Efervescenta pe piata de M&A din Romania in trimestrul II al anului
Potrivit unei analize realizate de Deloitte Romania, bazata pe surse publice, piata de fuziuni si achizitii din Romania s-a ridicat la 889 milioane euro in al doilea trimestru al anului, mai mult decat dublu fata de trimestrul precedent.
Numarul de tranzactii relevante a fost de 19. Comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, anul acesta a avut loc o tranzactie in plus, dar valoarea a crescut de trei ori.
“Am asistat la un trimestru foarte bun in piata de fuziuni si achizitii din Romania, in linie cu asteptarile, determinat de contextul macroeconomic favorabil si de rezultatele solide inregistrate de companiile romanesti. Vedem efervescenta in multe sectoare de activitate, in principal in servicii financiare, retail si bunuri de larg consum, sanatate, industrial. in continuare ne asteptam ca in piata de M&A, activitatea sa se mentina intr-un ritm sustinut si in perioada urmatoare”, spune Ioana Filipescu, partener consultanta in fuziuni si achizitii Deloitte Romania.
Valoarea medie a unei tranzactiii in acest trimestru a fost de 68 de milioane de euro, datorita impactului deosebit de mare al celor trei tranzactii din top. in urma analizei tranzactiilor a caror valoare nu a fost dezvaluita sau estimata public, estimarea Deloitte cu privire la piata totala de M&A in trimestrul II 2017 se situeaza in intervalul 950 milioane de euro – 1 miliard de euro.
Cea mai mare tranzactie a trimestrului, care a influentat semnificativ datele, dar nu a atins dimensiunea necesara pentru a fi clasificata ca megatranzactie, a fost tranzactia de 401 milioane euro prin care Enel a achizitionat pachete de cate 13,6% in E-Distributie Muntenia si Enel Energie Muntenia, in urma finalizarii arbitrajului international privind privatizarea Electrica Muntenia Sud.
A doua tranzactie ca importanta a fost anuntul achizitiei cladirilor de birouri AFI Park de catre Dedeman, cu o valoare totala estimata de 164 milioane euro. Topul tranzactiilor este incheiat de vanzarea a 50% din proprietatile Iulius Holding catre Atterbury Romania. Potrivit estimarilor Deloitte, valoarea acestei tranzactii este in jurul a 150 milioane de euro, pe baza valorii estimate a activelor de 300 milioane euro.
Cumulat, in prima jumatate a anului, piata de M&A din Romania a atins valoarea de 1,28 miliarde de euro, nivel dublu comparativ cu primul semestru din 2016. In acest an au fost anuntate 49 de tranzactii, fata de 38 in primele sase luni din 2016.
In acesta perioada, Deloitte a fost implicata in calitate de consultant financiar in achizitia a 31 de farmacii de catre Penta Investments, ce vor fi relansate sub logo Dr. Max, precum si in achizitia aplicatiei Clever Taxi de catre proprietarii liderului european in domeniu mytaxi.
Studiul Deloitte include tranzactii anuntate in perioada relevanta care au o valoare estimata sau anuntata intre 5 milioane de euro si 500 de milioane de euro.
Tranzactiile sub aceasta limita nu sunt considerate relevante pentru piata de M&A din Romania, iar cele peste limita sunt mega-tranzactii care au un impact care poate denatura analiza trimestriala.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Deloitte: apetitul pentru tranzactii in Europa Centrala este foarte puternic
Potrivit reprezentantilor Deloitte, activitatea de private equity din Europa Centrala prinde avant, cu un index al increderii mai puternic decat la ultima editie a studiului “Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey”.
Declinul activitatii de private equity in perioada post-Brexit a pare a fi mai degraba o pauza decat o paralizie, in special in Europa Centrala, unde activitatea de la sfarsitul anului trecut a pus din nou regiunea pe radarul investitorilor, se mentioneaza in raportul Deloitte. Acest lucru se datoreaza unui numar ridicat de tranzactii (inclusiv exit-uri) inregistrate, tendinta fiind in crestere: aproape jumatate dintre respondenti (47%) se asteapta la o crestere a activitatii de tranzactionare, fata de numai o treime inregistrata cu sase luni in urma.
Apetitul pentru tranzactii este puternic, 63% dintre respondentii participanti la studiu fiind mai interesati sa cumpere decat sa vanda in lunile urmatoare.
Optimismul de pe piata si puterea economica merg mana in mana, iar rezultatele studiului reflecta acest lucru: 16% dintre respondenti se asteapta la o imbunatatire a situatiei economice din regiune in lunile urmatoare, dublu fata de acum sase luni.
Potrivit raportului Deloitte, incurajator este faptul ca doar unul din zece respondenti se asteapta la o deteriorare a conditiilor fata de 30% in octombrie 2016.
”Performanta economica genereaza incredere, iar cresterea recenta a PIB, la nivel regional, se traduce in optimism, astfel ca numarul celor care se asteapta la o imbunatatire a situatiei de pe piata s-a dublat (16%), iar cei care se asteapta la o deteriorare a contextului economic din regiune a scazut cu doua treimi (10%)”, spune Radu Dumitrescu, Partener Deloitte Romania.
El considera ca rezultatele macroeconomice bune intr-un numar mare de tari din regiune (tendinta care se asteapta sa continue) sunt un bun indicator al existentei unor oportunitati, dar si un stimulent pentru firmele mari de private equity sa se orienteze catre regiune si sa isi continue investitiile aici.
“Cred ca vom vedea firmele de private equity concentrandu-si investitiile in companii romanesti din domeniul tehnologiei, productiei si serviciilor. Cu siguranta, companiile controlate in prezent de fondurile de investitii vor continua sa achizitioneze afaceri mai mici din regiune, lucru care va accelera activitatea de M&A si mai mult. Atata vreme cat lichiditatea in exces este in continuare un fapt, ma astept ca fondurile de investitie sa devina si mai active in a identifica companii cu potential care sa genereze o crestere semnificativa in viitor”, mai spune Radu Dumitrescu.
Liderii pietei continua sa fie cei mai competitivi din regiune, cu toate ca perceptia din piata se schimba, iar companii de marime medie tintesc aceeasi piata: 42% dintre respondenti se asteapta ca acest segment sa fie cel mai competitiv din punct de vedere al investitiilor in lunile care urmeaza, mai mult decat dublu fata de sondajul precedent (20%). Acest lucru justifica numarul in crestere al afacerilor mature din regiune.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum sunt afectate companiile romanesti de digitalizare
Pentru a afla opinia liderilor de business in legatura cu procesul de digitalizare, compania Valoria a realizat studiul “Barometrul Digitalizarii companiilor din Romania”. Acesta a analizat perceptiile managerilor si directorilor executivi cu privire la impactul digitalizarii asupra companiilor din Romania. Chestionarul, la care s-au primit 329 de raspunsuri, a fost aplicat in perioada 9 februarie - 11 aprilie 2017.
Constantin Magdalina, Expert, Tendinte și Tehnologii Emergente in cadrul Valoria spune ca, potrivit studiului citat, firmele cel mai puternic influentate de digitalizare sunt 80% dintre cele active in IT si 80% dintre cele din media si publicitate, urmate de 75% dintre cele din servicii financiar-bancare. Industriile cel mai putin sau deloc influentate de digitalizare in Romania potrivit respondentilor la studiu sunt: constructii/imobiliare, alimentatie/agricultura si transporturi.
Daca cei mai multi dintre reprezentantii companiilor din utilitati/energie sunt increzatori in digitalizare, dar nu au cunostintele necesare pentru a valorifica aceasta tendinta, cei mai multi dintre reprezentantii companiilor din din transporturi (50%) sunt increzatori si spun ca stiu cum sa faca acest lucru.
Responsabilitatea liderilor pentru digitalizarea afacerii
Potrivit studiului Valoria, industriile care au dat responsabilitatea unui lider din top management pentru dezvoltarea digitala a afacerii sunt: cercetare si dezvoltare (83% dintre companii), utilitati / energie (50%), industria farmaceutica si de sanatate (50%), comert retail si en gros (44%). Industriile care sunt pe ultimele locuri la acest capitol includ: constructii/imobiliare (83% nu au facut acest lucru), industrie/productie (72%) si servicii altele decat financiar-bancare (57%).
Cele mai multe companii nu au, la nivelul top managementului, expertiza necesara pentru a dezvolta un model digital de afacere. Astfel, 75% dintre companiile financiar-bancare nu au facut acest pas, desi aceasta industrie este una dintre cele mai afectate de digitalizare, 71% dintre companiile care furnizeaza alte tipurii de servicii pentru afaceri sunt in aceeasi situatie, la fel si 60% dintre companiile din media si publicitate si 50% din energie si utilitati. Reprezentantii tuturor acestor industrii spun insa ca dau prioritate construirii unei astfel de expertize.
Impactul digitalizarii asupra cresterii afacerii
Industriile in care reprezentantii companiilor se asteapta la o crestere de peste 30% a marjei de profit in urmatorii trei ani sunt: media si publicitate, IT, alte servicii (mai putin cele financiar-bancare). Constantin Magdalina spune ca este de remarcat faptul ca reprezentantii firmelor din telecomunicatii (25%) au spus ca digitalizarea va conduce la scaderea marjei lor de profit cu -1% pana la -5% in urmatorii ani. Industriile in care reprezentantii companiilor se asteapta la o crestere de peste 30% a cifrei de afaceri in urmatorii trei ani sunt: cercetare si dezvoltare, media si publicitate, alte servicii. Pe de alta parte, Constantin Magdalina precizeaza ca 25% dintre reprezentantii companiilor din Media si Publicitate se asteapta la o scadere a cifrei de afaceri cu -5% pana la -10% in urmatorii trei ani. De asemenea, 20% dintre reprezentantii companiilor de constructii/imobiliare prevad o scadere a cifrei de afaceri cu intre -10% si -20%.
Exista industrii in care se asteapta o crestere a numarului de angajati ca urmare a digitalizarii si industrii in care se asteapta scaderi ale acestui indicator. Totusi, industriile in care se asteapta o scadere de peste 30% a numarului de angajati in urmatorii trei ani sunt cele din IT si Comert.
Industriile in care reprezentantii companiilor se asteapta la o crestere de peste 30% a valorii companiei ca urmare a digitalizarii sunt: cercetare si dezvoltare, media si publicitate si IT. Cele mai pesimiste raspunsuri au venit din partea celor din serviciil, altele decat cele financiar-bancare, deoarece 25% dintre acestia prevad o scadere a valorii companiei cu intre -5% si -10% ca urmare a digitalizarii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Citi Foundation reinnoieste un grant de 1,2 milioane de dolari pentru Junior Achievement Europe
Junior Achievement (JA) Europe si Citi Foundation sarbatoresc 30 de ani de cooperare prin reinnoirea unui grant dedicat instruirii profesionale si antreprenoriale a tinerilor din 19 tari europene.
In prima parte a anului 2017, Citi Foundation si-a extins la nivel global aria de aplicare a programului ”Pathways to Progress“, investitiile in scopul dezvoltarii competentelor necesare integrarii pe piata muncii a 500.000 de tineri urmand sa se ridice, pe parcursul urmatorilor trei ani, la suma de 100 de milioane de dolari, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Grantul in valoare de 1,2 milioane de dolari, oferit JA Europe de catre Citi Foundation, se adreseaza activitatilor de instruire (derulate prin intermediul programului JA Compania) in vederea dezvoltarii competentelor profesionale si a spiritului antreprenorial in randul elevilor de liceu.
300.000 de dolari din acest grant vor fi alocati unui nou proiect strategic desfasurat in parteneriat cu JA Europe - ”Entrepreneurship Education Network“ (EE-HUB) - care se va implementa in sase tari din Europa Centrala si de Est (Romania, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria si Turcia).
Primul Summit de Educatie Antreprenoriala se va desfasura in perioada 11 - 12 iulie, la Bruxelles si se va bucura de participarea Majestatii Sale Regele Philippe al Belgiei, a reprezentantilor din cadrul institutiilor Uniunii Europene si ai unor ONG-uri, a bancii Citi si a numeroase alte companii, care se reunesc pentru a discuta despre viitorul educatiei antreprenoriale in randul tinerilor din Europa.
Printr-o abordare denumita ”Mai mult decat filantropie”, Citi Foundation si-a atras propriii angajati in activitati de mentorat si de jurizare in cadrul Programului Compania. Pe parcursul anului scolar 2016 - 2017, aproape 45.000 de tineri au beneficiat de acest program datorita celor peste 200 de angajati Citi care au contribuit ca voluntari pentru imbunatatirea activitatilor de educatie antreprenoriala a tinerilor europeni.
“Studiile recente ale Citi Foundation privind desfasurarea programului «Pathways to Progress» converg asupra ideii ca tinerii din intreaga lume au un spirit antreprenorial dezvoltat, sapte din zece (69%) gandindu-se sa inceapa o afacere pe cont propriu. Prin urmare, Citi Foundation se angajeaza sa sprijine tinerii care doresc sa afle cum trebuie sa procedeze pentru a intemeia si a face sa functioneze o afacere proprie, accentuand importanta unei gandiri antreprenoriale si oferindu-le abilitatile de care acestia au nevoie pentru a patrunde pe piata muncii. In plus, infiintarea celor 6 HUB-uri de Educatie Antreprenoriala va stimula transferul de bune practici si cunostinte intre guverne, ONG-uri si companii, in beneficiul unui numar cat mai mare de tineri”, spune Rachael Barber, Head of Community Development, EMEA, Citi.
JA Europe este cel mai mare furnizor de programe educationale de antreprenoriat, cariera si educatie financiara al Europei. In 2016, organizatia a pregatit 3,5 milioane de studenti din 40 de tari cu aptitudinile, cunostintele si atitudinea necesare pentru a incepe o afacere sau pentru a obtine un loc de munca.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
C&W Echinox: Romania ocupa locul doi in Europa dupa cresterea consumului din sectorul Food & Beverage
Potrivit unui studiu al Cushman & Wakefield, Romania ocupa a doua pozitie in Europa, dupa Turcia, din punct de vedere al cresterii, dar si al potentialului de crestere din sectorul Food & Beverage (F&B), incluzand aici consumul din restaurante, unitati fast-food, cafenele, ceainarii si gelaterii.
In Europa, anul trecut au fost cheltuiti echivalentul a 796 miliarde de euro in sectorul F&B, in conditiile in care ritmul mediu de crestere al pietei din ultimul deceniu a fost de 4,2% pe an.
Pentru urmatorii zece ani (2017 - 2026), consultantii Cushman & Wakefield estimeaza un ritm mediu de crestere de 4,9% pe an.
Spania, Marea Britanie, Italia, Germania si Franta au fost cele mai mari cinci piete de F&B in 2016, in conditiile in care in Spania, liderul pietei de profil la nivel european, piata a atins nivelul de 120 miliarde de euro, reprezentand 15% din consumul la nivel european.
Pe de alta parte, pietele din centrul si estul Europei, precum Turcia, Romania, Bulgaria, Polonia si Ucraina, au avut si isi vor pastra un ritm de crestere peste media europeana.
Romania s-a clasat pe locul al doilea in functie de ritmul de crestere din ultimii zece ani, estimat la 7,2% pe an, si se afla pe aceeasi pozitie si in functie de potentialul de crestere pentru urmatorul deceniu, ritmul mediu de crestere fiind estimat la 8,8% pe an.
“Lumea moderna, incluzand aici si Romania, trece printr-o schimbare semnificativa de paradigma. Daca in urma cu cativa ani, obisnuiam sa cumparam haine din oras sau mall si sa mancam acasa, in ultima perioada am inceput sa cumparam diverse lucruri, inclusiv haine, online si sa iesim pentru a lua masa in oras sau la mall. In piete dinamice, precum Romania, cu o crestere economica record si un avans al salariilor de peste 10% pe an, aceste tendinte sunt rapid imbratisate de consumatorii tineri, iar operatorii de restaurante si cafenele beneficiaza de acest context pozitiv”, spune Cristi Moga, Research Consultant C&W Echinox.
Cele mai mari zece centre comerciale din Romania gazduiesc aproximativ 250 de unitati F&B, intinse pe o suprafata inchiriabila de peste 40.000 de metri patrati, reprezentand aproximativ 6% din suprafata inchiriabila a centrelor comerciale analizate, potrivit datelor centralizate de Cushman & Wakefield Echinox.
In ultimii ani, dezvoltatorii au acordat o atentie tot mai mare zonei de food-court a centrelor comerciale, cautand sa imbine spatiile pentru servirea mesei cu cele de leisure si entertainment.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Principalele modificari legislative au fost analizate la ”Tax & Finance Forum Constanta”
BusinessMark a organizat pentru prima data la Constanta evenimentul ”Tax & Finance Forum” care a reunit experti in taxe si fiscalitate ai celor mai mari companii de consultanta prezente pe piata romaneasca si factori de decizie din departamentele financiar-contabile ale celor mai importante societati comerciale din Sud-Estul Romaniei.
Cristiana Oprea, Tax Manager la Finexpert a deschis conferinta si a vorbit despre modificarile recente in domeniul TVA - practica inspectiilor fiscale in materia rambursarii de TVA.
Ea a precizat ca, in cazul anularii codului de TVA, din 2017, furnizorul are urmatoarele avantaje: se pastreaza aceleasi reguli penalizatoare, dar cu caracter temporar; la anulare, ajustare negativa bunuri capital 1/5 sau 1/20 din valoarea TVA in fiecare an in perioada de ajustare; se deduce TVA pentru achizitii din perioada cu cod TVA anulat in primul decont dupa reinregistrare sau intr-un decont ulterior; la reinregistrare, ajustare pozitiva bunuri de capital 1/5 sau 1/20 din valoarea TVA in fiecare an (dezavantaj pentru cei anulati 2016 si reinregistrati 2017); emite facturi in care inscriu distinct TVA aferenta operatiunilor din perioada in care au avut cod anulat, recuperare TVA platita statului dar, in unele cazuri, necolectata de la client. Acestea nu se inscriu in decont daca nu exista diferente fata de TVA colectat in perioada anularii codului.
Elena Gogoneata, Tax Manager la Finexpert a abordat noutatile in materia impozitarii directe - impozit pe profit, impozit pe microintreprinderi si impozit specific.
Una dintre modificarile in sfera impozitului pe profit este ca: incepand cu 2016, nu se mai face referire expresa la cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte.
In continuarea discutiei, Ciprian Gavriliu, Tax Director, Transfer Pricing Services la Deloitte Romania si Laura Husarencu, Tax Senior Consultant, Transfer Pricing Services la Deloitte Romania au pus accent pe aspecte privind preturile de transfer, notiuni teoretice, dar si cazuri practice.
Mihai Petre, Senior Manager, Customs & Global Trade, Deloitte Romania a incheiat forumul cu discutii despre beneficiile certificarii AEO in procesul de vamuire a marfurilor: stadiul actual al certificarii AEO in Romania comparativ cu Uniunea Europeana, beneficiile financiare ale certificarii AEO in Romania si beneficiile logistice si operationale. Printre beneficiile financiare directe, el a precizat: neplata TVA in vama, reducerea garantiei globale, negarantarea TVA in cazul importurilor urmate de livrari intracomunitare (regim vamal 4200).
Evenimentul BusinessMark face parte din seria ”Tax & Finance Forum” - evenimente organizate pe parcursul anului 2017 in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov si Iasi.
startups.ro a sprijinit evenimentul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Prelungirea vietii profesionale a persoanelor varstnice poate creste PIB-ul tarilor membre ale OCDE cu 2 trilioane de dolari
Indexul “Golden Age” analizat de PwC masoara cat de bine valorifica tarile membre OCDE puterea economica a angajatilor de varsta a treia.
Potrivit datelor PwC, Islanda este in varful clasamentului, urmata de Noua Zeelanda, Israel si Suedia. Israel, Germania si Australia au inregistrat cel mai mare avans in clasament, in timp ce Mexic, Turcia si Grecia au coborat fiecare 12 pozitii in acest clasament. Marea Britanie ramane la mijlocul clasamentului - performanta sa in termeni absoluti a crescut in timp, dar a crescut totodata si performanta medie la nivelul OCDE.
Raportul PwC analizeaza implicatiile acestor rezultate pentru state şi pentru mediul de afaceri. Potrivit reprezentantilor PwC, tara noastra trebuie sa caute sa prelungeasca viata activa a persoanelor de varsta a treia pentru a face fata imbatranirii rapide a populatiei.
Tarile membre ale OCDE ar putea inregistra o creştere de aproximativ 2 trilioane de dolari a produsului intern brut (PIB), pe termen lung, daca rata de ocupare a fortei de munca pentru persoanele cu varsta de peste 55 de ani ar fi egala cu cea a Suediei, cea mai performanta tara din UE in aceasta privinta, studiului realizat de economistii PwC.
Indicele ”Golden Age” calculat de PwC reprezinta o medie ponderata a unei serii de indicatori (printre care ocuparea fortei de munca, veniturile si participarea in programe de formare) care reflecta impactul pe piata fortei de munca al angajatilor cu varste de peste 55 de ani in 34 de tari OCDE.
Cresterea potentiala pe termen lung a PIB-ului variaza semnificativ intre tari, de la aproximativ 1% in Coreea si 2% in Japonia, pana la aproximativ 16% in Grecia. Alte tari care se situeaza la coada clasamentului ar putea obtine, de asemenea, castiguri mari, cum ar fi Belgia (13%) si Slovenia (12%). Avand in vedere dimensiunea sa, SUA ar avea cel mai mare potential de castig in termeni absoluti, de aproximativ 0,5 trilioane de dolari (aproximativ 3% din PIB).
"Intre 2015 si 2035, numarul persoanelor cu varsta peste 55 de ani in tarile cu venituri mari (din cadrul OCDE) va creste cu aproape 50%, pana la aproximativ 538 de milioane. Este o veste imbucuratoare ca traim mai mult, insa imbatranirea rapida a populatiei exercita o presiune financiara semnificativa asupra sistemului de sanatate si de pensii. Pentru a compensa aceste costuri mai mari, consideram ca angajatilor de varsta a treia ar trebui sa li se permita si chiar sa fie incurajati sa ramana in activitate mai mult timp. Acest lucru ar spori puterea de cumparare si ar conduce la creşterea PIB-ului, implicit a veniturilor din impozite si taxe", spune Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.
PwC Golden Age Index - rezultate cheie
Tarile nordice se afla in varful clasamentului, Islanda ocupand primul loc, Suedia locul patru si Norvegia locul sase. Danemarca (locul 13) si Finlanda (locul 14) nu inregistreaza performante la fel de spectaculoase precum vecinii lor, totusi se situeaza in prima jumatate a clasamentului OCDE.
Israel a urcat un o pozitie fata de anul trecut, ocupand locul trei, Coreea de Sud si Japonia au urcat fiecare cate doua pozitii pana pe locul şase, respectiv locul opt, Australia urcat patru pozitii pana pe locul 12, iar Germania doua locuri pana pe locul 15.
Raportul PwC analizeaza in detaliu tendintele din Marea Britanie, care ofera, de asemenea, cateva exemple pentru alte tari. Desi in Marea Britanie s-au inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste rata de ocupare a persoanelor in varsta, mai sunt multe de facut - cu un potential de crestere a PIB-ului cu 80 de miliarde de lire sterline, daca Regatul Unit ar putea egala performanta Suediei in ceea ce priveşte integrarea in munca a persoanelor varstnice.
Printre prioritatile guvernelor din cadrul OCDE, se numara:
- reformarea sistemului de pensii si furnizarea altor stimulente financiare pentru incurajarea pensionarii tarzii;
- sprijinirea formarii/recalificarii persoanelor in varsta, in special ca raspuns la schimbarile tehnologice, cum ar fi cresterea automatizarii;
- introducerea masurilor de combatere a discriminarii pe motive de varsta in toate aspectele legate de ocuparea fortei de munca.
"Corelatia dintre indicii calculati de PwC <Young Workers> si <Golden Age> sugereaza ca angajarea persoanelor in varsta nu ii afecteaza negativ pe cei mai tineri. Cercetarile noastre arata ca politicile flexibile de munca implementate in tarile care inregistreaza cele mai bune performante conform studiului <Golden Age> stimuleaza totodata femeile sa ramana in activitate mai mult timp", spune Ionut Simion.
Simion mentioneaza ca pentru Romania, o tara care inregistreaza o imbatranire accelerata a populatiei, identificarea modalitatilor de a mentine pentru o perioada mai lunga de timp in viata activa profesional persoanele varstnice va deveni un factor crucial pentru pastrarea viabilitatii sistemului public de pensii.
“Trebuie sa fim mai inovativi in privinta modului in care concepem politicile sociale şi economice pentru a veni in intampinarea nevoilor muncitorilor varstnici şi pentru a incuraja angajatorii sa ofere posibilitatea de munca flexibila şi optiuni de pensionare partiala”, mai spune Ionut Simion.
Indicele PwC “Golden Age” prezinta performanta tarilor din perspectiva urmatorilor indicatori ai pietei muncii (cu ponderi relative indicate in paranteze): rata de ocupare a persoanelor cu varste intre 55 de ani - 64 de ani (40% pondere); rata de ocupare a persoanelor cu varste intre 65 de ani - 69 de ani (20%); diferenta de gen in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca a persoanelor cu varste intre 55 de ani - 64 de ani: raportul femei/barbati (10%); ponderea persoanelor cu varste intre 55de ani - 64 de ani cu o fractiune de norma; castigurile salariale a persoanelor cu varste cuprinse intre 55 de ani - 64 de ani fata de persoanele cu varste intre 25 de ani - 54 de ani (10%); varsta medie efectiva de iesire la pensie (5%); şi rata de participare la programe de formare: a persoanelor cu varste intre 55 de ani - 64 de ani si a celor cu varste intre 25 de ani - 54 de ani (5%).
Toate datele sunt preluate de la OCDE. Raportul se concentreaza mai ales pe grupa de varsta cuprinsa intre 55 de ani - 64 de ani, din motive cantitative. Cu toate acestea, sunt incluse ratele de participare a persoanelor cu varsta cuprinsa intre 65 de ani - 69 de ani pe piata muncii si sunt luati in considerare toti angajatii cu varsta peste 55 de ani in calculul cresterii potentiale a PIB-ului datorita ratelor de participare mai mari ale angajatilor de varsta a treia.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Studiu: 7 din 10 oameni de afaceri nu vad beneficiile brandului personal
Potrivit studiului ”Puterea brandului personal 2017” realizat de Valoria, numai 32% dintre respondenti spun ca au un demers consecvent si proactiv de construire a brandului personal.
Restul de 68% ii reprezinta pe cei care au abordari punctuale, oportuniste sau, dimpotriva, nu isi gestioneaza in nici un fel brandul; 65% dintre acestia nici nu considera ca este probabil sa inceapa sa faca acest lucru in urmatoarele 6 luni - 12 luni.
”Prin prezentul studiu, ne-am propus sa aflam modul in care este perceputa importanta brandului personal in mediul de afaceri din Romania. Am vrut sa aflam cati respondenti isi construiesc consecvent si proactiv brandul personal, care sunt principalele canale de comunicare ale brandului personal, care considera respondentii ca sunt beneficiile asociate construirii brandului personal, ce personalitati sunt nominalizate ca modele de pe scena internationala”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria, co-autoarea studiului.
Potrivit studiului, cei care nu au ales pana acum sa isi construiasca brandul personal spun ca principalul motiv este ca nu au timp pentru aceasta activitate (25%), nu este o prioritate pentru ei (19%) sau nu s-au gandit la acest aspect (14%).
Pe de alta parte, numai 26% dintre respondentii care deja isi construiesc brandul personal spun ca fac acest demers de peste 10 ani. Cei mai multi dintre acestia (38%) lucreaza la brandul personal de 1 - 3 ani, iar 21% isi construiesc brandul personal de 4 - 7 ani.
Cum isi construiesc oamenii de afaceri romani brandul personal?
56% dintre respondentii studiului Valoria pun pe primul plan comunicarea experientei lor de afaceri si a competentelor relevante pentru a-si construi brandul personal, dar 54% considera comunicarea propriilor valori drept partea cea mai importanta a acestui demers.
Reprezentantii Valoria considera important ca 40% dintre respondenti spun ca nu au o strategie de dezvoltare a brandului personal, dar vor sa isi faca o astfel de strategie. Dintre respondenti, 10% au o strategie dar nu o aplica, 4% nu au si nici nu isi vor face una, iar 9% spun ca nu este cazul.
Canalele folosite pentru comunicarea publica a brandului personal sunt dominate de LinkedIn (59%) si Facebook (53%). Pe locul trei sunt evenimentele care dau ocazia de a vorbi in public (38%). Blogul personal apare pe ultimul loc cu numai 12%.
Ce domenii abordeaza oamenii de afaceri pentru diferentierea brandului personal?
Principalele cinci domenii, pe langa cel al profesiei, care sunt alese pentru a comunica brandul personal sunt: domeniul social (52%), educatia (50%), antreprenoriatul (49%), cultura (24%) si inovatia (22%).
Chiar daca 27% dintre respondenti spun ca au un proces care sa le faciliteze identificarea temelor relevante pentru dezvoltarea brandului personal, din care 7% nu il aplica inca, restul de 73% nu au un astfel de proces si din acestia numai 36% lucreaza la asta.
Ce beneficii si indicatori ataseaza oamenii de afaceri brandului personal?
Cele mai importante trei beneficii aduse de brandul personal sunt: recunoasterea si vizibilitatea pe care le aduce (pentru 67% dintre respondenti), faptul ca dezvoltarea acestuia face parte din strategia de evolutie profesionala (pentru 66% dintre respondenti), dar si cresterea angajabilitatii pe piata muncii (pentru 41% dintre respondenti).
Dintre indicatorii de performanta folositi pentru a urmari / masura progresul in construirea brandului personal, reprezentantii Valoria spun ca numarul de mentionari in presa este utilizat numai de 16% dintre respondenti, pe locul unu aflandu-se numarul de contacte noi de business, care este, de altfel, un indicator de networking dar care, indirect, este folosit ca sa indice puterea brandului personal.
Cu cine lucreaza oamenii de afaceri la brandul personal?
Numai 18% dintre respondentii studiului Valoria au alocat un buget lunar pentru activitati care sa conduca la construirea brandului personal. Cei mai multi respondenti (37%) care aloca un astfel de buget sunt cei de 34 de ani - 49 ani, ceea ce corespunde cu o etapa foarte activa din viata profesionala, la fel ca si in cazul celor de 25 de ani - 33 de ani care raspund pozitiv in procent de 36%.
Cei mai multi respondenti (47%) spun ca ar colabora cu un consultant specializat pentru dezvoltarea brandului personal, 35% s-ar consulta cu prieteni mai avansati in procesul acesta, iar 33% ar apela la un executive coach sau un life coach. Doar 24% spun ca ar dori sa primeasca acest tip de consultanta de la un profesionist in marketing.
Potrivit studiului, 49% dintre respondenti nu au participat la nici un training cu tema brandului personal in ultimii trei ani (2013 - 2016). Doar 18% spun ca au participat la un astfel de training in acest interval de timp, 14% au participat la doua, 10% la trei, iar 9 % la peste trei traininguri.
Studiul Valoria sondeaza perceptiile managerilor si directorilor executivi cu privire la importanta si beneficiile brandului personal in mediul de afaceri din Romania. Pentru realizarea studiului s-a folosit metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) cu esantionare relevanta pe segmente de varsta, la nivel de populatie. Cele 1.500 de raspunsuri au fost colectate in perioada 10 aprilie - 19 iunie 2017, acestea provenind preponderent de la respondenti din mediul urban cu varsta intre 18 ani si 55+ ani. 13% dintre respondenti provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, 7% din companii cu cifra de afaceri intre 50 - 100 milioane de euro, 15% din companii cu cifra de afaceri intre 10 - 50 milioane de euro, 25% cu cifra de afaceri intre 1 - 10 milioane de euro si 39% sub 1 milion de euro cifra de afaceri. 69% dintre respondenti sunt angajati cu norma intreaga, 28% au propria firma, 8% sunt liber-profesionisti, diferenta fiind reprezentata de respondenti cu alte tipuri de situatii pe piata muncii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
4 din 10 tineri romani pana in 21 de ani ar alege ca prim loc de munca o multinationala
80% dintre tinerii din generatia Z isi doresc stabilitate la locul de munca, potrivit unui studiu realizat de EY Romania.
In alegerea primului loc de munca, generatia Z (tinerii cu varsta pana in 21 de ani) din Romania are cea mai mare incredere in recomandarile angajatilor actuali ai unei companii. La distanta de un singur punct procentual (48%), se situeaza sfatul mamei, urmat de cel al consilierului in cariera si de cel al specialistul in recrutare al companiei. Profesorii se situeaza doar pe locul al saptelea in raspunsurile milenialilor romani la aceasta intrebare, in timp ce, la nivel global, ei sunt in top trei “influenceri” in ceea ce priveste alegerea angajatorului, arata rezultatele studiului EY Romania “Barometrul increderii angajatilor in companii - 2017”.
“Barometrul EY arata ca, in Romania, angajatii actuali ai unei companii influenteaza in cea mai mare masura deciziile generatiei Z in privinta viitorului angajator. Parerea lor este mai importanta decat cea a membrilor familiei sau a consilierilor specializati, ceea ce inseamna ca organizatiile sunt cele care detin parghiile ce antreneaza interesul noilor generatii fata de ele, cum ar fi employer branding si implicarea propriilor angajati”, spune Andreea Mihnea, HR Director EY Romania.
Tinerii valorizeaza stabilitatea locului de munca
Potrivit studiului mentionat, Generatia Z va avea incredere in alegerea primului loc de munca in firmele care ofera oportunitati de invatare si avansare in cariera (94%) si asigura stabilitate (80%). Din punct de vedere al increderii in viitorul sef, aceiasi tineri indica respectul ca fiind mai important decat oportunitatile de dezvoltare. Gestionarea echilibrului intre viata personala si cea profesionala, dar si comunicarea deschisa si transparenta sunt importante pentru 80% dintre respondenti.
Patru din zece tineri romani cu varsta pana in 21 de ani ar prefera sa se angajeze intr-o multinationala. Cei mai multi dintre membrii generatiei Z care au raspuns chestionarului prefera sa lucreze intr-o firma privata (63%), in timp ce aproape unul din cinci intentioneaza sa inceapa propria afacere si doar 12% si-ar dori sa munceasca in sectorul public.
Lipsa unui leadership puternic determina pierderea increderii angajatilor romani in companii
Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant in pierderea increderii in angajator in Romania, comparativ cu lipsa unei compensatii corecte la nivel global. Pentru angajatii romani, perceptia lipsei unei compensatii juste si inegalitatea oportunitatilor de salarizare si promovare se situeaza pe locul al doilea, fiecare cu 61% dintre raspunsuri.
Un nivel de incredere ridicat in companie influenteaza in cea mai mare masura multumirea angajatului la locul de munca (62%), nivelul de retentie in companie (60%) si dispozitia de a inova si de a contribui cu idei noi la locul de munca (54%).
Pe de alta parte, un nivel scazut de incredere creste cel mai mult probabilitatea parasirii companiei (75%), la distanta mare fata de alte efecte ale lipsei de incredere: limitarea numarului de ore lucrate la cel minim necesar si implicarea si productivitatea mai reduse.
Doar 7% dintre angajatii romani considera ca sunt recompensati pentru succesul companiei, in timp ce 63% cred ca directorul general si ceilalti executivi, impreuna cu actionarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adaugata creata de firma.
Doar 14% dintre angajati au incredere ca firma la care lucreaza ii plateste corect in raport cu piata si colegii, in timp ce 40% cred foarte putin acest lucru sau deloc.
Potrivit reprezentantilor EY, nivelul de incredere scade si mai mult daca este analizat relativ la recompensarea performantei cu o majorare a salariului sau promovare. Unul din patru respondenti considera ca nu va fi promovat si nu va primi marire de salariu in acest an, in timp ce aproape unul dintre trei are foarte putina incredere in acest lucru.
Unul din patru angajati are foarte mare incredere in angajator
Doar 24% dintre respondenti au foarte mare incredere in angajator, ceea ce situeaza Romania mult sub media globala, de 46%1, dupa tari ca Germania, China, SUA si Marea Britanie.
Se observa un nivel destul de redus al increderii nu doar in angajator, ci si in sef si in echipa. Cu toate acestea, cei mai multi dintre respondenti au cea mai mare incredere in echipa.
Majoritatea angajatilor romani nu percep un impact major al digitalizarii si schimbarilor tehnologice asupra rolului lor in urmatorii ani, 32% considerand ca vor fi afectati doar intr-o mica masura.
“O posibila implicatie a acestei concluzii consta in nevoia ca angajatorul sa investeasca in cresterea gradului de constientizare a efectului celei de-a patra revolutii industriale asupra fortei de munca. De asemenea, organizatiile trebuie sa planifice nevoia de talent in functie de impactul digitalizarii si sa investeasca in formarea competentelor viitorului”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner EY Romania.
Studiul realizat de EY Romania in parteneriat cu Hipo a analizat aspecte legate de nivelul de incredere al angajatilor in angajator, in seful direct si in echipa.
Studiul are la baza doua chestionare aplicate in perioada 31 mai - 23 iunie 2017. La primul dintre ele au raspuns 1.500 de angajati cu norma intreaga, provenind din mediul urban, dintre care 72% cu varste cuprinse intre 21 si 35 de ani, 24% intre 36 si 50 de ani, 4% de peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat la nivelul a peste 830 de tineri sub 21 de ani (generatia Z). Raspunsurile la cele doua chestionare, colectate cu sprijinul Hipo, au fost analizate separat si comparativ cu rezultatele obtinute in studiul EY “Could trust cost you a generation of talent?”, realizat in anul 2016 la nivelul a opt tari: Brazilia, China, Germania, India, Japonia, Mexic, Marea Britanie si SUA.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Corporate Tennis Open: cine sunt castigatorii turneului de tenis dedicat reprezentantilor mediului de business
Timp de doua weekend-uri, pasionatii de tenis din companiile din Romania au concurat pentru un loc in finala turneului "Corporate Tennis Open" organizat de BusinessMark la Pescariu Sports & Spa din Bucuresti.
Reprezentantii mediului de afaceri au participat la urmatoarele categorii: echipe, simplu masculin, simplu feminin si dublu, mentioneaza organizatorii. Turneul s-a desfasurat in doua etape: cea a grupelor si etapa finala. In primul weekend s-au desfasurat meciurile din grupe si s-au disputat in sistem “fiecare cu fiecare”.
Echipele si jucatorii care s-au calificat in etapa finala au concurat pentru castigarea trofeelor puse in joc.
Cele patru finale din cadrul celei de-a treia editii a “Corporate Tennis Open” au avut urmatoarele rezultate:
Prima finala, cea de dublu, s-a incheiat cu victorie pentru Bancpost. Andrei Badaluta si Radu Petrescu din partea Bancpost au castigat meciul disputat cu echipa Oscar Downstream - formata din Ionut Sandulescu si Gabriel Popa, scor 6-4, 2-6, 10-6.
A doua finala, cea de simplu feminin s-a incheiat cu victorie pentru Ana Schiopu (Eurobank Property Services). Aceasta a castigat meciul disputat cu Adriana Preda (Asociatia The Social Incubator), scor 6-4, 6-3.
Radu Rosca (Red Bull) a invins in cea de-a treia finala, de simplu masculin, disputata in compania lui Gabriel Chifor (Eurolife ERB), scor final 6-3, 6-2.
Primul meci al finalei probei pe echipe le-a avut ca protagoniste pe Andra Savu (Biroul de Credit) si Alexandra Avirvarei (KPMG Romania). Reprezentanta Biroului de Credit s-a impus cu scorul de 6-2, 6-2. Cel de-al doilea meci, disputat intre serban Epure (Biroul de Credit) si Dragos Nicolae s-a incheiat cu scorul de 1-6, 4-6. Scorul fiind 1-1 la general, meciul de dublu a fost decisiv in desemnarea castigatoarei. Echipa Biroul de Credit s-a impus in fata echipei KPMG Romania, scor final de 6-2, 6-1, adjudecandu-si marele trofeu.
De-a lungul competitiei, reprezentantii mediului de business au avut ocazia sa-si puna in valoare abilitatile sportive, sa faca networking in cadrul unui cocktail party si sa concureze pentru un loc pe podiumul competitiei. Anul acesta au fost disputate 108 meciuri de catre cei 47 de concurenti.
startups.ro a sprijinit evenimentul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
