-o ceainarie
Componenta imobiliara joaca un rol important in acest domeniu, astfel ca valoarea investitiei intr-o ceainarie poate sa difere de la o companie la alta, in functie de chiria platita pentru spatiul comercial. De asemenea, sumele necesare pentru lansarea afacerii variaza si in functie de modul in care este amenajat spatiul, de produsele cumparate de la furnizori sau de strategia de business.

De exemplu, pentru a deschide acum cinci ani ceainaria Randez-Vous din Bucuresti, Madalina Radulescu a avut nevoie de aproximativ 30.000 de euro, “astazi investitia ar fi de cel putin 60.000 de euro”, estimeaza ea. Afacerea Randez-Vous a inregistrat o crestere de 10% pe an, de la infiintarea sa in 2003.

Tot la 30.000 de euro s-a ridicat si investitia pentru lansarea de anul trecut a ceainariei Serendipity din Capitala. Insa, suma a fost suplimentata lunar, din toamna lui 2007 si pana in primavara acestui an, cand afacerea a intrat pe profit.

“Ceainaria a fost deschisa dintr-o intamplare, de aici si numele de Serendipity (nred. serendipity, engl. = capacitatea de a face descoperiri interesante din greseala). Am intrat in aceasta afacere pentru a ajuta pe cineva care vroia sa continue business-ul. Ulterior, persoana respectiva s-a retras din companie”, spune pentru startups.ro Alexandra Popovici, proprietara Serendipity.

In toamna anului trecut, Dragos Dumitru a preluat, impreuna cu un partener de afaceri, ceainaria AromaAroma din Bucuresti pentru suma de 20.000 de euro. Inainte sa fie cumparata de cei doi oameni de afaceri, ceainaria functionase timp de un an iar apoi a fost inchisa sase luni.

“Chiar daca am preluat o afacere, am inceput de la zero, pentru ca ceainaria a avut acea perioada de sase luni cand a fost inchisa. Cand am redeschis unitatea, doar o parte din clientii pe care AromaAroma ii avea inainte au revenit. Aproape toti clientii pe care ii avem acum sunt noi”, explica pentru startups.ro Dragos Dumitru.

In primul an de actvitate dupa preluare, se estimeaza ca cifra de afaceri a ceainariei AromaAroma va ajunge la aproape 100.000 de euro. Pe viitor, cresterea va fi de aproximativ 20% - 30% pe an.

Cine sunt clientii
Alexandra Popovici spune ca principalul factor care influenteaza profilul clientilor din ceainarii este maturizarea interioara a fiecaruia.

“Ceainaria nu este fast-food, este inversul acestuia. In ceainarie, timpul curge altfel. In general, clientii nostri sunt oameni care nu se tem sa fie ei insisi”, explica managerul Serendipity.

Ea considera ca este important si daca ceainaria este amplasata sau nu intr-o zona comerciala. De exemplu, pentru ca Serendipity se afla intr-o zona mai izolata din oras, clientii sunt persoane care cunosc deja locul.

Managerul AromaAroma spune ca un procent de 80% - 90% din clientii unitatii ajung in ceainarie pe baza de recomandare si sunt in general persoane tinere, cu studii superioare si venit mediu si peste medie.

In cazul ceainariei Randez-Vous, Madalina Radulescu spune ca persoanele care vin aici apreciaza ceaiul si sunt in cautarea unei clipe de liniste.

Extinderea afacerilor
Pentru ca reprezentantii companiilor din domeniu considera ca piata romaneasca are potential de crestere pe acest segment, acestia au planuri de dezvoltare.

Desi inca nu a implinit un an de la deschidere, ceainaria Serendipity s-ar putea extinde anul viitor cu o noua unitate.

“Am cateva oferte de asociere in vederea extinderii, dar nu am stabilit inca nimic sigur”, spune Alexandra Popovici, adaugand ca decizia depinde de banii pe care ii implica investitia.

Randez-Vous detine trei unitati in Bucuresti. Ceainaria din zona Dorobanti a fost inchisa in luna mai a acestui an pentru ca proprietarul spatiului comercial nu a mai prelungit contractul de inchiriere, dorind sa isi deschida propria cafenea. In perioada urmatoare, Madalina Radulescu planuieste o dezvoltare la nivel national a afacerii, prin intermediul sistemului de franciza.

Reprezentantul AromaAroma nu are planuri de extindere in viitorul apropiat, dar vrea sa gaseasca un spatiu comercial mai bun pentru ceainaria pe care o detine.

Strategia companiilor din domeniu
Pentru a se diferentia de concurenta, dar si pentru a-si atrage mai usor clientii, ceainariile existente ofera si produse sau servicii speciale.

De exemplu, Randez-Vous serveste clientilor sai prajituri de casa. AromaAroma ofera infuzii din ceai de fructe si acces gratuit la internet wireless iar Serendipity are si o librarie, un magazin de suveniruri si organizeaza seri de tango, expozitii de pictura si fotografie.

“Am mai incercat sa oferim diferite produse, de exemplu, fructe confiate, dar nu a existat cerere”, spune Dragos Dumitru.

Evolutia segmentului de piata
Jucatorii din domeniu sunt de parere ca acest segment de piata va continua sa creasca in perioada urmatoare in Romania, chiar daca o va face intr-un ritm mai lent.

“Nu am dovezi palpabile, insa cred cu tarie ca oricat de atractive sunt locurile zgomotoase, ceainariile incep sa devina din ce in ce mai cautate pentru ca sunt locuri in care te poti regasi”, spune Alexandra Popovici.

Dragos Dumitru spune ca cererea pentru ceai este mai mare in prezent decat in urma cu cativa ani si va continua sa creasca, mai ales ca romanii care descopera ceainariile in strainatate cauta astfel de locuri si cand se intorc in tara.

“In afara tarii a fost la fel. S-a trecut de la consumul de cafea la cel de ceai, acest segment dezvoltandu-se mult”, explica administratorul AromaAroma.

Cand vine vorba de concurenta, managerii companiilor din domeniu sunt de parere ca este loc pe piata pentru toata lumea. Dar, daca vor sa aiba succes, noile ceainarii ar trebui sa vina cu un concept deosebit, nou, si sa isi asigure un spatiu comercial intr-o zona intens circulata.

De asemenea, antreprenorii interesati de acest domeniu ar trebui sa stie ca barierele de intrare sunt legate in principal de chiriile ridicate ale spatiilor comerciale.

“Este dificil sa gasesti un spatiu bun, la un pret rezonabil”, spune Alexandra Popovici.

La fel de importante sunt si costurile de personal sau cele legate de utilitati, costuri ce pot reprezenta, in opinia Madalinei Radulescu,  reale probleme pentru cei care vor sa inceapa o afacere in acest domeniu. Ea mai adauga si problema preturilor mari de achizitie ale produselor si puterea de cumparare inca scazuta a clientilor, managerul Randez-Vous fiind de parere ca in perioada urmatoare va fi din ce in ce mai greu de sustinut orice afacere de tip ceainarie, cafenea sau bar.

Redactor: Andreea Marinas

Un articol startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Monica Tanasoiu, Group Account Director la agentia Mercury 360 spune pentru startups.ro ca marketingul experiential isi are radacinile in doua concepte care s-au dezvoltat in anii ’80 - relationship marketing si guerrilla marketing.

“Comunicarea descriptiva, in care produsul se afla in centru, s-a invechit, iar consumatorul a devenit un Toma Necredinciosul, care nu mai crede <propovaduiala> advertiserului si simte nevoia sa se convinga singur de calitatile produsului”, explica Tanasoiu.

Ea spune ca este nevoie sa construiesti o relatie intre consumator si marca, sa creezi interactiune, pentru ca in mintea consumatorului isi fac loc tot mai dificil informatiile noi legate de produse.

“Experientele trebuie sa fie directe. Se cauta obtinerea de impresii <la cald> din partea consumatorilor. Marketingul experiential este suma de metode prin care consumatorul vede trasaturile produsului, beneficiile acestuia, promisiunile facute. Aceasta este experienta de brand”, adauga Monica Tanasoiu.

Reprezentanta Mercury 360 spune ca in Romania, actiunile de tip experiential au inceput sa fie vizibile incepand cu sfarsitul anilor ’90, cand s-au consolidat primele agentii specializate de comunicare neconventionala. Astfel, la inceputul anilor 2000 au avut loc foarte multe evenimente, caravane, festivaluri, sampling-uri, toate punand accentul pe interactiunea cu potentialii clienti.

“Marketerii au pus un accent mai puternic pe componenta multisenzoriala abia in ultimii ani, dar suporturi si strategii caracteristice marketingului experiential functioneaza de mult timp in tara”, spune pentru startups.ro Andreea Pali, general manager la agentia Motion Vision Communication.

De exemplu, outdoor-ul mobil este folosit de cel putin zece ani in Romania, dar abia acum este fructificat la adevarata lui valoare.

“Outdoor-ul mobil are ca avantaj miscarea iar atentia oamenilor este in mod instinctiv indreptata spre aceasta. Astfel, mobilitatea ne ofera posibilitatea de a transmite mesajul  in locurile si la orele pe care le alegem iar componenta audio atrage atentia consumatorilor inainte ca acestia sa vada panoul”, explica Andreea Pali.

Printre companiile care aplica astfel de strategii se numara cele active in FMCG (bunuri de larg consum), care utilizeaza campanii vizual-olfactive la raft sau in mijloacele de transport in comun. Pe langa producatorii din FMCG, comerciantii si firmele din domeniul imobiliar folosesc si campanii outdoor-mobile, auto sau velo.

Andra Ailincai, client service director la Funky Business, prima agentie din Romania care a oferit servicii de marketing experiential, spune ca aceasta strategie combina cele sapte arte, impreuna cu alte discipline din aria design-ului si a stiintei, precum marketingul, arhitectura informatiei, literatura, designul vizual si grafica, psihologia, sociologia si chiar fizica.

“Marketingul  include si strategii de guerrilla marketing, care pot fi adaptate in functie de brand, de publicul acestuia, insa este important sa creezi emotia pentru a transmite informatia. De exemplu, un joc de lasere la doua evenimente diferite va insemna acelasi lucru pentru public, insa el nu va sti care este experienta din spatele fiecarui brand, si astfel nu ti-l apropii”, spune pentru startups.ro Andra Ailincai.

Cand poti utiliza marketingul experiential
Reprezentantele companiilor din domeniu spun ca marketingul experiential te poate ajuta atunci cand simti ca brandul tau pierde cota de piata sau cand ai mai multe elemente de comunicat. Acest tip de marketing functioneaza foarte bine pentru grupurile relativ mici, pentru produsele de nisa sau pentru adaptarea si personalizarea mesajului la nise de consumatori.

“Strategiile de marketing experiential ar trebui folosite in orice moment al zilei, astfel incat consumatorul sa fie suprins in timpul activitatilor lui obisnuite: in drum spre birou, in drum spre magazin, in fata blocului”, spune Andreea Pali.

Monica Tanasoiu considera ca acest tip de comunicare este mai usor de urmarit si evaluat iar cand este nevoie de o interventie rapida si eficienta, niciun marketer nu face greseala de a investi in comunicarea de masa. Asta pentru ca o actiune bine targetata poate functiona foarte bine si aduce performante in vanzari. In plus, comparativ cu strategiile traditionale, marketingul experiential nu este scump.

“O campanie TV este buna daca vrei sa transmiti un singur mesaj catre mai multi oameni. O campanie experientiala ajunge la mai putini oameni, dar reuseste sa-i transforme pe multi dintre acestia in amabasadori ai brandului, ceea ce o campanie traditionala nu poate face decat greu si prin investitii considerabile”, adauga Monica Tanasoiu.

Pe de alta parte, Andreea Pali atrage atentia ca in cazul in care campania este una avangardista, inovatoare si presupune aplicatii tehnice fine, poate ajunge la costuri sensibil mai mari fata de alte strategii de marketing. Astfel, marketingul experiential poate fi mai scump, tocmai pentru ca este un mix de tipuri de marketing, ocupa mai mult timp, mai multe resurse si necesita foarte multa creativitate.

“Avantajul acestei strategii este ca poti masura cantitativ si calitativ rezultatele prin numarul de persoane care vin la eveniment. In plus, ai garantat un anumit nivel de publicitate si notorietate. Dezavantajele tin de natura brief-ului primit si de faptul ca punerea in practica necesita efort si timp”, explica Andra Ailincai.

In general, strategiile de marketing experential impulsioneaza brand awarness-ul, insa pot avea si caracter informativ. De exemplu, consumatorii pot afla intr-un mod inedit ca un produs are un nou sortiment. Exista insa si riscul ca, dintr-o eroare, comunicarea publicitara executata prin aceasta serie de tehnici, sa genereze o experienta neplacuta sau, mai exact, nepotrivita si astfel sa nu se atinga efectul scontat.

Cum  sa folosesti marketingul experiential
Consultantii in domeniu spun ca strategia poate fi utilizata de orice companie, dar trebuie sa fie adaptata in functie de valorile si de tipologia specifice segmentului de activitate.

“Marketingul experiential tine de relatia dintre brand si consumator. Folosirea acestei serii de tehnici nu depinde de nivelul de dezvoltare al firmei care solicita o astfel de campanie”, explica Andreea Pali.

Insa, Monica Tanasoiu este de parere ca afacerile mici, aflate la inceput si care sunt prin natura lor aflate mai aproape de consumatori, au sanse mai mari sa obtina publicitate prin actiuni ad-hoc, de guerrilla, decat ar avea marile companii.

Pentru ca marketingul experiential inseamna foarte multa cercetare, extragere de date si informatii din domenii variate, o astfel de activitate presupune munca mai multor departamente dintr-o companie si nu doar efortul unui singur om.

“Sunt firme care au propriul departament de marketing, insa persoanele care organizeaza evenimente fac mai multe lucruri pe domeniu si nu se pot axa strict pe aceasta strategie”, explica Andra Ailincai.

Astfel, reprezentantele firmelor din domeniu sunt de parere ca este nevoie de o echipa de minim trei oameni pentru un eveniment experiential cu o audienta de 100 de persoane si, desi este de dorit prezenta unor angajati specializati in companie, ele recomanda oamenilor de afaceri sa apeleze la o firma din domeniu.

Redactor: Paula Safta

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Un manager de inovare gestioneaza procesele specifice din companie si are grija ca noile idei sa se transforme in produse si in servicii. El trebuie sa planifice, programeze si asigure resursele necesare desfasurarii activitatilor de inovare si sa orienteze echipa pe care o conduce spre atingerea obiectivelor de dezvoltare ale firmei.

Departamentul din companie in care activeaza managerul de inovare este asimilat celui de dezvoltare. Cand un anumit proces de inovare este definitivat, managerul realizeaza o tema de cercetare-dezvoltare impreuna cu sefii de departamente, prin intermediul careia urmareste derularea procesului.

”Functia de manager de inovare este cel mai des intalnita in marile corporatii, dar nu inseamna ca firmele mici nu pot avea astfel de angajati”, spune pentru startups.ro Marioara Faighenov, director general al companiei de proprietate intelectuala AGPITT Invent.

Postul de manager de inovare poate exista in companii din orice domeniu de activitate. Dar, in majoritatea cazurilor, se regaseste in domeniul industrial, in institutiile de cercetare, in domeniul  publicitatii, aviatiei sau in cel juridic. 

In Occident, profesia de manager de inovare este recunoscuta oficial din anii ’80, dar in Romania a fost adoptata abia anul trecut.

“Adoptarea ocupatiei in Clasificarea Ocupatiilor din Romania a fost necesara, pentru ca realizarea competititvitatii unei firme nu poate avea loc fara procesul de inovare, prin care managerul de inovare da idei departamentelor din cadrul companiei”, explica Marioara Faighenov.

Cum iti ajuta compania
Managerul de inovare te poate ajuta sa gasesti noi idei si abordari de business atunci cand produsele sau serviciile companiei tale sunt invechite fata de cerintele pietei sau fata de cele ale concurentei. El poate interveni si atunci cand vrei sa iti dezvolti afacerea prin lansarea de noi produse sau servicii.

Angajatul dedicat acestei zone de business poate sa elaboreze o strategie de inovare a firmei, in urma auditarii companiei. Managerul de inovare se va ocupa si de implementarea planului de realizare a strategiei de inovare a firmei, de coordonarea dezvoltarii profesionale a echipei si de culegerea de idei creative.

De asemenea, el creeaza un sistem de gestiune a datelor legate de ideile de inovare si elaboreaza metode care sa permita valorificarea capitalului intelectual al firmei. Practic, se ocupa de procesul de inovare in toate etapele lui si asigura continuitatea acestuia.

Unde gasesti oamenii potriviti
Managerii din acest domeniu trebuie sa fie persoane care au cunostinte solide legate de procesul de inovare  si management. In plus, trebuie sa aiba si cunostinte din domeniul tehnologic sau din cel economic, o buna cultura generala si stiintifica, dar si un background profesional de comunicare, marketing si negociere.

“In Romania exista pana acum 30 de persoane pregatite pentru functia de manager de inovare si care au absolvit cursurile de profil”, spune Marioara Faighenov.

Companiile care vor sa isi formeze manageri in acest domeniu, pot sa isi trimita angajatii la un training care dureaza opt ore pe zi, timp de cinci zile si care costa aproximativ 1.200 lei. Trainingul cuprinde o serie de cursuri despre dezvoltarea profesionala a managerilor de inovare din Romania, procesul de inovare, legislatia si politicile de profil, creativitate, comunicare si proprietate intelectuala.

Redactor: Paula Safta

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Adrian Gheorghe, managing director la ThinkBig, companie de consultanta in domeniul francizelor, spune ca cei care vor sa preia o afacere bazata pe acest sistem trebuie sa se gandeasca mai intai in ce masura se potriveste business-ul cu obiectivele lor personale.

“Cei care vor sa investeasca intr-o franciza trebuie sa se gandeasca daca afacerea este potrivita cu personalitatea si stilul de viata pe care il au si daca vor fi motivati pe termen lung de acest business. Profiturile mari nu se obtin peste noapte, astfel ca este deosebit de important ca afacerea sa ii pasioneze pe antreprenori, pentru ca ei sa o conduca eficient si profitabil”, explica pentru startups.ro Adrian Gheorghe.

Printre factorii care trebuie sa fie luati in calcul pentru ca pot influenta bunul mers al francizei preluate, reprezentantul ThinkBig enumera domeniul de activitate, marca francizata, investitia initiala, taxa de franciza, redeventele lunare, marja de profit si durata de timp in care este recuperata investitia.

“Este foarte important sa fii hotarat asupra industiei in care activeaza compania a carei franciza doresti sa o obtii. Acest lucru ajuta in studiul ce urmeaza a fi facut pentru a gasi cei mai buni francizori din domeniul respectiv si in a identifica acea oferta care se potriveste cel mai bine profilului tau investitional”, explica Adrian Gheorghe.

Reprezentantul ThinkBig spune ca, inainte de a lua o decizie privind investitia intr-o anumita franciza, este bine sa compari oferta a cel putin trei – cinci companii francizoare dintr-un anumit domeniu. Astfel, poti analiza structura ofertei de francizare, poti vedea care sunt punctele forte si cele slabe ale fiecarei companii si care sunt avantajele competitive pe care le detin operatorii de franciza.

Alexandru Ciupitu, francizat WuXing in orasul Cluj, considera ca la preluarea unei francize, cei mai importanti factori pe care trebuie sa ii iei in calcul sunt legati de valoarea investitiei, perioada preconizata de recuperare a acesteia si resursele personale de care ai nevoie pentru lansarea afacerii

“Poti fi importanti si factorii de natura personala, pentru ca pot sa apara situatii in care sa fie necesara schimbarea stilului de viata anterior sau, cum este in cazul meu, mutarea in alt oras”, adauga Alexandru Ciupitu.

Experienta in afaceri
Afacerile in franciza au o strategie de business bine pusa la punct de “compania-mama”. Iar antreprenorul nu primeste doar dreptul de a folosi o marca de notorietate, ci si un know-how consistent legat de operarea afacerii. Acesta este si motivul pentru care unele persoane prefera sa preia o franciza, in loc sa lanseze o companie pe cont propriu.

“Investitorul este instruit la sediul companiei francizoare asupra practicilor de management din domeniul respectiv si primeste informatii specializate legate de toate aspectele afacerii respective. De exemplu, training in marketing de produs, in recrutarea de personal etc”, explica Adrian Gheorghe.

Dar, chiar daca franciza implica un transfer de know-how, specialistii din domeniu sunt de parere ca francizatul trebuie sa aiba o experienta minima de business.

“Cand preluam o franciza este necesar sa avem o experienta de afaceri de cel putin trei - cinci ani, pentru a fi familiarizati cu toate procesele ce au loc intr-o firma”, spune Adrian Gheorghe.

Insa, Alexandru Ciupitu spune ca a ales o franciza din domeniul HoReCa fara a avea experienta pe acest segment de piata.

“Sunt convins ca cei care au activat in domeniul in care isi achizitioneaza franciza au o serie de avantaje, dar nu cred ca experienta de acest tip este obligatorie. Cel putin in cazul meu, am avut un suport consistent din partea francizorului de la care am invatat si inca mai invat tot ce trebuie sa fac ca sa conduc cu succes acest tip de afacere”, spune francizatul WuXing.

Investitia
Sumele platite pentru preluarea unei francize variaza foarte mult in functie de domeniul de activitate, dar si in functie de tipul francizei, de marimea spatiului pentru o unitate etc. De exemplu, o franciza din retail implica sume de cel putin 50.000 de euro - 70.000 de euro pentru un magazin de cel putin 100 mp, dar exista si formate de franciza ce presupun magazine mai mici (20 mp - 30 mp) si pentru care investitia initiala scade in jurul a 10.000 de euro.

“Marcile cu o notorietate ridicata tind sa impuna conditii mai drastice potentialilor francizati. Firmele care abia incep sa se extinda in sistem de franciza ofera un nivel mai mic al investitiei pentru ca sunt interesate sa recruteze cat mai multi parteneri si sa dezvolte rapid reteaua”, explica Adrian Gheorghe.

Alegerea tipului de franciza
Francizlele se impart in mai multe categorii, in functie de criteriile luate in calcul. In functie de zona geografica de alocare a francizelor, acestea sunt de trei tipuri: master franciza, franciza regionala si franciza simpla.

Master franciza ofera exclusivitatea teritoriala pentru o tara, dar implica si indeplinirea unor conditii legate de dezvoltarea francizei. Franciza regionala se acorda pentru o anumita zona geografica dintr-o tara si se refera la deschiderea mai multor unitati in orase diferite. Franciza simpla se acorda pentru deschiderea unei singure unitati si ofera o zona de exclusivitate intr-un anumit oras.

“Gradul de implicare si de responsabilitate difera in functie de tipul de franciza ales. De exemplu, investitia intr-o master franciza este semnificativ mai mare decat cea pentru deschiderea unei singure unitati a aceluiasi brand”, explica directorul ThinkBig.

Adrian Gheorghe spune ca antreprenorii mai conservatori si care dispun de mai putini bani ar trebui sa se orienteze catre francizele cu un nume cunoscut in piata si care nu detin deja unitati in zona geografica in care se afla potentialul francizat. Cei care doresc o afacere de amploare si isi pot permite o investitie initiala intre 50.000 de euro si 250.000 de euro, pot sa ia in calcul achizitia unei master francize a unei marci care nu este inca prezenta pe piata din Romania.

Si Alexandru Ciupitu spune ca o franciza simpla este mai usor de condus, dar franciza de tip master este ideala, mai ales daca este vorba de un brand deja cunoscut in tara sau cu potential. Francizatul WuXing considera ca o afacere cu un risc financiar scazut este preluarea unei francize simple din domeniul alimentar.

“In Romania, piata incepe sa se maturizeze si francizele master si business-urile mari vor putea fi achizitionate si sustinute doar cu sume foarte mari de bani, pentru ca sunt putine tipuri de afaceri unde nu exista deja o concurenta notabila”, spune Alexandru Ciupitu.

Problemele intampinate
Procedura de preluare a unei francize internationale dureaza destul de mult timp pentru ca reprezentantii “firmei-mama” vor sa se asigure ca investitorul are o forta financiara suficienta si detine competentele de a gestiona afacerea. Francizorii sunt atenti la aceste detalii pentru ca partenerii francizati vor reprezenta imaginea companiei.

“Acest aspect poate fi o problema pentru cei care vor sa cumpere o franciza intr-un interval scurt de timp”, spune Adrian Gheorghe.

Reprezentantul ThinkBig mentioneaza ca problemele comune ale celor care vor sa preia o franciza sunt legate de capitalul initial, de gasirea unui spatiu comercial si de recrutarea personalului specializat.

In unele cazuri, problemele investitiei intr-o franciza sunt legate de factori externi, precum piata autohtona care nu este pregatita pentru un anumit format de business. Alte probleme care pot influenta derularea unei afaceri in franciza pot fi legate de cerintele foarte stricte privind gradul de pregatire al angajatilor sau de perioadele mari de timp in care se recupereaza investitia initiala.

Redactor: Andreea Marinas

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Dar revenind, odata ce reuseste sa treaca de primele probleme inerente, orice afacere are de trecut inca un prag: scalabilitatea. Hai sa vedem ce se intampla de fapt: Atunci cand incepi o afacere, de cele mai multe ori, tu esti afacerea. Daca vinzi ceva, tu esti cel ce preia comenzi, tu impachetezi, livrezi, tii legatura cu furnizorii si asa mai departe.

Toate bune si frumoase, pana la momentul in care afacerea incepe sa-ti mearga. Trebuie sa-ti faci timp sa livrezi mai multe comenzi, dar comenzile trebuie sa vina din stocuri, deci ai nevoie de mai mult timp pentru furnizori, mai mult timp sa procesezi comenzi, pe scurt, AI NEVOIE DE MAI MULT TIMP.

Esti primul care ajunge in firma, ultimul care pleaca si parca tot nu ajunge. Iar de aici trebuie sa stii ca nu poti evolua decat in jos. Apar primii clienti nemultumiti si, inainte sa-ti dai seama, te trezesti ca mai toata lumea e nefericita, inclusiv putinii angajati pe care poate ii ai si care dau de greu pentru prima data.

Care e solutia? E pe cat de scurt exprimabila, pe atat de grea: scalabilitatea. In business inseamna sa te pregatesti din timp pentru succes. Sa ai viziunea de a-ti gandi afacerea ca atunci cand iti cresc mult comenzile sa iti creasca si profitabilitatea si veniturile, folosind cat mai putine resurse aditionale. Automatizarea proceselor e o parte, angajari facute din timp e o alta parte, si, evident, sunt tot felul de metode astfel incat sa faci fata. S-au scris carti intregi pe tema asta, doar sa fii constient ca ai nevoie sa inveti...

Si-mi permit sa iti mai dau un sfat, de obicei uitat, pentru ca nu da bine la PR: renunta la clientii carora nu le faci fata, sau pe care-i consideri “nocivi” pentru business-ul tau (comenzi prea mici, prea mari, prea rapide etc). E un pas extrem de greu de facut, dar necesar si recomandabil fata de rabatul de la calitatea serviciilor tale.

Sa ma explic: hai sa spunem ca vinzi electronice online. Odata ce-ti creste nivelul de vanzari, evident, vrei comenzi din ce in ce mai mari, cu costuri cat mai mici posibil. Astfel, vei ajunge ca o comanda de 50 de lei de un card microSD sa ti se para atat de neimportanta incat vei livra greu si doar dupa ce livrezi cine stie ce laptopuri la 2.000 de euro fiecare.

Perfect normal din punct de vedere matematic, dar eu iti spun ca decat sa promiti livrare in doua ore si sa ajungi a doua zi, mai bine da un telefon si refuza comanda de 50 de lei, daca e cu adevarat nevoie de livrare in 2 ore (si fii sincer, pur si simplu spune ca nu poti, nu faci fata, nu ajungi), sau negociaza un discount pentru livrare a doua zi.

De ce? Pentru ca, desi matematic nu “iesi” la fel de bine, in realitate vei iesi in castig cu un client care fie iti accepta livrarea a doua zi, fie macar si-a dat seama ca iti pasa de el si nu iti bati joc de comanda lui. Si un astfel de client valoreaza cat sute de dolari pusi in reclama AdWords sau bannere pe cine stie ce site-uri sau zeci de comunicate de presa seci si impersonale. Si astfel, desi facuta mai pe genunchi, scalabilitatea iti va aduce beneficii pe termen lung.

Nu am intalnit pana acum o astfel de afacere in Romania. Ma puteti contrazice cu exemple?

Mircea Scarlatescu este cofondator al agentiei web FitYourBusiness , Imobiliare-Rezidentiale.ro, portal de prezentare a ofertei de ansambluri rezidentiale din zona Bucuresti si imprejurimi, FloriLaBucuresti.ro, magazin online de buchete si aranjamente florale si Termopane.com, portalul firmelor din domeniul productiei, comercializarii si montarii de tamplarie cu geam termopan.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Citeste aici articolele anterioare din "Jurnal de start-up".

In prezent, in Romania activeaza pe acest segment de piata atat firme autohtone precum Mia Airlines, Tiriac Air, Eurojet, Romavia, RAS, Scoala Superioara de Aviatie sau Jettran cat si companii straine cum ar fi Jetalliance, Nobil Air, MAP Executive Flight Services.

“Factorul principal care influenteaza acest domeniu este cresterea gradului de intelegere a definitiei zborului privat de catre oamenii de afaceri”, spune pentru startups.ro Aurel Bitianu, managing director la Mia Airlines.

Pe de alta parte, Cristian Frasin, general manager al companiei The Private Luxury Group, broker de avioane private de pe piata romaneasca ce faciliteaza si curse de tip business, spune pentru startups.ro ca principalul factor ce va influenta piata avioanelor private este cresterea costurilor in transport inregistrata la nivel international.

“Piata romaneasca este un pic atipica, nu prea stii la ce sa te astepti, insa, in mod normal, ar trebui sa urmeze tendintele internationale”, considera Frasin.

Dezvoltarea acestui segment este influentata si de cresterea economica pe care o inregistreaza tara noastra. Victor Ivan, Presedinte Directorat la Tiriac Air, este de parere ca evolutia economica atrage investitorii straini si, in consecinta si traficul aerian de afaceri este in crestere.

Potrivit Eurocontrol, organism international de supraveghere si dirijare a traficului, in Romania s-a inregistrat o crestere de 19,3% a cererii de curse de business zilnice in 2007, fata de anul 2006. Astfel, desi cererea de curse private nu este foarte mare, Romania se afla in primele trei locuri din Europa in topul cresterilor traficului aerian de afaceri.

Evolutia
The Private Luxury Group activeaza pe aceasta piata de trei luni. Conform datelor oferite de reprezentantul companiei, in prima luna de activitate brokerul de avioane private a inregistrat o cifra de afaceri de 150.000 de euro.

In cazul Tiriac Air, companie prezenta pe acest segment de mai multi ani, cifra de afaceri a inregistrat o crestere medie de 20% pe an, in ultimii trei ani.

“Acelasi trend crescator l-a avut si numarul clientilor care beneficiaza de serviciile oferite de compania noastra, noii clienti fiind in general companii autohtone sau oameni de afaceri romani”, explica Ivan.

Mia Airlines a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 500.000 de euro in 2007.

Clientii
Conform datelor oferite de companiile aeriene, cererile vin atat din strainatate, cat si din Romania. Cei care apeleaza la zborurile private sunt in general oameni de afaceri cu venituri substantiale.

De exemplu, The Private Luxury Group lucreaza cu firme aeriene care inchiriaza avioanele exclusiv pentru transport, fara ca acestea sa ramana la sol la dispozitia clientului.

“Uneori, avioanele private sunt confundate cu charterele de linie si de aceea, chiar daca am avut si cereri interne, sau pentru grupuri de 100 de persoane, acestea au ramas in stadiul de cerere”, explica Frasin.

Acesta adauga faptul ca avioanele sunt inchiriate in general pentru calatorii in strainatate, avand in vedere preturile destul de ridicate.

“Am avut cazuri in care returul a avut loc a doua zi, dar si cazuri in care pasagerii s-au intors dupa 10 zile”, mai spune Frasin.

Pe de alta parte, reprezentantul Mia Airlines spune ca firma nu este prea interesata de piata romaneasca, avand ca target principal clientii din Nordul Africii, Orientul Mijlociu si Europa de Vest. Perioadele de inchiriere a avioanelor de care dispune compania variaza de la o zi la trei saptamani.

Clientii Tiriac Air sunt manageri din cadrul marilor companii sau al bancilor, in ultimul an inregistrandu-se o crestere a cererii din partea oamenilor de afaceri romani. Marea majoritate a curselor sunt externe, inchirierea fiind efectuata pentru perioade scurte, de obicei cuprinse intre una si trei zile.

Costurile
Pretul pentru inchirierea unui avion variaza in functie de mai multi factori precum tipul de avion, numarul de locuri, durata zborului sau destinatia.

“Daca ar fi sa facem un calcul sumar, in cazul avioanelor de capacitate mare, ora de zbor poate ajunge si la 15.000 de euro. Insa daca avionul este ocupat in intregime, pretul per persoana va fi, in general dublul unui bilet business, pe aceeasi ruta cu un avion de linie. In cazul avioanelor de capacitate mai mica, ora de zbor ajunge undeva in jur de 10.000 de euro - 12.000 de euro”, spune Frasin.

Ora de zbor inseamna strict perioada "whells up-whells down", adica orele zburate efectiv de catre  pasager. In acest cost sunt incluse toate taxele, carburantii, salariile pilotilor, echipajul fiind format de obicei din doi piloti si un insotitor de bord, catering la bord.

Aurel Bitianu spune ca, in cazul Mia Airlines pretul variaza si in functie de considerente legate de cat de vechi este clientul, de numarul de ore consumate sau de numarul de zile la sol, in general, inchirierea pentru o ora de zbor costand in jur de 6.000 de euro.

Tarifele de inchiriere practicate de Tiriac Air variaza intre 2.700 de euro pe ora si 10.000 de euro pe ora.

Unele companii ofera si servicii conexe. De exemplu, managerul brokerului de inchirieri The Private Luxury Group spune ca in cazul companiei Lufthansa Private Jet, pretul de inchiriere include si transportul pasagerilor catre/de la aeroport cu limuzina/van de lux.

Strategia
Pentru ca pe acest segment piata nu este inca la nivelul celei din Occident, jucatorii din domeniu incearca sa gaseasca strategii prin care sa isi mareasca numarul de clienti.

De exemplu, brokerul The Private Luxury Group intentioneaza sa se pozitioneze cat mai bine, in special pe piata externa.

“Vrem sa ne facem cunoscute serviciile si prezenta si pe piata interna si sa ne consolidam aceasta pozitie prin diverse aliante strategice, pe care inca nu el putem dezvalui”, spune Cristian Frasin.

Tiriac Air are printre planurile din viitorul apropiat extindrea pe segmentul de aviatie de business cu aeronave mici - conceptul VLJ (very light jet).

“Aceasta dezvoltare va avea ca efect cresterea traficului de business intern, costurile de operare ale acestor aeronave fiind mult mai scazute decat la actualele aeronave. De asemenea, fata de ceilalti operatori aerieni de curse private din tara, Tiriac Air detine propriul si singurul terminal de business si aviatie generala din Romania”, explica Ivan.

Managing directorul Mia Airlines spune ca in perioada urmatoare nu prevede o extindere a companiei, cel putin nu una spectaculoasa care ar implica si riscuri financiare.

Un factor important care influenteaza afacerile companiilor din domeniu este legat de pretul ridicat al aeronavelor. Reprezentantii companiilor spun ca in general, in aceasta activitate aeronavele sunt operate in sistem de leasing financiar, cu optiune finala de achizitionare.

“Valoarea unei aeronave difera in functie de configuratie, producator, caracteristici tehnice. Pretul de achizitie a unei aeronave noi este intre 7 milioane de dolari si 38 de milioane de dolari”, spune Ivan.

Pentru ca preturile sunt mari, unele companii inchiriaza avioanele, nu le cumpara. De exemplu, Mia Airlines foloseste avioane inchiriate si nu este proprietara niciunei aeronave din cele sase pe care le are in management.

Redactor: Andreea Marinas

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.