Ce trebuie sa stii inainte sa lansezi o aplicatie de mobile pentru compania ta
Primele criterii in functie de care ar trebui sa stabilesti lansarea unei aplicatii pentru telefoanele mobile sunt reprezentate de obiectivele si utilitatea sau beneficiile acelei aplicatii, atat pentru clienti, cat si pentru compania ta.
Dan Virtopeanu, Managing Partner-ul agentiei de marketing mobile Breeze Mobile, companie din cadrul grupului Leo Burnett, da ca exemplu de beneficiu pentru clienti informatiile despre cel mai apropiat bancomat de locul in care se afla utilizatorul in cazul unei aplicatii dezvoltate de o banca, iar ca beneficiu pentru o companie noutatile sau ofertele speciale prin aceeasi aplicatie dezvoltata de banca.
"Acesta este cel mai important factor (beneficiile pentru clienti si pentru companie), daca aduce comoditate, economie de timp, acces rapid la informatie, divertisment pentru utilizator si o recuperare a investitiei prin economiile ulterioare facute de companie si/sau vanzarile influentate de aplicatie", explica pentru startups.ro Dan Virtopeanu.
Mihai Dragan, consultant online la Metromind Media, spune ca orice companie trebuie sa se gandeasca, pe langa utilitate, si la tipul de activitate pentru care are nevoie de aplicatie.
"Desi piata de internet mobil creste rapid, este posibil ca nu orice companie sa aiba nevoie de o aplicatie mobila. Spre exemplu, exista slabe sanse ca o firma de avocatura sa aiba nevoie stringenta de o aplicatie mobila", explica pentru startups.ro Mihai Dragan.
In acelasi sens, Valentin Nagacevschi, director executiv la Ceva Mai Mult Design, si Bogdan Nitu, General Manager la agentia Webstyler, subliniaza pentru startups.ro ca o aplicatie de mobile trebuie gandita ca un serviciu pe care compania il ofera, deoarece oamenii nu-si doresc sa vada publicitate.
"Un brand care ofera o aplicatie utilizatorilor trebuie sa raspunda la doua intrebari: care este utilitatea pentru publicul tinta? Cum este aplicatia relevanta pentru respectivul brand?", adauga Bogdan Nitu.
Valentin Nagacevschi completeaza ca, de multe ori, oamenii de afaceri sunt indragostiti de propriile lor business-uri si uita ca acestea nu se afla in centrul universului clientilor lor.
"Spatiul pe ecranele telefoanelor mobile este neincapator si, prin urmare, scump. Daca aplicatia descarcata va fi stearsa, nu va mai fi descarcata ulterior niciodata", spune Valentin Nagacevschi.
Valentin Nagacevschi, Bogdan Nitu si Mihai Dragan precizeaza ca, pe langa utilitate, compania trebuie sa stabileasca scopul aplicatiei si indicatorii de performanta.
Bogdan Nitu spune ca acest obiectiv trebuie sa fie clar si pe termen lung, deoarece aplicatiile de mobile, in general, nu pot aduce rezultate pe termen scurt, pentru ca nu functioneaza precum o campanie de comunicare.
Mihai Dragan spune ca obiectivul poate fi interactiunea cu clientii, cresterea vanzarilor, comunicarea brandului sau strangerea de informatii.
"Indiferent care este obiectivul ce motiveaza existenta si crearea unei aplicatii, evolutia catre acesta trebuie masurata prin indicatori de performanta", detaliaza Mihai Dragan.
Publicul tinta al companiei este un alt factor in functie de care o companie poate decide sa-si faca o aplicatie de mobile.
"Exista branduri sau companii a caror audienta inregistreaza o penetrare ridicata a smartphone-urilor, dublu sau triplu fata de media pietei", mentioneaza Dan Virtopeanu.
Mihai Dragan spune ca o aplicatie de mobile dedicata unei campanii publicitare care tinteste tinerii din mediul urban va fi radical diferita de una care tinteste persoanele interesate de randamentul bursei.
Dan Virtopeanu adauga si oportunitatea de interactiune cu clientii (existenti sau potentiali, in functie de contextul de consum) la factorii in functie de care o companie ar trebui sa stabileasca lansrea unei aplicatii de mobile.
"De exemplu, brandurile care se implica in evenimente pot folosi aplicatia de mobil pentru interactiune la fata locului", completeaza Dan Virtopeanu.
Bogdan Nitu precizeaza ca atunci cand compania isi face o aplicatie care ii ajuta brandul in comunicare, aceasta aplicatie ar trebui oferita gratis catre consumatori.
Ce facilitati ar trebui sa ofere aplicatiile mobile ale companiilor
Consultantii de mobile marketing considera ca posibilitatile de contact n-ar trebui sa lipseasca din nicio aplicatie.
"Daca putem sa completam facilitatile specifice prin care folosim telefonul cu functiile lui de contact si cu o facilitate unica, care sa ajute utilizatorul cand foloseste aplicatia, este cu atat mai bine", subliniaza Dan Virtopeanu.
Valentin Nagacevschi adauga si el ca facilitatile "one-touch-call" sau cea "click-to-call", insotite de informatii pe harta privind adresa companiei si directionarea prin GPS, sunt primele in top.
"Daca vorbim de locuri, utilizatorii sunt in general interesati de inca doua aspecte: ambianta si produsele sau serviciile disponibile. Ambianta poate fi ilustrata printr-o galerie foto, iar produsele si serviciile prin simple liste cu descrieri, eventual si imagini, dar neaparat cu preturi. Clientii sunt interesati de pretul pe care il vor plati si aceasta informatie este esentiala pentru succesul aplicatiei", precizeaza Valentin Nagacevschi.
Mihai Dragan enumera printre facilitatile comune care pot asigura o accesibilitate mai buna, chiar daca fiecare aplicatie este diferita de celelalte: accesul prin Facebook Connect, pentru o mai rapida accesare si diverse functionalitati social media; structura flexibila a aplicatiei, pentru a evita update-urile dese, astfel incat o buna parte dintre datele noi sa fie preluate fara a reincarca aplicatia; informatiile favorite, pentru a nu se pierde informatiile importante si interesante, deoarece smartphone-ul este un dispozitiv pe care informatia este filtrata frugal si apoi analizata atent; facilitatile sociale, avand in vedere ca peste 5,6 milioane de romani acceseaza Facebook, functiile sociale, cele care asigura impartasirea lucrurilor interesante sau a activitatii in aplicatie, nu mai sunt de ceva timp un concept exotic si mai degraba ceva necesar.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Primele criterii in functie de care o companie ar trebui sa stabileasca lansarea unei aplicatii pentru telefoanele mobile sunt obiectivele si utilitatea sau beneficiile, atat pentru clienti, cat si pentru companie.
Posibilitatile de contact n-ar trebui sa lipseasca din nicio aplicatie.
Design-ul unei aplicatii este parte din experienta, fiind important ca aplicatia sa fie cat se poate de intuitiva.
Cand compania isi face o aplicatie care ii ajuta brandul in comunicare, aceasta ar trebui sa fie oferita gratis catre consumatori.
Pretul platit pentru dezvoltarea unei aplicatii variaza intre 2.000 de euro si 10.000 de euro, in functie de complexitate, numarul de platforme pentru care este dezvoltata, numarul de utilizatori vizati, design, disponibilitate si calitate.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Poveste despre vulpite, continut si succes online
Poveste despre vulpite, continut si succes online
de Ana-Maria Bogdan, Managing Director la Grapefruit
Pentru cei familiarizati cu mediul online, nu mai e nici un secret ca cele mai multe proiecte digitale esueaza nu din motive legate de solutia tehnica, procese operationale, politica de vanzari sau bugete de promovare, ci din cauza problemelor de continut.
Cine sunt antreprenorii sociali finalisti in competitia Fabricat in Tara lui Andrei
Dupa o perioada de pregatire si consultanta, la sfarsitul acestui an, 10 dintre cei 20 de finalisti vor primi din partea Petrom granturi in valoare totala de pana la 350.000 de euro.
Cei 20 de finalisti au fost selectati de juriu (compus din expertii Fundatiei NESsT si reprezentati Petrom) dintre cei 512 de aplicanti inscrisi in competitie, se mentioneaza in comunicatul de presa. (Citeste aici mai multe despre Fabricat in Tara lui Andrei). Au fost alese ideile cu cel mai mare potential de a raspunde unor probleme sociale si care pot deveni afaceri functionale.
In perioada urmatoare, finalistii vor beneficia de pregatire si consultanta din partea Fundatiei NESsT, pentru a-si transforma ideile in planuri de afaceri. De asemenea, vor primi sprijin financiar in limita a 1.500 de euro, pentru a realiza cercetari locale in comunitatile vizate de proiectele lor.
Ideile celor 20 de finalisti abordeaza zone variate: agricultura (ferme si livezi), industria textila (prelucrarea lanii), educatie (tabere educative), prelucrarea lemnului, fabricarea materialelor de constructii si a mobilei, servicii (asistenta pentru persoanele varstnice), industria de agrement, domeniul alimentar (panificatie, dulceturi bio) sau plante medicinale. Propunerile selectate in finala au venit din partea a zece persoane fizice, sase ONG-uri, doua intreprinderi individuale si doua SRL-uri.
Cel mai multe idei finaliste sunt propuse pentru zona Bacaului (sase proiecte din cele 20). Restul finalistilor si-au propus sa dezvolte afaceri care sa rezolve probleme sociale din comunitatile: Manesti, judetul Dambovita (trei idei finaliste); Boldesti-Scaeni, Prahova (doua idei finaliste); Bustuchin, Gorj (doua idei finaliste); Telega, Prahova; Ghimpati, Giurgiu; Babana, Arges; Moreni, Selaru; Corbu, Constanta; Marca, Salaj; Suplacu de Barcau, Bihor; Independenta, Galati; Burcioaia, Vrancea.
In luna noiembrie, anul acesta, planurile de afaceri ale celor 20 de finalisti vor fi evaluate, iar juriul va alege zece castigatori. Fiecare dintre cei zece va primi o finantare nerambursabila pentru initierea afacerii. Castigatorii vor primi si consultanta din partea expertilor Fabricat in Tara lui Andrei, timp de un an, in domenii importante pentru antreprenori: management financiar, legislativ, marketing si distributie.
Lista finalistilor Fabricat in Tara lui Andrei:
• Viorel Smarand detine o micro sera, creste vaci si are certificat de producator, pentru a comercializa produsele rezultate. Viorel este antreprenor inca de la 14 ani, de cand se intretine prin propriile eforturi. El vede in produsele bio solutia pentru rezolvarea problemelor in dezvoltarea comunitatii in care s-a nascut si a crescut: comuna Babana, judetul Arges.
• Firma Zedupan din Zemes, judetul Bacau, este singura societate activa in domeniul panificatiei pe o raza de 12 km. Maria si Costel Dudau, administratorii firmei, isi doresc extinderea activitatii, a gamei de produse, precum si angajarea persoanelor care nu au specializare si calificarea acestora in domeniu. In prezent, firma organizeaza actiuni de sprijin pentru persoanele nevoiase si ofera sponsorizari si donatii. Prin extinderea activitatii, reprezentantii firmei ar putea continua eforturile in aceasta directie.
• Firma Performant Serv Grup din Zemes, judetul Bacau, a fost infiintata in 2001 pentru desfasurarea unor activitati de service auto, fiind urmata de deschiderea in 2008 a unui depozit de materiale de constructii si in 2012 de infiintarea unei spalatorii auto. Asociatii firmei provin din Zemes si isi doresc sa participe la dezvoltarea localitatii, valorificand resursele si potentialul local.
• Habitat for Humanity este o asociatie internationala care lucreaza alaturi de oameni de pretutindeni pentru a cladi case, comunitati si sperante pentru eliminarea conditiilor precare de locuire. Misiunea lor este de a dezvolta solutii de locuire simpla si accesibila si promovarea implicarii comunitatii astfel incat familiile vulnerabile economic si social sa rupa cercul vicios al saraciei. Pentru a-si indeplini cat mai eficient scopul, Asociatia Habitat for Humanity Comanesti, judetul Bacau, si-a propus sa valorifice resursele existente in judetul Bacau in vederea producerii de materiale de constructii accesibile pentru familiile aflate in zone de risc sau care traiesc in conditii improprii de locuit.
• Constantin Colceru este din Moinesti, judetul Bacau, si are experienta de antreprenor si project manager in multiple proiecte ce vizeaza mediul, dar este si un membru activ al societatii civile, implicandu-se pana in prezent in mai multe proiecte de voluntariat ce vizau localitatea sa. Intrucat crede cu tarie ca trebuie sa ne construim viitorul investind in tineret, dar avand grija de cei care ne-au nascut, educat si sprijinit, Constantin isi propune sa dezvolte o afacere care sa ofere asistenta persoanelor varstnice.
• Intreprinderea individuala Ghencea Daniela bucura de trei ani copii din Moinesti, judetul Bacau, cu activitati afterschool si de petrecere a timpului liber. Treptat, afacerea a crescut prin crearea unui loc de joaca si prin diversificarea tipului de activitati pentru cei mici. Pornind de la resursele si oportunitatile din zona, intreprinderea individuala a gasit in agricultura o solutie la problemele sociale din județul Bacau. Ideile de afaceri sociale propuse sunt canalizate spre doua domenii: prelucrarea lanii si cresterea arborilor ornamentali si a plantelor.
• George Ursu din Comanesti, judetul Bacau, are experienta profesionala in accesarea de fonduri structurale si de finanţari pentru proiecte nationale si internationale de cercetare, contribuind la finanţarea a peste 50 de proiecte. Prin parinti si rude, George este foarte atasat de localitate si isi doreste sa valorifice potentialul si resursele existente, sprijinind totodata si comunitatea, care se afla in una dintre zonele cele mai defavorizate din punct de vedere economic din Regiunea de nord-est.
• Fundatia Ruhama are ca grup-tinta persoanele si comunitatile aflate in situatie de risc. In beneficiul acestora deja administreaza o afacere sociala: Atelierul de Impletituri. Atelierul a creat locuri de munca pentru patru persoane apartinand minoritatii rrome din satul Tamasda, comuna Avram Iancu, judetul Bihor, si produce cosuri de nuiele impletite manual. Pentru a veni in intampinarea problemelor cu care se confrunta membrii comunitatii de etnie rroma din zona Suplacu de Barcau, Fundatia Ruhama isi propune dezvoltarea unei micro-ferme, care sa creeze locuri de munca.
• Carmen Lungu este absolventa a Facultatii de Psihologie si Asistenta Sociala si a unui Masterat in Devianta si delincventa juvenila. Din 2006, Carmen este Director al Societații Nationale de Cruce Rosie, Filiala Constanta. De-a lungul timpului, Carmen a initiat si a obtinut finantare pentru numeroase initiative sociale. Ea vede in produsele bio solutia pentru rezolvarea problemelor si dezvoltarea comunitatii din Corbu, judetul Constanta.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Pentru afaceri in Asia, companiile romanesti au nevoie de branding si de parteneri locali
Drew Lai, Deputy Representative la Hong Kong Economic and Trade Office, spune ca pentru firmele din Hong Kong nu conteaza dimensiunea partenerului de business din Romania, ci produsele acestuia.
Printre produsele cu potential pe piata din Asia, mai ales China si Hong Kong, sunt cele alimentare (mai ales carne de pui si vin), cele din piele si software.
Susan Lam, director pentru Germania si Europa Centrala la Hong Kong Trade Development Council (HKTDC), a mentionat, intr-o conferinta de presa, ca cererea pentru produsele alimentare a crescut in China, deoarece clasa medie este in crestere, iar produsele bio ar trebui sa fie cu cel mult 15% mai scumpe decat cele standard.
Drew Lai a subliniat ca Hong Kong-ul traseaza tendintele in China, iar chinezii si-au facut un stil de viata asemanator cu cel din vest, dar n-au atatea resurse financiare.
"Inainte sa-si introduca produsele pe piata chineza, firmele din Romania le pot verifica pe cea din Hong Kong, care este si un nod comercial pentru Asia", a adaugat Drew Lai.
Din acest motiv, Susan Lam le recomanda companiilor romanesti sa incheie parteneriate cu firmele asiatice care au legaturi comerciale atat in China, cat si in Hong Kong, dar in functie de produsele lor sa se uite exact carei piete i se pot adresa.
Drew Lai a precizat ca firmele romanesti care vor sa atraga investitori chinezi trebuie ca, pe langa branding, sa dea cat mai multe informatii despre activitatea lor.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Coface se extinde pe segmentul IMM-urilor
Compania a lansat un produs de asigurare de credit care se adresaza firmelor cu o cifra de afaceri intre 3 milioane de lei si 20 de milioane de lei.
Asigurarea de credit Smart are un cost intre 3.500 de euro si 16.000 de euro, in functie de suma asigurata, care poate fi mai mica decat cifra de afaceri a firmei.
Eugen Anicescu, Managing Directorul Coface Puteaux Sucursala Bucuresti, a spus, intr-o conferinta de presa, ca suma asigurata poate fi mai mare de atat, in functie de analiza de business.
Valoarea despagubirii este de 85% din suma pierduta. Coface va lansa in urmatoarele doua luni o platforma dedicata produsului Smart.
Eugen Anicescu a estimat ca suma medie asigurata va fi intre 4.000 de euro si 5.000 de euro, cele mai multe cereri urmand sa vina din partea companiilor cu o cifra de afaceri de aproximativ zece milioane de lei si ca vor incheia intre 50.000 si 100.000 de astfel de polite in acest an.
Reprezentantii Coface estimeaza ca produsul Smart va aduce, in acest an, aproximativ 10% din noile vanzari.
Eugen Anicescu a subliniat ca acest procent nu va fi acelasi si in cifra de afaceri, ci unul mai mic, dar intentia lor este sa ajunga la un numar cat mai mare de asigurati, chiar daca au polite mai mici.
Anul trecut, grupul Coface a lansat un produs similar in Polonia, pentru care s-au semnat aproximativ 100.000 de polite si care a atras cel mai mult companiile cu o cifra de afaceri de cinci milioane de euro.
De asemenea, Coface a mai lansat pentru piata din Romania si platforma online InfoQuick, unde se pot face rapoarte despre companii si in care sunt incluse date generale despre firma si actionariat, situatia financiara din ultimii patru ani, comportamentul de plata si situatia juridica a dosarelor din instanta. Pentru InfoQuick, sunt trei abonamente, cu valori intre 50 de lei si 1.000 de lei + TVA.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Ca sa incepi o afacere, trebuie doar sa intelegi modelul de business al industriei
Patrick van der Pijl, CEO-ul companiei de consultanta Business Models Inc, spune ca din acest motiv nu trebuie sa fii expert intr-un domeniu, ca sa-ti faci o afacere in acesta.
Dupa o experienta de mai multi ani in consultanta, la unele dintre cele mai mari companii globale, acum cinci ani, Patrick van der Pijl,a fondat compania de consultanta Business Models, alaturi de alti parteneri. Ei si-au promovat ideile prin cartea Business Model Generation.
CEO-ul Business Models a spus, in cadrul conferintei Connection 2013, ca, in prezent, afacerile sunt afectate de aceleasi lucruri ca intotdeauna (evenimente neprevazute; bancile falimenteaza; apar noi piete de desfacere; comportamentul clientilor se schimba; online-ul revolutioneaza industriile), dar a crescut viteza cu care se produc efectele acestor lucruri.
"Ce am invatat este ca primul pas este ca tu si echipa sa definiti ce inseamna modelul tau de business acum. Nu te gandesti la produs, ci la job, la ceea ce poti face pentru client. Oamenii fac greseala sa creada ca un start-up este versiunea mai mica a unei companii mari. Nu este adevarat. Un start-up este o organizatie temporara, care cauta un model de business profitabil si scalabil. In cazul companiilor mari este vorba despre executie", a adaugat Patrick van der Pijl.
Alte recomandari ale lui CEO-ul Business Models pentru start-up-uri:
• sa hotarasti repede ce vrei sa faci
• sa gandesti ca un designer: sa-ti faci design-ul modelului de business si sa-l testezi
• sa constuiesti prototipuri
• executia se face dupa cautare
• modelul de business se schimba de-a lungul timpului, adapteaza-l, in functie de factorii care influenteaza piata
• sa castigi inainte sa cheltuiesti.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
FDSC - 30 de milioane de euro pentru ONG-uri
Suma este disponibila prin programul "Fondul ONG", parte a Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European (SEE), 2009 - 2014.
Acest program va fi lansat la mijlocul lunii aprilie, fiind finantat de guvernul Norvegiei.
Ionut Sibian, directorul executiv al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), a spus, in cadrul conferintei Connection 2013, ca intre domeniile pe care le finanteaza au fost nevoiti sa revina la anumite lucruri pe care le-au considerat inschise odata cu aderarea, printre care serviciile sociale, pentru ca se maresc diferentele dintre urban si rural, intre saraci si bogati.
"Vrem sa ajutam 200 de comunitati interetinice din Romania, mai ales rromi, pentru a iesi din zona de saracie", a detaliat Ionut Sibian.
Cea mai mare parte a sumei, aproximativ opt milioane de euro, este alocata pentru servicii sociale si servicii de baza pentru grupurile vulnerabile. Restul sumei va fi folosita pentru implicare sociala (6 milioane de euro), inegalitate sociala (4,45 milioane de euro), dezvoltarea ONG-urilor si a relatiilor dintre acestea (3,55 milioane de euro) si dezvoltare durabila (3,5 milioane de euro).
La acest program, cei de la FDSC vor colabora cu Fundatia pentru Parteneriat si cu Centrul de Resurse pentru Comunitatile Rome.
Pe langa acesta, din februarie, FDSC a deschis un apel de proiecte in cadrul programului Fondul pentru Inovare Civica (FIC). Anul trecut, au avut pentru acest program un buget de 400.000 de dolari, cu care au finantat 26 de proiecte, alese din 800 de aplicatii. Perioada de implementare pentru acestea variaza intre 4 ani si 24 de luni.
Ionut Sibian a mentionat ca in acest an incearca sa finanteze mai multe proiecte la nivel national.
Astfel, pentru 2013, au in buget de 200.000 de dolari pentru 15 proiecte, dintre care cinci din mediul rural, orasele mici si cele aflate la prima finantare. FDSC a primit deja 1.200 de scrisori de interes, iar proiectele selectate vor fi anuntate la sfarsitul lunii iunie.
Pentru ONG-urile cu vechime si care vor sa se extinda prin autosustinere, o varianta de finantare este Fudatia Romano-Americana, care are sapte programe de finantare, printre care unele pentru mediu si agricultura.
"Daca vrei sa faci o schimbare trebuie sa te uiti in jurul tau, sa vezi ce poti face si cum. Ideea este cum sa faci un model in care sa vezi ceea ce faci bine, dar mai ales ce este rau, sa rezolvi ce este rau si apoi sa comunici ce ai invatat de aici", a spus Roxana Vitan, directorul executiv al Fundatiei Romano - Americane.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Conferinta "In stare de dialog" - Horatiu Malaele
Conferinta "In stare de dialog" - Horatiu Malaele (14 martie 2013)
Evenimentul, organizat de Business-Edu in colaborare cu In Vestiar, va avea loc pe 14 martie, intre orele 18.30 - 20.30, la Hotel Marshall Garden Bucuresti.
Aceasta conferinta se adreseaza tuturor celor care conduc echipe, interactioneaza in cadrul unei echipe, celor care au de vandut idei si tuturor celor care vor sa devina buni comunicatori sau mai buni decat sunt deja.
Evenimentul reprezinta o experienta de comunicare reala, sustinuta prin umor de catre Horatiu Malaele.
.gif)
