Potrivit studiului “Like & Share 2017” realizat de Valoria despre social media marketing in companiile din Romania, eficienta marketingului in cadrul retelelor de socializare este recunoscuta de 80% dintre companii.

De asemenea, 63% dintre reprezentantii acestora spun ca social media reprezinta un canal eficient de creare a oportunitatilor de vanzare, dar numai 3 din 10 folosesc social media pentru vanzari.

Studiul Valoria a identificat o serie de diferente la nivel de industrii pe baza raspunsurilor din partea a 339 respondenti, din 14 industrii, dintre care 16% cu functia de  CEO / Presedinte / Director General, iar 70% cu functia de Marketing Director / Manager / Specialist.
 

1. Activitati pe retelele de socializare
Marketingul este pe primul loc in topul activitatilor din social media pentru companiile din urmatoarele industrii: productie industriala (27%), servicii financiar-bancare (24%) si industrie alimentara (21%).

Analiza competitiva este importanta pentru urmatoarele industrii: telecomunicatii/IT (15%), turism (12%), energie si utilitati (10%).

Relatiile cu clientii prin intermediul retelelor de socializare sunt prioritare pentru industria alimentara (17%), constructii/imobiliare (15%), comert (13%) servicii financiar-bancare (13%).

Partea de vanzari este cel mai bine reprezentata in comert (19%), servicii financiar-bancare (11%) si servicii de publicitate/media (11%).
 

2. Tipuri de continut oferit follower-ilor
Continutul pe care il ofera cel mai adesea companiile din turism follower-ilor este cel despre campanii si promotii (27%).

Companiile din telecomunicatii posteaza informatii despre companie (istoric, evenimente, initiative) dar si despre locurile de munca disponibile (27%).

Cele din industria financiar-bancara ofera mai ales informatii despre produsele si serviciile lor (23%), ca si cele din industria famaceutica (29%), din constructii (29%) si din sectorul productiei industriale (33%). 
 

3. Bugetul alocat pentru social media marketing
Cele mai multe companii din comert (31%) au bugete de 1.000 de euro - 3.000 de euro/an pentru social media marketing, cum au si companiile din industria alimentara (30%).

Bugetele intre 5.000 de euro - 10.000 de euro/an apar la cele mai multe companii din turism (25%) si productie industriala (24%).

Cele mai mari bugete de social media marketing, de peste 10.000 de euro/an, le au companiile din media si publicitate (33%), din telecomunicatii si IT (30%) si din serviciile financiar-bancare (29%). 
 

4. Beneficiile social media marketing
Fiecare industrie dintre cele analizare are un mix diferit de beneficii pe care companiile le extrag din social media marketing. Cresterea expunerii pe piata este cel mai bine reprezentata in turism (22%), constructii/imobiliare (21%) si servicii de publicitate/media (20%).

In energie/utilitati pe locul unu sunt, la egalitate, cresterea notorietatii companiei (15%) si imbunatatirea comunicarii cu angajatii (15%).

Cresterea vanzarilor, ca beneficiu al marketingului pe retelele de socializare, este cel mai bine reprezentata in sectorul productiei industriale (12%), iar fidelizarea clientilor in industria alimentara (18%).
 

5. Etapa din procesul de vanzare influentata prin social media marketing
In sectorul productiei industriale companiile folosesc social media cel mai mult post-vanzare, pentru a trimite informari periodice si pentru prospectare – identificarea oportunitatilor de vanzare. La fel stau lucrurile si in industria alimentara.

Pentru companiile din comert, constructii si imobiliare cea mai importanta etapa din procesul de vanzare ce poate fi influentata prin social media este cea de ofertare.

Rezultatele studiului “Like & Share 2017” arata ca social media marketing este folosita destul de diferit de companiile din diversele industrii analizate. Exista industrii deschise la folosirea in scop de marketing si comunicare a retelelor de socializare (servicii financiar-bancare, comert, turism), dar si industrii care folosesc mult mai putin aceste platforme (energie si utilitati, industria farmaceutica/sanatate). 

Reprezentantii Valoria spun ca activitati simple cum sunt raspunsul la comentarii si la mesajele private conduc la crearea de relatii cu clientii, esentiale pentru companii. Atasamentul fata de valorile brandului si loializarea consumatorilor sunt realizate prin customizarea, rapiditatea raspunsurilor si un managementul excelent al relatiei cu acestia. Diferentele de focus, abordare, context, resurse, expertiza dintre industriile analizate raman pregnante, dar numai acelea care vor inova si isi vor actualiza continuu modul de a comunica pe retelele de socializare, vor beneficia de potentialul urias de afaceri pe care acestea il aduc.

Studiul Valoria a sondat perceptiile directorilor de marketing si managerilor din conducerea companiilor din Romania cu privire la rolul marketingului prin retelele de socializare in cadrul mixului de marketing. Chestionarul, la care s-au primit 339 de raspunsuri, a fost aplicat in perioada 9 februarie – 11 aprilie 2017. Raportul prezinta si date comparative cu rezultatele studiului global similar realizat de Social Media Examiner. 12% dintre respondenti provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, 7% din companii cu cifra de afaceri intre 50 - 100 de milioane de euro, 26% din companii cu cifra de afaceri intre 10 - 50 de milioane de euro, 24% cu cifra de afaceri intre 1 - 10 milioane de euro si 31% sub 1 milion de euro cifra de afaceri.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Comparatia este facuta intre semestrul I din 2017 si perioada similiara din 2016, sectoarele in care s-au inregistrat cele mai multe insolvente fiind constructii si comert.

Desi numarul insolventelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut (4.442 de proceduri noi), numarul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro care au intrat in insolventa in intervalul analizat a crescut cu aproape 20%, ajungand la 180 de firme.

Numarul insolventelor din prima jumatate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, insa pierderile generate creditorilor se afla la cel mai ridicat nivel din perioada analizata.

Reprezentantii Coface spun ca paradoxul, si anume un minim al insolventelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor. Mai exact, din totalul companiilor insolvente in primul semestru al anului curent, un numar de 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 milioane de euro in anul anterior, dintre care 11 desfasurau o activitate de distributie, comert sau furnizare de energie. Aceste companii au un nivel scazut al activelor imobilizate si un grad de indatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative.

Gradul de indatorare a companiilor care ulterior au intrat in insolventa a crescut constant, de la 72% in 2008, la aproximativ 97%, in 2016. Aceasta dinamica a fost determinata de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scazut de capitalizare din partea actionariatului si necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichiditatii.

Potrivit datelor Coface, din cele 4.442 de companii insolvente in primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declaratiile financiare pentru activitatea desfasurata in anul 2016. Reprezentantii Coface spun ca una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrarii in insolventa a fost cresterea accelerata a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplata cu acumularea de pierderi din ce in ce mai mari.

Cu toate acestea, s-a remarcat o evolutie a veniturilor companiilor, in anii premergatori insolvabilitatii. 

“Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic in ultimii 3 - 4 ani dinaintea intrarii in insolventa, ca urmare a investitiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 milioane de lei, cu 26% peste anul anterior si de aproape doua ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumuland pierderi din ce in ce mai mari. Aceasta dinamica a fost inregistrata ca urmare a evolutiei gradului de indatorare, care a generat o povara financiara tot mai importanta”, spune Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.

Cresterea valorii instrumentelor refuzate la plata cu aproape 50% in prima jumatate a anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior pare sa fie, de asemenea, paradoxala, avand in vedere ca lichiditatea inregistrata la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric. Conform studiului, valoarea insumata a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ in Romania a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungand la 128 miliarde de lei la finalul anului 2016, comparativ cu 78 de miliarde de lei in 2007.

“Daca sunt companii care beneficiaza de numerar, iar insolventele din primul semestru al anului curent raman la un minim istoric, de ce inregistram o crestere a valorii instrumentelor refuzate la plata? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizarii veniturilor, profiturilor si a lichiditatii in randul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din Romania, aproximativ 5.000, concentreaza 58% din lichiditatea intregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. In concluzie, numerarul consolidat in intregul mediu de afaceri inregistreaza intr-adevar o crestere, insa surplusul este concentrat in randul firmelor mari. Comasarea numerarului in randul firmelor mari este generata de accentuarea fenomenului polarizarii din perspectiva veniturilor si profiturilor companiilor active in Romania”, spune Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.

El precizeaza ca cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai putin vizibil in tarile din regiune. Mai exact, 6 din 10 companii active in Romania inregistreaza profituri, din care 75% sunt concentrate in cele mai mari 10% din companii. Pe de alta parte, 4 din 10 companii active inregistreaza pierderi, in timp ce doar 42% sunt sunt concentrate in cele mai mari 10% din companii. 
 

Ce greseli au facut companiile care au intrat in insolventa?
Analizand evolutia situatiei financiare inregistrata in perioada 2008 - 2016 de catre companiile care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent, reprezentantii Coface semnaleaza cateva dintre cele mai comune greseli:

• Lipsa de aliniere a orizontului activelor si pasivelor, prin finantarea investitiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt;

• Ciclul de conversie a banilor a inregistrat in mod constant valori pozitive, sursele de finantare nefiind sustenabile;

• Pierderile realizate in mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective;

• Structura fluxului de numerar nu a fost sustenabila, in conditiile in care numerarul operational a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentata prin imprumuturi contractate de la institutii de credit;

• Investitiile nu au fost eficiente, deoarece acestea au determinat cresterea veniturilor, dar companiile au inregistrat pierderi in mod constant. Randamentul obtinut a fost inferior costului de finantare.
 

Constructii si comert - cele mai multe firme in insolventa
In majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care inregistreaza cel mai mare numar al firmelor aflate in insolventa au ramas cu precadere neschimbate, singurele modificari fiind la nivel de ordine in cadrul topului, dar cu variatii de una, maximum doua pozitii. Totusi, este pentru prima data in ultimii cinci ani cand comertul cu ridicata sau cu amanuntul nu se afla pe prima pozitie din perspectiva numarului absolut al insolventelor nou deschise.

Cele mai multe insolvente deschise in primul semestru al anului curent au fost in constructii, respectiv 746, volumul lucrarilor scazand cu 8% in primele sase luni ale anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Sectorul mentionat este urmat de comertul cu amanuntul (705 insolvente in semestrul I 2017), comertul cu ridicata si distributie (660 de insolvente).

Distributia teritoriala a cazurilor de insolventa in primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificari importante fata de situatia existenta in aceeasi perioada a anului anterior. Zonele Bucuresti, Sud - Est si Sud au ramas primele trei regiuni unde se inregistreaza cel mai ridicat numar de insolvente, in timp ce zonele Vest, Sud - Vest si Centru raman pe ultimele pozitii din acest punct de vedere.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Cumparaturile nu se mai concentreaza in intervalele orare in care magazinele fizice sunt deschise si tot mai multe achizitii au loc dupa orele de program, retailul online si cresterea gradului de penetrare a dispozitivelor mobile oferindu-le clientilor libertatea de a face shopping de fashion de oriunde si oricand, inclusiv noaptea, reiese din analiza realizata de Fashion Days pentru a identifica obiceiurile de cumparare nocturne ale clientilor din Romania, Bulgaria si Ungaria, in primele sase luni ale anului in curs.

Clientii Fashion Days din Romania au plasat comenzi dupa ora 00:00 mai ales de pe dispozitivele mobile si au cumparat pantofi clasici, pantofi sport, rochii, sacouri, ceasuri si accesorii, genti, haine pentru copii, dar si obiecte decorative pentru casa. Majoritatea comenzilor plasate in timpul noptii (41,69%) au fost inregistrate in intervalul 00:00 - 01:00, iar cele mai multe achizitii au fost facute din Bucuresti (43%), Timisoara si Cluj-Napoca. In medie, valoarea unei achizitii nocturne a fost de 282 de lei.

“Clientii nostri, aflati mereu in miscare si cu timp tot mai limitat, isi doresc sa poata face cumparaturi de oriunde si oricand: in mijloacele de transport, in drumul spre birou, in vacanta, asteptand la restaurant, si chiar noaptea, cand au mai mult timp liber si se pot bucura de oferta diversificata de branduri si produse potrivite oricarui stil, pe care o gasesc in magazinul nostru online. La Fashion Days, observam in fiecare an un interes crescut pentru cumparaturi in intervalul 00:00 - 06:00 si ca tot mai multe comenzi sunt plasate de pe smartphone si tableta, clientii profitand de avantajele oferite de aplicatia Fashion Days, precum navigarea rapida, cea mai buna selectie de produse si branduri, optiuni de filtrare utile si imagini de cea mai buna calitate”, spune Andrei Chirila, Chief Marketing Officer Fashion Days.

Dispozitivele mobile au fost utilizate cu precadere (74%) de clientii nocturi romani pentru a-si comanda produsele dorite. Aproximativ 69% din totalul achizitiilor a fost realizat de pe smartphone si 5% de pe tableta, restul reprezentand comenzi plasate de pe desktop.

Ponderea de utilizare a dispozitivelor mobile a fost ridicata si in Bulgaria (68%) si Ungaria (71%). Se remarca o particularitate la clientii din Ungaria, prin utilizarea mai ridicata a tabletelor (10% din total) pentru comenzile plasate noaptea.
 

Cel mai scump produs: un ceas de 13.352 de lei
In toate cele trei tari in care Fashion Days este prezent, cele mai multe comenzi au inclus produse din categorii precum incaltaminte si imbracaminte pentru femei,  incaltaminte pentru barbati si genti si accesorii pentru femei.

Cel mai scump produs achizitionat noaptea a fost un ceas cronograf argintiu Bell & Ross, in valoare de 13.352 de lei. Comanda care a inclus ceasul a fost plasata in Romania, pe 12 mai, la ora 02:58:26. in Bulgaria, cel mai scump produs cumparat a fost tot un ceas cronograf, Tissot, la pretul aproximativ de 3.790 de lei,  in timp ce un client din Ungaria a cumparat o rochie Dolce&Gabbana, pentru care a platit echivalentul a 2.312 lei.

In medie, o achizitie facuta noaptea in Romania este de 282 de lei, iar in Ungaria ajunge la 311 lei. Valoarea medie a cumparaturilor nocturne este usor mai crescuta in Bulgaria, de aproximativ 330 de lei, mai ales datorita comenzilor plasate de femei.
 

Cel mai activ interval orar pentru clientii din Romania si Bulgaria: 00:00 - 01:00
In Romania, cele mai multe comenzi plasate noaptea (41,7%) au fost realizate in intervalul orar 00:00 - 01:00. Aceasta a fost si cea mai activa ora pentru cumparatorii din Bulgaria - 37,2%, in timp ce, in Ungaria, cele mai multe comenzi (54,2%) au fost plasate spre dimineata, intre 05:00 - 06:00.

In continuare, femeile reprezinta categoria cu cei mai activi clienti, chiar si noaptea. insa se remarca un apetit crescut pentru cumparaturi in randul barbatilor, reprezentand 39% din clientii care au plasat comenzi in Romania, in intervalul 00:00 - 05:00. Adica, aproape 4 din 10 comenzi plasate noaptea pe fashiondays.ro au fost realizate de barbati. Atat in Bulgaria, cat si in Ungaria, 27% din achizitiile facute in intervalul 00:00 - 06:00 au fost realizate de barbati.

In toate cele trei tari, intervalul cu cea mai scazuta activitate de shopping a fost 04:00 - 05:00. in Romania, 6,67% din comenzile plasate in timpul noptii s-au inregistrat in acest interval.

Fondata in 2009 de catre antreprenori elvetieni, Fashion Days s-a extins rapid si opereaza in prezent in Romania, Bulgaria si Ungaria. Din 2015, Fashion Days este parte a grupului eMAG.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Cele mai mari niveluri ale indicilor de incredere s-au inregistrat pe pietele asiatice, cu 6 din primii 10 indici provenind din zona Asia-Pacific. De asemenea, nivelul de incredere este inalt in majoritatea pietelor din Europa si America Latina deoarece multe dintre acestea au inregistrat o crestere a optimismului consumatorilor, se precizeaza in raportul “Indicele Nielsen de Incredere a Consumatorului”.

Infiintat in 2005, Indicele Nielsen de Incredere a Consumatorului este lansat trimestrial in 63 de tari pentru a masura perceptiile privind perspectivele locurilor de munca locale, finantele personale, intentiile de cheltuieli imediate si problemele economice ale respondentilor din intreaga lume. Nivelul de incredere a consumatorilor situat peste sau sub valoarea de referinta de 100 indica gradul de optimism si, respectiv, pesimism.

In ciuda unui declin de 4 puncte procentuale fata de trimestrul patru al anului 2016, SUA a inregistrat un indice de 117 si si-a mentinut locul de top la nivel global.
Romania a urcat in ultimele doua trimestre cu 15 puncte pana la 101, fiind una din tarile europene cu cea mai mare crestere a increderii consumatorilor.
 

Rezultate cheie la nivel global
Increderea consumatorului la nivel global a crescut cu 3 puncte procentuale fata de trimestrul patru din 2016, ajungand la un indice de 104.

Indicii de incredere au crescut fata de trimestrul patru din 2016 in 41 din cele 63 de piete masurate prin sondajul online.

O evolutie pozitiva a increderii a fost observata in mai multe piete din Europa, Asia-Pacific si America Latina. In acelasi timp, indicele de incredere a scazut in doua din cinci piete din Africa/Orientul Mijlociu si in una din cele doua piete din America de Nord.

Increderea consumatorilor din America de Nord a ramas mai mare decat in orice alta regiune a lumii, cu un indice de 117.

In Europa, increderea continua pe o traiectorie ascendenta pentru al noualea trimestru consecutiv, 22 din 33 de tari aratand indicatori in crestere, pana la un scor regional de 85.

Si in Asia-Pacific nivelul de incredere s-a imbunatatit, crescand trei puncte pana la 114.

In America Latina, increderea a ramas stabila la un indice de 85, aratand o crestere de un singur punct procentual fata de al patrulea trimestru din 2016.
Zona Africa/Orientul Mijlociu are o evolutie vizibila a nivelului de incredere, cu un indice in crestere cu cinci procente, pana la un scor de 88.

61% dintre consumatori au simtit ca urmatoarele 12 luni ar fi o perioada propice de a cumpara lucruri pe care si le doresc si de care au nevoie. Cand vine vorba despre ingrijorari pentru urmatoarele sase luni, economia, sanatatea si securitatea jobului ocupa primele trei pozitii la nivel global.

“Increderea consumatorilor la nivel global arata un numar de motive de optimism, si exista o imbunatatire continua a sentimentului in multe piete globale. Intentiile de a cheltui sunt de asemenea in crestere in multe piete globale, mai ales in America de Nord. Nu este surprinzator ca terorismul continua sa se afle pe lista ingrijorarilor din Europa si America de Nord, pe fondul extinderii amenintarii si cresterii incidentei evenimentelor de acest gen, cu impact asupra securitatii nationale in mai multe tari”, spune Suresh Ramalingam, Consumer Insights Lead, Nielsen.
 

Principalele rezultate la nivel regional
Europa arata o crestere a increderii consumatorilor de cinci puncte procentuale in al doilea trimestru, atingand un indice de 85.

In trei dintre cele mai importante cinci economii, increderea consumatorilor este in crestere: cu doua puncte procentuale in Germania (103), opt in Franta (75) si cinci puncte procentuale in Spania (91). In schimb, Marea Britanie arata un declin de trei puncte (99). Increderea in Italia a ramas constanta de la sfarsitul anului 2016 (58).

Sanatatea si securitatea locului de munca au fost de asemenea subiecte de ingrijorari majore, mentionate de 19% si respectiv 18% dintre respondentii europeni. Mai putin de unul din cinci respondenti europeni (18%) si-a exprimat ingrijorarea cu privire la economie, in scadere cu trei puncte procentuale fata de trimestrul al patrulea din 2016.

In Europa de Est, sentimentul consumatorilor s-a imbunatatit pe o serie de piete, inclusiv in Romania (101, in sus cu 15 puncte), Slovenia (74, in crestere cu 11 puncte), Estonia (83, in crestere cu 11 puncte), Bulgaria (85, in crestere cu 10 puncte), Letonia (plus 10 puncte pana la 78), Ungaria (70, crestere cu sase puncte) si Ucraina (57 de puncte).

Cresterea increderii in Romania se datoreaza unui salt de 16% a numarului de respondenti care considera ca bune sau excelente perspectivele lor de munca, de la 35% in T4 anul trecut pana la 51% in T2 2017. Increderea in situatia finantelor personale a crescut cu 12% (pana la 70%), in timp ce 12% mai multi respondenti (pana la 45%) considera ca urmatoarele 12 luni sunt un moment bun pentru a cumpara lucrurile pe care si le doresc.

Studiul pentru trimestrul doi a fost desfasurat in 63 de tari intre 9 mai si 27 mai 2017, pe baza unei metodologii online. In timp ce metodologia on-line a sondajului permite o acoperire globala pe o scara foarte larga, aceasta ofera doar perspectiva utilizatorilor de internet si nu a populatiilor totale. Pe pietele in curs de dezvoltare in care penetrarea online creste, audienta poate fi mai tanara si mai bogata decat populatia generala a tarii respective. Trei tari africane din zona subsahariana (Ghana, Kenya si Nigeria) utilizeaza o metodologie de cercetare pe mobil si nu sunt incluse in rezultatele medii globale sau ale regiunii Orientul Mijlociu/Africa din acest raport. Raspunsurile la sondaj se bazeaza pe comportamente declarate, nu pe date masurate efectiv. Diferentele culturale sunt factori ce afecteaza declaratiile si masurarea perspectivelor economice din diferitele tari. Rezultatele raportate nu incearca sa controleze sau sa corecteze aceste diferente; prin urmare, ar trebui sa existe prudenta atunci cand se compara intre tari si regiuni, in special in exteriorul granitelor regionale.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

De asemenea, nivelul de incredere ridicat in companie influenteaza nivelul de retentie in companie (60%) si dispozitia de a inova si de a contribui cu idei noi la locul de munca (54%).

Andreea Mihnea, HR Director, EY Romania, spune ca din perspectiva omului de business care instrumenteaza HR-ul ca pe o parghie cu directa actiune pe rezultatele financiare, se ridica intrebarea - cum poate actiona aceasta parghie in contextul actual in care spatiul mental si emotional al angajatilor este supra-saturat si absorbit de goana dupa experiente din ce in ce mai intense?

Specialistul EY considera ca un posibil raspuns poate fi transformarea constientului colectiv si tranzitia de la repere de tipul “sunt ceea ce fac” la cele de tipul “sunt ceea ce simt”.

1. “Sunt ceea ce simt” in raport cu organizatia sau structura in care ma incadrez
Andreea Mihnea spune ca se observa o puternica tendinta catre “individualizare” versus “colectivism”. Angajatii par mai putin dispusi sa se integreze in structura in care vin si au asteptari din ce in ce mai mari ca structura sa se alinieze la ei.

Chiar cei care par sa rezoneze cu valorile si cultura organizatiei par sa interpreteze in ton propriu valorile respective. in Barometrul increderii angajatilor in companii (editia 2017) doar 24% dintre romani au incredere in angajatorul lor, iar elementele care determina lipsa increderii sunt legate de un set foarte lung de asteptari, lucruri pe care angajatorul, seful, trebuie sa le faca pentru ca ei sa le acorde increderea.

Increderea determina major rezultanta prezentei angajatilor in firme, lipsa ei taxand companiile cu parasirea acestora (75%), munca doar cat e nevoie, tranzactional (45%) sau munca bifata aparent si putin productiva (33%)

“Prin urmare, si cei care vin si acorda initial incredere alegerii facute, o pierd foarte usor prin prisma unor aspecte extrem de subiective si personale. <Sunt ceea ce simt> este noua religie a societatii si incercarile angajatorilor de <inregimentare> in practici comune, necesare pana la un punct in organizatiile mari, este sortita din ce in ce mai mult esecului”, spune Andreea Mihnea.
 

2. “Sunt ceea ce simt” in raport cu munca mea
Andreea Mihnea spune ca in cadrul unui interviu recent cu un potential angajat a primit urmatorul raspuns: “Voi sta cu voi atata timp cat ma veti tine <entertained>”.

Termenul a fost dat special in engleza pentru ca poate avea mai multe semnificatii: distrat, amuzat, bine-dispus, interesat etc.

“Toate aceste lucruri la un loc pun un semn al intrebarii in activitatea de HR si cea de lidership -  daca si cand a devenit un soi de entertainment business in ultimii ani, si cine a inceput povestea aceasta, angajatii sau companiile? De la declararea <War for Talent> de catre o celebra companie de consultanta, companiile de varf au dat startul practicilor de diferentiere concurentiala pe toate fronturile: ideologic (prin Employee Value Proposition din ce in ce mai cuprinzatoare), logistic (prin spatii cat mai creative si oportunitati de flexibilitate cat mai mari), tranzactional (prin beneficii din ce in ce mai variate atat pecuniar cat si non-tangibil)”, spune Andreea Mihnea.

Barometrul increderii arata ca 94% dintre cei din generatia Z (tinerii cu varsta pana in 21 de ani) leaga increderea intr-un angajator de oportunitatea de a invata si avansa in cariera. In realitate insa, Andreea Mihnea spune ca atunci cand expui un nou venit in firma la cursuri de metodologie pe specificul activitatii unui auditor sau consultant, de exemplu, intervine extrem de rapid un “fatigue” care descurajeaza si oboseste prematur valul de angajati dornici sa invete si sa avanseze in cariera.

“Desigur, pe de o parte vina este a angajatorilor care nu vin cu niste cursuri de metodologie suficient de <entertaining>. Pe de alta parte insa, daca activitatea la care acesti noi angajati sunt expusi nu este incitanta, tendinta este de a-si pierde entuziasmul si de a cadea in nevoia de a <simti> mai mult la locul de munca. De asemenea, daca surmontam aceste etape si angajatul ajunge sa fie expus la activitatea in sine, sarcinile care nu sunt foarte interesante devin o sursa majora de nemultumire si chiar de frustrare in acordul psihologic facut cu seful direct. Acesta din urma pare sa ii iroseasca potentialul tanarului angajat prin activitati care uneori trebuie facute la cel mai inalt nivel”, spune Andreea Mihnea.
 

3. “Sunt ceea ce simt” in raport cu echipa si cu seful meu
Este deja cunoscut faptul ca autoritatea in sine, ierarhia si orice forma de inregimentare genereaza un conflict de valori cu noile generatii din organizatii.

“Legitimarea prin rol sau pozitie in organigrama este anacronica si orice referire la aceasta poate leza individualitatea angajatului. De aici pana la interpretarea feed-backului direct drept un abuz de putere mai este doar putin, uneori nuantele intre cele doua extreme dispar cu desavarsire”, spune Andreea Mihnea.

Ea considera ca pe de o parte, poate ca managerii nu au suficienta delicatete in a acorda feed-back in mod optim. De partea cealalta insa interpretarea apriori este de multe ori ca feed-backul este o critica si este refuzat sau folosit ca exemplu de lipsa de respect / apreciere / valorizare din partea managerului.

“Aici intram cumva in contradictie intre ce spunem ca vrem si comportamentul din realitate”, mentioneaza Andreea Mihnea.

Increderea angajatilor romani in sef este manifestata de numai 33% dintre respondentii din studiul EY iar factorii care afecteaza increderea in acesta sunt foarte numerosi, majoritatea legati de comunicare: “seful nu este deschis in comunicare” - 66%; “nu imi ofera feed-back constructiv in timp util” (57%); “nu imi recunoaste meritele” (53%); “nu imi acorda ajutor pentru a creste profesional” (51%); “nu comunica cu mine indeajuns” (50%).

“Cifrele arata o nevoie exacerbata de atentie si de multe ori un transfer de respnsabilitate catre celalalt pentru nevoile individului angajat. Experienta mi-a demonstrat ca e nevoie de o contractare periodica pe nevoile relatiei sef-angajat cu fiecare dintre subalterni, initiata de manager, deoarece – de cealalta parte – asteptarile nu sunt verbalizate si se considera implicite. Contractarea la nivel individual este absolut necesara pentru clarificarea nuantelor semantice ale asteptarilor legate de respect, valori, libertate de expresie. Un  exemplu recent de esec in aceasta zona a fost legat de interpretarea ideii de <respect>, total diferita intre cele doua parti cand am cerut un standing meeting si unul din membrii foarte tineri din echipa s-a considerat umilit de experienta de a sta in picioare, in cerc, pe parcursul unei intalniri de aliniere operationala”, spune Andreea Mihnea.

Ea mentioneaza ca legat de raportarea la echipa, angajatii romani au ceva mai multa incredere in colegii lor decat in seful direct. in realitate, angajatii pun mult mai mult pret pe relatia de prietenie sau camaraderie cu colegii decat pe ceea ce impune rolul lor din perspectiva de loialitate sau confidentialitate.

“Fara a pretinde ca pot trage o concluzie unitara, as lega foarte mult aspectele de mai sus de masuratorile de business la care ne raportam, cum ar fi engagement-ul si retentia angajatilor. La nivel global avem un trend in scadere pe engagementul angajatilor si o constientizare tot mai puternica a organizatiilor ca acest engagement nu mai poate fi influentat doar de catre ele. (2017 Trends in Global Employee Engagement study by AON Hewitt).  Datorita faptului ca avem de-a face cu un asa numit <work-life blend>, oamenii ajung sa nu mai diferentieze foarte clar intre nevoile care pot fi satisfacute de catre anagajator / sef / echipa si cele care trebuie satisfacute in viata privata a fiecaruia si de care fiecare este raspunzator”, spune Andreea Mihnea.

Specialistul EY mentioneaza ca se observa un transfer intre cele doua dimensiuni ale vietii individului sau o disparitie completa a granitelor intre cele doua zone. Iar de aici s-ar putea deduce o explicatie pentru multiplele asteptari rezultate in Barometrul increderii fata de sef, companie si chiar echipa, care determina increderea angajatului si toate aspectele concrete care decurg din acest element intangibil al relatiilor interumane in mediul de business.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.