Adrian Comaneci, Manager la Contrast Management - Consulting, spune ca in cazul magazinelor de proximitate este de urmarit capacitatea retailerilor de a nu se bloca intr-un cerc inchis, ajungand la "canibalizare".

"Tendinta va fi de a merge cat mai mult inspre orasele mici, unde formatul magazinelor de proximitate, cu dimensiuni reduse, poate fi foarte usor integrat, cu servicii si oferte de produse dezvoltate in functie de aceste orase", explica pentru startups.ro Adrian Comaneci.

Raluca Raschip, Directorul Consumer Goods and Retail de la GfK Romania, spune ca, in cautarea convenientei, unii retaileri au ales pentru magazinele de proximitate chiar si locuri cu spatiu mai mic de vanzare, iar formatele precum Profi s-au remodelat, trecand din segmentul de discounteri in cel de supermarket.

"Strategiile sunt diferite. Unii retaileri se orienteaza catre orasele mari, cu putere de cumparare mai mare, iar altii merg si in orase medii si mici obiectivul fiind, intr-un prim pas, atragerea mai multor cumparatori si crearea de ocazii noi de cumparare", completeaza pentru startups.ro Raluca Raschip.

Adrian Comaneci mai enumera printre tendintele de anul acesta din retail - FMCG: extinderea marilor retaileri, care continua ceea ce au inceput anul trecut, dar nu la fel de intens; consolidarea retailerilor, urmare a primei tendinte; crearea de noi servicii sau oportunitati, pentru a intampina noile nevoi ale clientilor, ceea ce atrage si mentine cumparatori, dar si diferentiaza fata de competitie.

"Pentru consolidare, retailerii vor astepta ca magazinele nou deschise sa ajunga la maturitate, moment in care vor decide daca acestea au atins potentialul financiar scontat", precizeaza Adrian Comaneci.

Mihaela Petruescu, Head of Retail Division la Capital Property Advisors (CPA), spune pentru startups.ro ca, in acest an, lanturile de hipermarketuri isi continua expansiunea, fie ca dezvoltatori, fie drept chiriasi in proiectele de retail.

Simina Istrate, Associate Director in departamentul Retail al Colliers International, mentioneaza ca anumite categorii de retail continua sa se extinda datorita cresterii cifrei de afaceri din ultimii doi ani. Ea enumera printre aceste categorii de retail, pe langa segmentul de food (supermarket, hiper si mini-market), unitatile fast-food (KFC, McDonald’s, Subway, Shaorma Dristor etc.), anumite segmente de fashion (H&M, Inditex, Takko etc.) si de pantofi - categoria medie (CCC, Deichmann, Otter, Clarks etc.).

Adrian Comaneci enumera printre factorii de crestere a acestui fenomen: dezvoltarea mijloacelor de comunicare; multiplele posibilitati de a comanda produsele direct online; disponibilitatea clientilor de a accesa platformele de comert online.

Maria Tudose, Client Service Director la Omnibrand Concept, si Adrian Comaneci mentioneaza printre tendintele de pe piata de retail si cresterea cererii pentru marcile proprii ale magazinelor, datorita pretului mai redus decat al brandurilor cunoscute si bugetelor limitate ale cumparatorilor.

Adrian Comaneci completeaza ca tendinta se manifesta, desi cumparatorii privesc in continuare aceste marci cu scepticism, si ca retailerii ar trebui sa promoveze mai mult marcile proprii.

Flavian Pandele, Managing Director-ul Combera Retail, descrie intr-un singur cuvant tendintele pe piata de retail in acest an: saturatie.

"A sosit si <viitorul retailului>, prin formatul de hard discounter, care nu este hard discounter per se: magazinele nu seamana cu cele din vest - marfa este inca in raft si se vinde foarte putin direct de pe paleti, sortimentatia este mai bogata. Asta spune ca mai avem pana la viitor - cumparatorul roman nu e indeajuns de sofisticat sa aprecieze un numar foarte redus de produse, deci e un format adaptat. Mai mult, in Romania nu sunt bani. Fiecare lant de magazine imparte aceeasi bani, foarte putini, intre magazinele din piata. Piata retail-ului intra in modulul de supravietuire", completeaza Flavian Pandele.

Marius Ghenea, presedintele FIT Distribution, spune pentru startups.ro ca anul acesta vor fi, in continuare, consolidari in retail, in principal prin fuziuni si achizitii, pentru ca piata de consum va stagna, din cauza cresterii economice mici si a increderii inca reduse a consumatorilor.
 

Obiceiurile de consum
Raluca Raschip mentioneaza ca anul acesta continua alt trend inceput anul trecut: cheltuielile gospodariilor pentru bunuri de uz zilnic se impart aproape egal intre canalele de retail modern si cele traditionale, sustinut de planurile de extindere ale retaileriilor.

"In 2012 insa a aparut un fenomen nou, <shopping around>, cresterea frecventei de cumparare si a magazinelor vizitate pentru a gasi cele mai bune oferte. Acest fenomen insa vine insotit de o loialitate mai mica fata de retaileri. Trendul a fost vizibil anul trecut, in special in cazul magazinelor de tip discount si este foarte posibil sa asistam la o continuare a lui in 2013", adauga Raluca Raschip.

Maria Tudose completeaza ca obiceiurile de achizitie au inceput sa se schimbe din ce in ce mai mult, si, pe langa o gestionare eficienta a bugetului, cumparatorul a inteles ca are nevoie si de una a timpului, astfel ca, gandindu-se de multe ori simultan la cele doua resurse a devenit din ce in ce mai rational atunci cand face o alegere, atat a locului de achizitie, cat si a achizitiei in sine.

"Acel concept de <cumparaturi de impuls> n-a disparut, insa se simte din ce in ce mai mult o planificare a shopping-ului", detaliaza Maria Tudose.

Ca urmare, se dezvolta retailul online si apar raioanele speciale care atrag trafic, datorita mirosului, aspectului produselor si prezentarii.

"Competitia din piata, atat cea directa, cat si alternativele, si schimbarea obiceiurilor de achizitie ale cumparatorilor ii determina pe marii retaileri sa apeleze la strategii si programe care sa ofere cumparatorului o experienta unica si memorabila in-store", completeaza Maria Tudose.

Programele de loialitate ale retailerilor au la baza tot felul de mecanici care incurajeaza cumparatorul sa revina in magazine ca sa-si adune punctele bonus pentru posibile premii.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Principalele tendinte de pe piata de retail le reprezinta lansarea tot mai multor magazine de proximitate si expansiunea retelelor de magazine.
Printre alte tendinte se numara: consolidarea unitatilor deschise si prin fuziuni si achizitii, crearea de noi servicii sau oportunitati, dezvoltarea marcilor proprii si a comertului online; hard discounterii.
In acest an, se va accentua o tendinta de anii trecuti, accea a cumparatorilor atenti la buget si la cele mai bune oferte, careia i se adauga atentia la timpul alocat cumparaturilor.
Mobile si social commerce-ul se gasesc printre procuparile comerciantilor romani, dar inca marginal, importanta fiecaruia depinzand de categoria retailer-ului.
Exista inca o distanta destul de mare intre tehnologiile adoptate de retailerii din vestul Europei si cei din Romania.
 

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

"Firmele specializate sau administratorii de cladiri de clasa A si B ofera spatii de birouri cu toate serviciile incluse, pe principiul unui <hotel de companie>, unde vii doar cu laptopul: ai birou mobilat, aparatura de birou, receptionera care raspunde la telefon in numele firmei tale, poti avea inclusiv secretara, sala de meeting si catering", spune pentru startups.ro Alexandru Petrescu, managerul Esop Consulting.

Oana Sirbu, Associate in departamentul birouri al Colliers International Romania, spune pentru startups.ro ca principalele atribute ale unui birou instant constau in flexibilitatea alegerii spatiului (suprafata, durata de timp a contractului, posibilitatea de a inchiria si de a folosi in aceeasi zi spatiul), amplasarea intr-o cladire de birouri unde sunt conditii de lucru moderne, fara o investitie initiala semnificativa sau necesitatea ca firma sa se ocupe de partea administrativa.

"Intr-un instant office, se poate opta si pentru inregistrarea sediului social, servicii de video-conferinte avansate, acces la reteaua internationala si lucrul din business lounge-urile din alte tari, daca furnizorul este unul international, birou virtual etc. Intr-un instant office nu se inchiriaza o anume suprafata, ci un post de lucru cu acces la zonele comune (cafeteria, lounge, terasa) si de conferinta, pentru o durata in general cuprinsa intre 12 luni si 24 de luni. De regula, se incepe cu un pachet de baza si, in functie de nevoile de business, se opteaza si pentru alte servicii", completeaza Oana Sirbu.
 

Cum s-a dezvoltat piata locala de birouri instant
Primul astfel de operator din tara noastra a fost Regus, care a intrat pe piata acum 14 ani, ca franciza. Acum sase ani, franciza a fost preluata de operatorul international, Regus Group.

"O parte dintre acesti operatori (n.red. - din Bucuresti) si-au marit suprafata totala in ultimii doi ani, s-au extins si in alte cladiri si au aparut cativa operatori noi, <de ocazie>", precizeaza Alexandru Petrescu.

Oana Sirbu mentioneaza ca piata de birouri instant a crescut in ultimii ani, atat datorita operatorilor de astfel de servicii, cat si a celor alternativi ("incumbents"), de tip hub. Desi scopul principal al acestora din urma este de a crea o comunitate, prin spatiile fizice de lucru pe care le pun la dispozitie, creeaza concurenta jucatorilor traditionali.

"Desi nu este o monitorizare clara asupra acestora, se observa un trend de crestere. Serviciile au ramas constante, insa ne asteptam ca usor-usor sa se introduca sau sa fie eliminate tehnologiile care nu mai sunt relevante, de exemplu, faxul. Conform principalilor jucatori din aceasta piata, preturile au ramas constante, chiar au avut o tendinta de crestere datorita cererii sustinute pentru astfel de spatii. Asteptarile noastre sunt ca aceasta piata sa creasca in perioada urmatoare si sa se diversifice prin extinderea in principlalele orase din Romania, din nou, pe fondul cererii sustinute", adauga Oana Sirbu.

Consultantul pe birouri al Colliers crede ca piata de birouri instant o va influenta pozitiv pe cea generala din urmatoarele perspective:

- desi suprafata totala ocupata de furnizorii de instant office nu este semnificativa (pana in 1% din stocul total de birouri din Bucuresti), inchirierile facute de acestia contribuie la scaderea ratei de neocupare

- nu concureaza cu cladirile de birouri clasice, deoarece dezvoltatorilor le este dificil sa imparta un etaj intr-o suprafata mai mica de 150 mp - 200 mp si nu-i atrage acest tip de business

- noua generatie este definita de nevoia de flexiblitate si de a face parte dintr-o comunitate

- educa piata de birouri, deoarece firmele renunta treptat la conceptul de "firma de apartament"

"Pe de-o parte, se intelege valoarea unei imagini profesioniste, care sporeste increderea partenerilor de afaceri si creste nivelul de motivare a angajatilor prin oferirea de conditii de lucru moderne. Pe cealalta parte, daca iti faci un calcul sumar asupra costurilor financiare, administrative si logistice, intelegi ca primesti mai multa valoare prin stabilirea unui astfel de birou. In plus, daca esti o firma mica, cu unul - doi angajati, faptul ca mergi intr-o comunitate unde poti schimba idei poate aduce o contributie greu de cuantificat, insa cu un impact semnificativ in invatarea continua, schimb de cunostinte pe domenii complementare si poate genera inspiratie pentru dezvoltarea afacerii", explica Oana Sirbu.

Alexandru Petrescu mentioneaza ca birourile instant nu influenteaza direct piata de birouri, deoarece este o nisa bine delimitata, care creste in paralel cu prima, pe termen mediu si lung.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Un birou instant are toate facilitatile unui birou obisnuit, diferenta fiind ca poate fi inchiriat imediat si administrarea o face o companie specializata.
Piata birourilor instant a aparut in Romania acum 14 ani, odata cu venirea Regus in tara noastra.
Serviciile disponibile intr-un birou instant sunt de la secretara, receptionera, servicii de operare a biroului si pana la inregistrarea sediului social, servicii de videoconferinte avansate si birou virtual.
O firma care inchiriaza un birou instant plateste o taxa pentru fiecare post de lucru, ceea ce include spatiul si serviciile oferite.
Companiile interesate de astfel de birouri variaza de la start-up-uri la multinationale care vor sa vina in tara noastra, precum si firmele care lucreaza pe proiecte.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Intr-un interviu acordat startups.ro, Roxana Damaschin-Tecu (foto), Enterprise Development Director pentru NESsT in Europa Centrala si de Est vorbeste despre principalele tendinte legate de antreprenoriatul social din Romania si despre competitia “Fabricat in Tara lui Andrei”, lansata de Petrom in parteneriat cu NESsT, pentru a oferi finantari in valoare totala de 350.000 de euro celor care vor sa dezvolte afaceri sociale in comunitatile din Romania.
 

startups.ro: De ce este important antreprenoriatul social in acest moment in Romania?
Roxana Damaschin-Tecu: Pentru a raspunde acestei intrebari, fac intai un detur, pentru a explica argumentul pentru care NESsT lucreaza in zece tari din lume, printre care si Romania. Ma refer la faptul ca am ales tari in curs de dezvoltare, cu piete emergente, in care sa sprijinim dezvoltarea de intreprinderi sociale tocmai pentru ca acolo este cea mai arzatoare nevoie de ele si acolo isi manifesta cel mai flagrant puterea de a utiliza resursele comunitatii, pentru a rezolva sustenabil problemele comunitatii. Motivul este acela ca pietele emergente, iar Romania nu face exceptie, se caracterizeaza prin existenta unor surse de finantare (la noi vorbim in special de Fondul Social European, atat de plin de promisiuni in urma cu ceva vreme), dar care sunt nesigure, fluctuante si creatoare de dependenta. In acest context, pentru a reveni la intrebare, intreprinderile sociale vin sa faca munca de termen lung, cu impact de termen lung, care creeaza locuri de munca pe termen lung - si asta acolo unde e mai mare nevoie de ele si unde probleme sociale sunt cele mai grave.
 

Care sunt problemele cu care se confrunta in acest moment antreprenoriatul social in Romania si cum sunt acestea adresate de proiectul recent lansat, Fabricat in Tara lui Andrei?
Conform studiilor de tara realizate de NESsT de-a lungul ultimilor ani in Romania si in regiune, principalele probleme cu care se confrunta afacerile sociale sunt legate de absenta asistentei tehnice (si inainte de lansarea afaceri, si dupa, in implementare) si de greutatea accesarii fondurilor adecvate  si necesare pentru lansare si pentru supravietiure pana in momentul atingerii pragului de rentabilitate. Acestea, suprapuse peste o slaba cultura antreprenoriala, perpetueaza inertia si ideea cum ca “la noi nu se poate”.

Prin Fabricat in Tara lui Andrei se raspunde exact acestor principale probleme, prin consultanta individuala timp de doi ani de zile si prin acordarea de granturi care pot fi folosite de fiecare antreprenor in functie de nevoile propriei afaceri. Prin acest program nu avem constrangeri de genul “acoperim doar costuri legate de infrastructura sau doar costuri de personal”, ci destinatia banilor primiti este decisa in functie de structura bugetului fiecarei afaceri in parte.
Sigur, sunt si alte probleme, legate de mediul legislativ, de birocratia cu care trebuie sa lupte antreprenorii, fie ei sociali sau nu, sau de absenta unei miscari coerente la nivel national (spre exemplu, in SUA exista Social Enterprise Alliance, iar in UK Social Enterprise Coalition). Insa lucrurile sunt tot mai dinamice in acest domeniu si in Romania, tot mai multe persoane si organizatii fiind interesate de potentialul intreprinderilor sociale de a rezolva probleme sociale critice, ceea ce este imbucurator.
 

Care sunt principalele schimbari legate de antreprenoriat social care au avut loc in ultimii ani in Romania?
Afacerile sociale se pozitioneaza tot mai puternic ca un sector de nisa, atractiv atat pentru cei din lumea ONG-urilor, cat si pentru cei din sfera antreprenoriatului clasic. Organizatiile non-guvernamentale din Romania si-au dat seama ca dependenta de resurse caritabile si munca in cicluri de proiecte pe termen scurt nu sunt sustenabile. In acelasi timp, este un fapt comun ca o mare parte din resursele cu greu obtinute sa fie folosite exact pentru managementul si atragerea acelor resurse. Astfel, ONG-urile s-au orientat spre initiative antreprenoriale pentru a-si creste sustenabilitatea - interesul crescut fata de competitiile destinate lor este o dovada clara. Pe de alta parte, antreprenorii si-au dat seama ca modul traditional de a face business nu este, la randul sau, sustenabil. Si au incorporat latura sociala in practicile lor de business. Intreprinderile sociale sunt in acea zona de mijloc, in care practicile de afaceri sunt suprapuse valorilor sociale.

Nu avem inca statistici cu privire la impactul intreprinderilor sociale in economia nationala, insa, conform Atlasului Economiei Sociale (septembrie 2011, FDSC), exista la noi peste 25.000 organizatii active in economia sociala (parte din acestea sunt intreprinderi sociale), cu venituri de 1.5 miliarde de euro (din acestea, 18,5% sunt venituri din activitati economice), in care lucreaza peste 163.000 de persoane (3.3% din total angajati - fata de 6% media din Uniunea Europeana). Deci, un sector din ce in ce mai puternic si de care publicul, in general, este tot mai constient.
 

Care sunt principalele directii spre care va merge antreprenoriatul social din Romania in urmatorii ani?
In prezent, sunt director pentru Europa Centrala si de Est la NESsT, ceea ce imi ofera bucuria de a sprijini dezvoltarea de intreprinderi sociale in regiune – pe langa Romania, lucrez si in Croatia, Republica Ceha, Ungaria si Slovacia. Sunt mult mai multe asemanari la nivel de regiune decat diferente.
Intreprinderea sociala va pune tot mai multa presiune in piata pentru schimbarea sociala. Va avea, de asemenea, un rol educational esential si va dovedi ca este modelul de business cel mai potrivit pentru a imbunatati, spre exemplu, conditiile de viata ale celor marginalizati, reducand numarul celor asistati social si transformandu-i in actori activi pe piata muncii. Asta inseamna economii la bugetul de stat si potential de a creste numarul locurilor de munca in tara. Ministerul Muncii si agentiile pentru IMM-uri sunt interesati de subiect si incearca sa reglementeze domeniul.

Tot mai multi cumparatori sunt preocupati de originea si compozitia produselor pe care le consuma, de modul in care sunt tratati cei implicati in producere. Universitatile incep sa studieze fenomenul, finantatorii traditionali cauta abordari orientate pe piata in programele sociale pe care le sustin (spre exemplu, Romanian-American Foundation piloteaza acordarea de imprumuturi catre ONG-uri), iar investitorii sunt din ce in ce mai preocupati de impactul social al investitiilor pe care le fac. Multi antrepenori de succes sunt tot mai interesati sa se implice in mentoratul pro-bono al intreprinderilor sociale.  Un intreg ecosistem este pe cale de a se dezvolta in Romania in jurul intreprinderilor sociale, ceea ce duce nu doar la dezvoltare economica, ci si sociala si culturala.

Intreprinderile sociale, in special in faza de inceput, trebuie sa faca fata multor riscuri, si economice, si sociale. Au nevoie de sprijin pe termen lung, adecvat, flexibil - pentru moment, statul roman nu este in postura de a il oferi (cu atat mai putin prin FSE). La nivel european, in aprilie 2011, intreprinderea sociala a fost inclusa ca unul din motoarele pentru cresterea competitivitatii Uniunii Europene in “Single Market Act” si, recent, se vorbese mult de intreprinderi sociale in cadrul noii “Social Business Initiative” si “European Social Entrepreneuship Funds” - sa speram ca Romania va urma acest trend, intr-un mod constructiv, fara a intra intr-un joc de definitii stricte si restrictive, care risca sa lase in afara cadrului legal abordari inovative.  
 

Care este impactul pe care il vizeaza Fabricat in Tara lui Andrei in ceea ce priveste antreprenoriatul social din Romania?
Fabricat in Tara lui Andrei este, in momentul de fata, cea mai mare competitie de afaceri sociale din Romania. Ea ofera finantari totale, nerambursabile, in valoare de 350.000 de euro.

Prin Fabricat in Tara lui Andrei ne dorim sa atingem 2 mari obiective. Primul e de a promova si raspandi modelul de business reprezentat de afacerile sociale ca varianta de crestere economica pentru zone defavorizate, precum cele 28 de comunitati. Ne dorim sa cream afaceri viabile economic, sustenabile, dar care rezolva, prin insasi activitatea lor, probleme sociale grave, sunt solutii pentru dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

Interviu realizat de Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.