Mentinandu-si orientarea asupra antreprenoriatului si tehnicilor de management, editia din Bucuresti a Business Days va avea un focus secundar asupra domeniului economic-financiar-bancar, se arata in comunicatul de presa.

Agenda evenimentului va cuprinde sase conferinte - dintre care patru sunt dedicate factorilor de decizie si celor implicati in decizii strategice, una dedicata managerilor HR si una dedicata directorilor de vanzari, 16 workshop-uri si patru sesiuni de business networking.

Printre vorbitori se numara: Ciprian Stavar - Guerilla Marketing Online Trainer si Consultant, Marketmind, Cristian Secosan - CEO Siemens Romania, Bogdan Balaci - Country General Manager, IBM, Mihai Marcu - Presedinte Medlife, Gabriel Biris - Partener Fondator Biris Goran, George Butunoiu - Head Hunter, Proprietar George Butunoiu Ltd, Mihai Stanescu - Managing Partner, RoCoach, Marius Ghenea - Business Angel, Dragos Popescu - Managing Partner, Diagma, Andreea Rosca - Antreprenor, Specialist in comunicare si PR, Teodor Frolu - General Manager, DC Communication, Rucsandra Hurezeanu - Manager Ivatherm, Bogdan Comanescu - Director General, Accelera Romania, Ivai Patzaichin - multiplu campion european, mondial si olimpic, Eusebiu Burcas - Fondator Burcash, Program independent de educatie financiara.

Pentru prima data in seria de evenimente Business Days, cele patru conferinte dedicate factorilor de decizie si celor implicati in decizii strategice, vor aborda o tema comuna, pentru a ajuta factorii de decizie din companiile romanesti sa primeasca o viziune din patru perspective diferite, din partea a patru categorii de oameni de afaceri diferiti, si anume: specialisti in finante, fiscalitate si banci; investitori, fonduri de investitii, consultanti, business angels, antreprenori sociali, pionieri vizionari; top manageri in companii foarte mari, internationale; antreprenori de succes din diverse domenii.

Pe langa dezbaterea tendintelor care vor influenta afacerile in urma traversarii acestei perioade economice dificile, participantii vor avea ocazia de a primi feedback din partea celor patru categorii de oameni de afaceri si cu privire la perspectiva lor asupra finantarii afacerilor - fie ca este vorba despre cei care ofera banii, fie ca este vorba de cei care au nevoie de finantare pentru derularea si dezvoltarea afacerilor.

Conferintele si workshop-urile acestei editii sunt concepute in asa fel incat sa-i ajute pe participanti - fie ei antreprenori sau manageri - sa identifice care sunt abilitatile potrivite pentru a face fata noilor provocari in drumul spre succes al fiecaruia.

Invitatii la eveniment vor discuta despre felul in care criza economica a modificat structura si dinamica mediului de afaceri romanesc, pornind de la schimbarea comportamentului de consum si pana la adaptarea antreprenorilor, investitorilor si managerilor la noile conditii economice.

(Mai multe detalii despre participarea la eveniment puteti citi aici.) 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Femeia de afaceri este de parere ca, la construirea unui business, se incepe cu analiza pietei si a concurentei si se pozitioneaza produsul sau compania, pe cat posibil, unic si memorabil. O buna cunoastere a pietei, a industriei sau a domeniului, din interior, are o valoare foarte mare, te ajuta sa faci mai putine greseli si sa nu fii in situatia de a reinventa roata.

”Am mai putina incredere in antreprenoriatul la 25 ani, desi exceptii exista. Eu am convingerea ca tot ce am invatat si intreaga experienta a numerosilor ani in industrie m-au adus aici. Fiecare etapa mi-a fost extrem de utila”, spune pentru startups.ro Rucsandra Hurezeanu.

Studiile efectuate in domeniu au contribuit considerabil la construirea si evolutia business-ului Ivatherm. Dupa terminarea facultatii de medicina, Rucsandra Hurezeanu si-a inceput cariera in vanzari, in industria farmaceutica. Apoi, pentru a avea o baza teoretica mai solida in domeniul in care intrase deja, a urmat cursurile unui masterat in Marketing Farmaceutic ale uneia dintre cele mai prestigioase universitati din Franta, Ecole Superieure de Commerce de Paris. Aici a invatat enorm, strategie, publicitate, management etc. A lucrat apoi ca stagiar in departamentul de marketing al Laboratoarelor Servier, a patra companie farmaceutica franceza.

“Pentru business-ul pe care-l conduc, pregatirea mea, incepand cu medicina, scolile de business si experienta practica, a fost indispensabila, pentru ca am intrat pe piata de dermato-cosmetice care este dominata de marii lideri mondiali. Orice mica greseala, in competitie cu ei, poate fi fatala”, spune ea.

Ideea de a porni afacerea a fost rezultatul pasiunii ei pentru cosmetice si produse de ingrijire a pielii. Ea spune ca a fost o imbinare fericita intre fascinatia pentru creme, texturi, parfumuri, si cunostintele acumulate din industria farmaceutica.

”Am inceput prin studierea apelor termale de la noi din tara, in special de la Baile Herculane, cea mai veche statiune termala din Europa. Studiile clinice realizate in Franta, initial, mi-au confirmat calitatile extraordianare, calmante si anti-iritante pentru piele ale apei termale Herculane. Apoi am reactivat contacte vechi de la Paris si am creat in Romania o echipa de marketing si vanzari cu profesionisti ce veneau din industria farmaceutica. Ivatherm este prima marca romaneasca de dermato-cosmetice, formule unice, exclusive, concepute impreuna cu cercetatori francezi si fabricate in contract de submanufactura in Franta, tara cu cea mai mare expertiza in cosmetologie”, spune ea.

Investitia initiala a fost una substantiala, intrucat femeia de afaceri si-a dorit sa plece pe picior de egalitate cu concurentii din marile grupuri franceze si sa construiasca o imagine buna si credibila in fata medicilor dermatologi, care reprezentau principala tinta.

“Am avut tot timpul handicapul de a nu fi intre primele recomandari ale farmaciilor din marile lanturi, care fac parte din grupuri mari, in acelasi timp, importatori si distribuitori ai altor marci concurente noua. Cu toate acestea, am muncit temeinic si am construit cu rabdare o marca ce detine astazi 10% cota de piata si este pe locul cinci in topul marcilor de dermato-cosmetice din Romania”, mai spune Rucsandra Hurezeanu.

In ceea ce priveste momentele de cumpana in dezvoltarea afacerii, ea povesteste ca  un moment dificil a aparut cand o companie, parte a unui mare grup din industrie, a sunat si a oferit salarii mai mari tuturor colegilor ei. Cu toate acestea, n-a plecat nimeni.

“Cred ca a contat faptul ca Ivatherm este tipul de organizatie antreprenoriala, moderna, care se opune total companiilor traditionale. Aici ideile noi constituie insasi viata organizatiei. Propunerile bune ale colegilor mei sunt luate in considerare si analizate, iar reusitele lor sunt recunoscute si aplaudate. Oamenii lucreaza motivati si pasionati in companii antreprenoriale, pentru ca sunt incurajati sa fie creativi si responsabili”, explica femeia de afaceri.

In ceea ce priveste planurile de extindere a afacerii, ea spune ca exista negocieri avansate cu un partener din Ucraina, urmand ca mai apoi extinderea sa vizeze si alte tari din regiune.

Succesul unei marci sau valoarea unui business sunt apreciate, indiferent daca cel care conduce este femeie sau barbat
Privind statutul de antreprenor, ea este de parere ca asistam din ce in ce mai mult la schimbari in raporturile traditionale din business dintre femei si barbati, prin afirmarea femeilor in antreprenoriat si in posturi de top executive.

”A fost nevoie de timp, dar cred ca la mijloc a stat nu neaparat reaua-vointa a barbatilor, retrograzi promovarii femeilor in posturi de conducere, ci si o reticenta a femeilor fata de atacarea acestor pozitii. Drept urmare, cei mai multi dintre fostii mei sefi sau actuali parteneri de afaceri sunt barbati, dar niciodata n-am simtit ca exista o diferenta in felul care ar incheia o intelegere sau ar conduce o colaborare, legat de faptul ca sunt femeie”, este de parere Rucsandra Hurezeanu.

Ea mai spune ca indiferent daca esti barbat sau femeie, ai nevoie de aceleasi abilitati de negociere si conducere, aceleasi cunostinte pe care se bazeaza strategiile de business, dar si relatiile cu parteneri, colegi, adversari. Valoarea reala a persoanei este singurul lucru care conteaza in promovarea si in interesul, in primul rand, al companiei respective.

Recomandarea ei pentru femeile antreprenor este sa isi viseze reusitele inca din primii ani de formare profesionara, pentru ca lucrurile mari se construiesc cu efort si rabdare, incepand de foarte devreme. Uneori este nevoie de pasi mici, alteori se cere o indrazneala extraordinara, un salt rapid facut la momentul oportun. Seriozitatea, talentul, determinarea si pasiunea raman insa constante. Ele sunt cele care trebuie sa conduca la implinirea visurilor fiecaruia.

(Citeste aici mai multe despre Conferinta Antreprenor - Business in costum de femeie.) 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Pe langa electrocasnicele mici, foto si telecom, care au continuat sa inregistreze rate solide de crestere, sectorul echipamentelor de birou a crescut pentru prima data din 2008, se mentioneaza in comunicatul de presa.

Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, sectorul IT a inregistrat o crestere de 26,6% in valoare, conform datelor din studiul GfK TEMAX. Pe segmentul computerelor portabile si pe cel al monitoarelor cresterea vanzarilor a fost incurajata de scaderea preturilor.

Pe segmentul electrocasnicelor mici s-a inregistrat o crestere de 15,8% in T3 2011 fata de aceeasi perioada a anului trecut. Evolutia a fost sustinuta de cresterile mari (de peste 30%) in vazarile de aparate pentru prepararea mancarii si aparate pentru prepararea bauturilor calde (in special sistemele pe baza de capsule de pe piata expresoarelor). Segmentul storcatoarelor a crescut cu peste 20%. Pe piata aspiratoarelor cresterea a pornit de la produsele fara sac. Inovatia, un pret accesibil si design-ul atragator sunt elementele cheie care in decizia de cumparare.

Conform datelor GfK, piata foto a crescut cu 15,6% in T3 2011, comparativ cu aceeasi perioada de anul trecut, ajungand la o valoare totala de 13 milioane de euro (luna cea mai buna de pana acum a fost iulie). Ca si in trimestrele anterioare, preferintele consumatorilor s-au indreptat catre compacte cu zoom-ul de 4x<5x, compacte high-end si D-SLR-uri entry level. In ciuda succesului camerelor foto digitale, piata ramelor foto digitale s-a aflat pe un trend negativ, vanzarile scazand cu aproximativ 9%.

Si piata de telecom a continuat sa creasca (+13,9%), evolutia datorandu-se in special segmentului de smartphone-uri (volum aproape de trei ori mai mare decat in T3 2010). Insa, pentru moment, telefoanele mobile domina piata in termeni de volum.

Piata de imprimante si multifunctionale si-a revenit in T3 2011 (+13,6% in valoare, fata de T3 2010), dupa lungi perioade de scaderi consecutive, ajungand la 7 milioane de euro. Cea mai mare contributie la aceasta revenire au avut-o vanzarile de multifunctionale, in special cele laser. Cresterea s-a inregistrat in special in sectorul achizitiilor corporate (produse performante, cu pret mediu mai ridicat in T3 2011, fata de T3 2010). O revenire s-a vazut si in achizitiile facute de consumatorii individuali.

La inceputul lui 2011 performanta pietei de electronice a fost una dintre cele mai bune in cadrul sectoarelor monitorizate. Totusi, de la trimestru la trimestru ritmul a incetinit. T3 2011 a inregistrat o rata de crestere de 2,3%, piata totala de electronice insumand valoarea de 53 de milioane de euro. Si vanzarile pe cel mai important segment (televizoare cu ecran plat) au fost mai mici (crestere de doua cifra la inceputul anului si crestere de o cifra in T3 2011), chiar daca au fost impulsionate de campanii promotionale pentru anumite modele. Pe langa televizoarele plate, doar sistemele de navigatie si consolele video au mai avut o performanta pozitiva in acest trimestru.

Piata electrocasnicelor mari a atins o crestere de 1% in acest trimestru (fata de 5% in T2). Reprezentantii GfK spun insa ca, tinand cont de introducerea majorarii TVA-ului in T3 anul trecut, comparam pentru prima data in acest an perioade cu acelasi nivel al TVA-ului. Astfel, performanta acestui trimestru arata o crestere reala.
T3 a fost primul trimestru din acest an cu cresteri atat in volum, cat si in valoare.  In ciuda acestui fapt, pretul a scazut pentru majoritatea produselor din categoriea electrocasnicelor mari (exceptie facand frigiderele si cuptoarele cu microunde).

Cresterea pretului frigiderelor, un segment important in cadrul sectorului electrocasnicelor mari, a dus la scaderea vanzarilor pe aceasta piata comparativ cu T3 2010. Acest lucru a influentat evolutia intregului sector, vanzarile din ultimele trei luni insumand 94 de milioane de euro.

Categorii precum masinile de spalat, incorporabilele pentru gatit (cuptoare si plite) si congelatoarele au avut o performanta buna atat de-a lungul intregului an 2011, cat si in T3 2011.

In ceea ce priveste masinile de spalat, vanzarile au fost sustinute de produse cu tehnologii noi, mai bune, oferite la preturi atractive. Incorporabilele, un segment de nisa inca, sunt impulsionate de dorinta consumatorilor de a-si inlocui vechea bucatarie cu una cu un design mai bun si noi facilitati. Cu toate ca masinile de spalat vase inregistreaza un volum de vanzari scazut, rata de crestere pentru aceste noi produse este mai mare de la trimestru la trimestru.

Reprezentantii GfK spun ca una dintre cele mai interesante evolutii pe piata electrocasnicelor mari vine de pe piata de congelatoare: 2011 a fost cu aproape 30% mai bun ca 2010. O explicatie pentru acest lucru vine din faptul ca efectele crizei au modificat comportamentul consumatorului - acum oamenii isi fac mai multe provizii.

GfK TEMAX Romania este un indicator dezvoltat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza piata produselor de folosinta indelungata. Raportul GfK TEMAX este publicat la nivel international. Concluziile se bazeaza pe studiile efectuate in panelul de retail al GfK Retail and Technology, care include date de vanzari de la peste 190.000 de magazine din intreaga lume.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Aceasta etapa a programului este dedicata companiilor specializate in tehnologii medicale si de sanatate care vor sa patrunda pe piata din Japonia, se mentioneaza in comunicatul de presa.

“In contextul economic actual, firmele romanesti din domeniul tehnologiilor din sistemul medical si de sanatate pot beneficia, prin intermediul programului EU Gateway, de tendinta la nivel global de crestere a cererii pentru produsele de profil, accesand pietele din Asia”, spune Alexandru Bernea, Consultant in cadrul Deloitte Consultanta, coordonatorul acestei etape din program.

Companiile eligibile trebuie sa aiba sediul in Uniunea Europeana si sa aiba o activitate pe piata de cel putin cinci ani. Alte criterii de selectie sunt actionariatul european majoritar sau de 100%, precum si o cifra de afaceri si un numar de angajati suficient de mare, astfel incat sa garanteze intrarea pe pietele din Japonia si/sau Coreea.

De asemenea, companiile trebuie sa faca dovada unui portofoliu de cooperare cu firme la nivel international si sa aiba o strategie de afaceri solida pentru intrarea pe cele doua piete asiatice. Principalii factori de decizie din cadrul companiilor respective trebuie sa fie vorbitori fluenti de limba engleza.

Pentru a participa, reprezentantii companiilor completeaza un formular exprimandu-si interesul fata de proiect, urmand ca analistii Deloitte sa determine gradul de eligibilitate al companiei.

Daca firma corespunde cerintelor, se trece in a doua etapa, reprezentantii companiilor completand un formular de aplicare.

Intregul proces se desfasoara online, pe site-ul eu-gateway.eu, si nu presupune plata vreunei taxe din partea aplicantului.

Companiile interesate primesc asistenta din partea Deloitte de-a lungul intregului proces de aplicare, precum si pe tot parcursul etapelor ulterioare acceptarii in acest program.

Programul EU Gateway are ca scop sustinerea companiilor din Uniunea Europeana in procesul de intrare pe anumite piete, in sectoare de inalta tehnologie si design. Birourile Deloitte din Uniunea Europeana, Japonia si Coreea de Sud ofera suport si instruire pentru companii, din stadiul de aplicare si pana la sfarsitul misiunii economice. Programul a fost structurat pe sase cicluri cu misiuni economice de-a lungul a sase ani, pana in 2014.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

El a mai spus, in cadrul conferintei How to Web, ca prefera sa vorbeasca despre finantare cu o persoana pe care o cunoaste sau care ii este recomandata de o cunostinta.

"Lucreaza la networking. Daca nu ai, fa-ti. Daca ai, lucreaza in continuare la el. Pentru acest lucru, cercurile virale sunt eficiente. Nu este numai ceva de business, dar si ca om este normal sa vrei sa interactionezi", a explicat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a mentionat ca fondurile cu capital de risc sunt animale de prade: le place sa auda despre ce se vorbeste si sa fie conectate la tot ceea ce se intampla. Astfel, pentru ca fondurile cu capital de risc sa afle despre o companie trebuie ca antreprenorul sa creeze buzz in jurul afacerii.

"Sa participati la concursuri. Unele sunt foarte bine cunoscute. Nu putem ajunge la unele companii, fizic si geografic, de aceea este bine sa participati la concursuri. Verificati hubb-ul (n.red. - organizatia de acest tip din zona in care va aflati)", a mai spus Sitar Teli.

De asemenea, se pot adresa fondurilor cu capital de risc doar companiile care sunt pe un trend de crestere.

"Daca am lansat si nu cresc, eu nu mi-as bate capul sa vorbesc cu fondurile de investitii pentru finantare", a mai aratat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV le-a recomandat antreprenorilor sa se intereseze cu cine trebuie sa vorbeasca de la fondul de capital de risc.

"De obicei, un fond are mai multi parteneri, fiecare cu domeniul sau de experienta", a mai spus Sitar Teli.

Pentru a obtine o oferta de buna finantare, companiile trebuie sa incerce in cat mai multe locuri si sa sa exerseze cat mai mult.

"Trebuie sa fii in stare sa explici ceea ce faci in 30 de secunde, in trei minute sau in 30 de minute. Fondurile cu capital de risc au nevoie de planul de afaceri, de modelul de business, de tot", a adaugat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a precizat ca antreprenorii trebuie sa se asigure ca au in firma tot felul de oameni, astfel incat sa poata raspunde la toate intrebarile fondului cu capital de risc.

"Cand te intalnesti cu partenerii fondului, ei stiu ceva despre compania ta, dar nu tot, astfel ca va trebui sa le explici din nou totul. Fii pregatit", a mentionat Sitar Teli.

De obicei, companiile se intalnesc mai intai cu un asociat al fondului, care decide daca afacerea este potrivita pentru finantare.

"Primul lucru pe care-l fac (n.red. - Sitar Teli este associate) este sa-i ajut sa se pregateasca (sa-si faca cel mult zece slide-uri) si le spun despre cei pe care ii vor intalni - despre parteneri", a adaugat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a explicat ca fondurile cu capital de risc se gandesc la antreprenori in trei feluri: cei care au experienta, cei la inceput si cei care pierd bani, iar ultimii sunt cei mai multi.

"Aceste trei categorii se aplica si pentru fondurile cu capital de risc. A treia categorie este cea de la care este cel mai greu sa obtii bani", a completat Sitar Teli.

Un antreprenor ar trebui sa verifice si ce rezultate a avut fondul cu capital de risc caruia i se adreseaza, cate din firmele in care a investit au reusit.

De asemenea, fondurilor cu capital de risc nu le place sa semneze un document, pentru a le fi prezentata ideea.

"Nu exista niciun motiv pentru care sa fii ingrijorat de acest lucru", a mentionat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a mai spus ca raspunsul "Poate" primit din partea unui fond de capital de risc este egal cu "Nu".

"Poate fi extrem de descurajant cand te duci sa strangi fonduri, dar fii optimist si continua. Sunt multi cei care renunta prea usor", a subliniat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a mentionat ca ea se uita mai intai la produs, desi stie ca acela nu este produsul final, pentru ca analizeaza companiile inca din primele faze ale dezvoltarii.

"Cand ma uit la produs, stiu ce gandesc fondatorii despre piata, client. Mai ales in companiile din IT si mobile, daca n-au produsul in ADN, le va fi farte greu", a completat Sitar Teli.

Senior Associate-ul de la DHTV a subliniat ca o firma nu trebuie sa se ingrijoreze de ceea ce fac Facebook sau/si Google, ci de ceea ce fac alte start-up-uri.

"Intotdeauna in companiile mari exista un produs in lucru, dar nu este principala lor activitate, insa pentu tine (n.red. - antreprenorul) este principala ta activitate. Nu intreb niciodata asa ceva, decat daca faci ceva ce Facebook face deja foarte bine", a mai spus Sitar Teli.

Mihai Sfintescu, Partner la 3TS Capital Partners, a spus ca fondurile de investitii nu investesc in start-up-uri, pentru ca ele n-au istoric.

"Problema nu este ideea, ci capabilitatea de a o realiza. Nu au experienta necesara. Un antreprenor in serie este o dovada vie ca o poate face din nou", a completat Mihai Sfintescu.

Viziunea investitorilor
Dan Lupu, Directorul Intel Capital, a spus ca este important ca antreprenorii sa ia legatura cu potentiali investitori chiar daca ei nu investesc in acea companie, pentru ca astfel il cunosc pe antreprenor.

Christian Leybold, Partner la eVC Partners, a spus ca este bine ca antreprenorii sa se duca se se prezinte unui investitor, chiar daca acesta nu-l finanteaza, pentru ca, de exemplu, el se simte obligat sa raspunda la e-mail unei persoane pe care o cunoaste.

Mihai Sfintescu a subliniat ca investitorii sunt mai interesati de o companie daca il cunosc pe acel antreprenor si daca il plac, decat daca prima data cand antreprenorul ia legatura cu ei este atunci cand vrea bani.

"Cel mai bine este sa te prezinti si sa spui ce faci, in 30 de secunde sau trei minute. Apoi, cand se intampla ceva important in companie, spune-le oamenilor. Construiesti povestea si te faci cunoscut", a adaugat Mihai Sfintescu.

Radu Georgescu, business angel si presedintele GECAD Group, a spus ca antreprenorul trebuie sa urmaneasca investitorul, nu invers.

"Daca te astepti ca noi sa venim la tine, inseamna ca vei face acelasi lucru si cu clientul. Este job-ul tau sa gasesti clientul sau investitorul. Aceasta este diferenta intre un antreprenor bun si unul mai putin bun. Un antreprenor bun n-are nevoie de lectii pentru a invata cum sa ajunga la investitor. Poate nu investim acum, dar poate in runda doi sau trei", a detaliat Radu Georgescu.

Christian Leybold le-a recomandat antreprenorilor sa se gandeasca la relatia cu un investitor ca la o intalnire amoroasa.

Sitar Teli a completat ca se uita la contributia pe care produsul respectiv o aduce pe termen lung, peste trei - patru ani de acum inainte.

Dan Lupu a spus ca atunci cand un antreprenor face prezentarea ar trebui ca inceapa cu produsul.

"Fa-ma sa inteleg care este produsul si apoi explica-mi viziunea, nu invers", a mai spus Dan Lupu.

Radu Georgescu a mai spus ca, atunci cand face o prezentare, antreprenorul sau echipa sa trebuie sa aiba toate argumentele sa ii convinga pe investitori ca, daca nu vor semna cecul maine la ora zece, vor pierde ocazia vietii lor.

Christian Leybold a adaugat ca antreprenorii nu trebuie sa incerce intotdeauna sa ajunga la cei care au functia de parteneri la un fond de investitii, ci sa-i abordeze si pe cei cu rol de asociati, pentru ca sunt mai liberi si flamanzi sa aduca o investitie si sa fie mai apropiati de ceea ce fac antreprenorii.

Sitar Teli a spus ca prefera sa aloce mai degraba bani pentru dezvoltarea produselor, in special in primele faze ale companiei, decat in marketing sau design.

Radu Georgescu a subliniat ca ii place sa aloce bani pentru a vinde produsele.

Dan Lupu a adaugat ca trebuie facuta o diferenta intre publicitate si vanzari.

"Nimeni nu-ti da bani pentru campanii de publicitate, ci pentru a ajunge la urmatorul nivel, ca sa faci vanzari", a completat Dan Lupu.

Directorul Intel Capital a subliniat ca investitorii nu trebuie sa ceara sume prea mari, pentru ca reactia investitorilor ar putea fi negativa.

Sitar Teli a precizat ca firmele de tehnologie din Europa se duc in Statele Unite ale Americii pentru a solicita bani, pentru ca pot strange mai usor unul - doua milioane de euro.

Christian Leybold a adaugat ca in Romania cu putini bani se poate face un produs grozav, un demo, care poate fi prezentat la Londra sau in SUA, unde sa se stranga bani.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

El a mai spus, in cadrul conferintei How to Web, ca urmatorul pas in cautarea acestui tip de finantare, este ca antreprenorul sa aiba o prezentare a produsului care trebuie sa atraga atentia intr-un timp cat mai scurt.

"Gandeste-te ca mergi cu el (n.red. - cu business angel-ul) in lift doar un etaj", a mentionat Doug Richard, in cadrul conferintei How to Web.

A treia etapa este de a arata ce face diferit produsul tau, fata de alte produse.

"Un business angel se uita spre o investitie extraordinara prin care sa aduca venituri importante si un input important. Un fond de investitii cu capital de risc vrea doar sa-si multiplice banii. Aceasta este principala diferenta dintre un business angel si un fond", a adaugat Doug Richard.

De asemenea, investitorii privati se implica in primele luni ale unui business, iar pentru ca firma in care investeasc sa reuseasca, ei sunt interesati sa-si foloseaca intreaga structura de care dispun - juridica, PR, marketing etc.

Marius Ghenea, business angel si antreprenor in serie, a completat ca un start-up trebuie sa fie interesat de un business angel care ii poate aduce valoare in companie, nu doar de bani.

"Ar trebuie sa existe un echilibru intre cele doua. Un business care are un dezechilibru intre cele doua nu este sustenabil", a subliniat Marius Ghenea.

Presedintele Fit Distribution a reamintit ca in Europa de Est si de Sud sumele investite de business angeli sunt intre 20.000 de euro si 200.000 de euro.

"Nu sunt multi business angels in regiune, dar exista modalitati de a rezolva problema. Una dintre ele este de a merge in afara Romaniei. Am vazut antreprenorii care au mers la Viena, pentru a obtine finantare", a adaugat Marius Ghenea.

Marius Ghenea le-a recomandat antreprenorilor ca atunci cand negocieza finantarea sa incerce sa micsoreze diferenta dintre suma ceruta si cea oferita de investitor, sa ceara o suma pe care sa o poata digera, sa fie constienti ca aceasta este numai prima runda de finantare si sa fie atenti ca dupa mai multe runde de finantare sa nu fie prea multi actionari.

Perioada de negociere dintre un antreprenor si un business angel poate dura de la cateva saptamani la cateva luni si depinde de tipul de afacere, precum si de relatia dintre cei doi.

"Situatia din Europa de Est si de Sud este ca antreprenorii ar trebui sa-si imbunatateasca cunostintele financiare, au un complex cand vine vorba sa vorbeasca despre cifre. Ii incurajez sa vorbeasca si sa inteleaga aceste cifre. Nu vorbesc despre cifrele contabile din Romania, ci cele care dau valoare afacerii", a detaliat Marius Ghenea.

Cum sa te finantezi de la fondurile de tip seed
Carlos Eduardo Espinal, Partner la Seedcamp, a spus ca unul dintre lucrurile importante pentru a obtine finantare este de avea un prototip si potential de dezvoltare.

"Cat timp faci pasii corecti pentru a ajunge la investitorul care trebuie, vei gasi investitie: sa mergi la evenimentele care trebuie etc. Tipul de investitor depinde afacerea ta si de cei carora te adresezi. O treime din companiile de la Seedcamp sunt in CEE si SEE, pentru ca sunt foarte talentate", a adaugat Carlos Eduardo Espinal.

El a mentionat ca trendurile din investitiile de tip seed sunt:
1. Democratizarea serviciilor. S-a trecut de la servicii accesibile numai catorva la servicii accesibile mai multora.

Unele solutii care rezolva online problemele antreprenorilor sunt: modalitatile de transfer a capitalului (Cheaper FX+FX Hedging), compararea preturilor (Profitero), creditele pe termen scurt (Bilbus), ofertele firmelor imobiliare (Rentlord) si training-ul personal ieftin (Sportlyzer).

2. Simplificarea si interconectarea serviciilor existente.

De exemplu, unele campanii de emailing pot avea mai multa consistenta (Fractal), interactiunea prin e-mail sa fie mai directa (Kwaga + Rapportive+Boomerang for Gmail), arta poate fi fara artist (Psykopaint.com), comunicarea poate fi mai usoara (Vox.ro), editarea rapida (Wordy) si exista banking pentru un grup (Holvi).

Michael A Jackson, business angel si mentor in cadrul Seedcamp si StartupBootcamp, le-a mentionat antreprenorilor ca intrebarile pe care ar trebui sa si le puna sunt:
- Care este potentialul produsului?
- Il vor cumpara oamenii intr-adevar?
- Cat de mare este piata?
- Cum vreau sa conduc afacerea?
- Ce suma vreau de la investitori? Cat equity investesc?

"Sa stii (n.red. - antreprenorul) cat vrei de la investitori, in functie de procentul cu care vrei sa ramai din firma", a adaugat Michael A Jackson.

Mentorul din Seedcamp le-a spus antreprenorilor sa incerce sa vada si perspectiva investitorului:
1. Sa-si verifice compania din toate perspectivele.
2. Sa se uite la beneficiile investitorului, daca aloca bani pentru acea companie.
3. Sa vada ce fel de investitii face investitorul.
4. Sa ceara contactele tuturor celor care se ocupa de investitii.
5. Se se intrebe daca start-up-ul se potriveste cu premisele pe baza carora investesc.
6. Care sunt asteparile in ceea ce priveste veniturile?
7. In reteaua ta de cunoastinte ai oamenii potriviti care sa te ajute?
8. Cat timp dedica pentru a ajuta investitia?

Michael A Jackson a precizat ca relatia cu investitorul este una mutuala, un parteneriat.

Pentru a prezenta ideea investitorului, un antreprenor are nevoie de o prezentare cu cel mult zece slide-uri si sa o poata face chiar si in cateva secunde.

De asemenea, cand isi prezinta afacerea, antreprenorii trebuie sa aiba in vedere marimea pietei, cum o pot monetiza, care este competitia, metricii afacerii, sa fie increzatori, dar nu aroganti, precum si directi si concisi.

Michael A Jackson a spus ca antreprenorul trebuie sa minimizeze riscul investitorului, sa aiba un board de consultanti in echipa, sa fie vizibil si angajat, sa aiba o introducere calda a business-ului, iar produsul sa fie maret si reiterat.

"Focus-ul tau ar trebui sa fie pe realizarea unui produs, nu sa strangi bani. Un <Nu> este mai bun decat <Poate>. Nu te stradui sa organizezi grupuri de business angeli, pentru ca sunt, de obicei, oameni orgoliosi. Nu plati pentru sfaturi. Esti un start-up. N-ai bani pentru asa ceva. Incearca sa ai cat mai putini investitori. Nu renunta la majoritatea companiei tale. Incearca la fiecare runda dai intre 15% - 20% din companie", a precizat Michael A Jackson.

Mentorul Seedcamp si StartupBootcamp a subliniat ca in prezent, fata de acum cativa ani, exista mai multa informatie si transparenta pe piata, astfel ca este mai usor pentru antreprenori sa aiba acces la informatie.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Insa, adauga el, clientii prietenosi nu trebuie sa fie prietenii tai, pentru ca ei te vor minti, ceea ce este bine, pentru ca vor sa te incurajeze.

Marcin Grodzicki a mai spus, in cadrul conferintei How to Web, ca singurul mod de a-ti valida clientul este de a-i vinde produsul si, daca un client nu semneaza cecul pentru produs, nu este clientul vostru.

"Daca iti spune ca va cumpara numai daca faci un anumit feature, atunci nu este clientul tau. Daca iti cer sa testeze gratuit, probabil, nu sunt clientii vostri, pentru ca nu-i intereseaza sa plateasca pentru asa ceva. Daca te platesc, inseamna ca risca", a mentionat Marcin Grodzicki.

Marcin Grodzicki a mai spus ca, uneori, daca toti clientii iti resping produsul, atunci trebuie sa concediezi clientul si sa-l redefinesti.

"Nu ai nevoie intotdeauna de client, ci de o buna prezentare a produsului, de canalul potrivit de distributie si de o persoana de vanzari. Pentru firmele la inceput, clientii sunt liderii de piata sau rebelii", a detaliat CEO-ul LinkFindr.

Doug Richard, antreprenor in tehnologie si business angel, a subliniat ca de-abia de la a treia vanzare poti considera ca ai inceput sa vinzi.

Vladimir Oane, cofondatorul si CEO-ul UberVU, a spus ca in afacerile B2B (catre companii) cel mai bine este sa le ceri bani in plus oamenilor, daca introduci noi functiuni.

"Daca cresti pretul, vor folosi toate feature-urile, te vor intreba ce face. Cu cat crestem mai mult preturile cu atat clientii devin mai interesati", a subliniat Vladimir Oane.

Jeffrey Treichel, cofondatorul si CEO-ul Kolectiva/Fun Deal, a subliniat ca site-urile de cupoane online sunt doar un mod de promovare pentru companii si ca ar trebui folosite doar in acest scop, fara asteptari in ceea ce priveste vanzarile.

"Nu te ajuta sa te gandesti cati oameni se intorc din acea cumparare de pe site-ul de reducere. Mai bine sa faci un produs bun, care sa atraga clienti", a spus Jeffrey Treichel.

Matei Pavel, fondatorul CautaReduceri.ro, a mentionat ca in ceea ce priveste reducerile online exista produse vedeta (mai cumparate o anumita perioada), dupa care un alt produs ii ia locul si tot asa, in cursul unui an fiind mai multe astfel de curbe de crestere si de scadere.

"Motivul pentru care oamenii nu vin sa cumpere este acela ca n-au auzit de tine. Dupa ce iti faci publicitate asa (n.red. - prin site-urile de reduceri), atunci iti poti face o baza de date cu cei care au venit la tine", a adaugat Matei Pavel.

Eric Wahlforss, cofondator si CTO la Soundcloud, a spus ca, pentru a avea un produs cat mai bun, un antreprenor trebuie:
1. Sa-l mentina stupid de simplu.

2. Sa-l integreze.

3. Sa-l faca scalabil - sa poate fi cat mai usor de multiplicat. 

"Concentreaza-te pe doua - trei lucruri care pot fi scalabile", a recomandat Eric Wahlforss.

4. Sa-si stabileasca cativa metrici.

5. Sa comunice produsul si sa arate ce face.

"Vorbeste despre produs intr-un mod consistent", a mai spus Eric Wahlforss.

6. Sa nu-i plateasca pe oameni sa faca ceva.

"Daca ii platesti, isi schimba modul de gandire. Daca ii platesti, nu mai fac lucrurile din pasiune, ci pentu ca trebuie. Atunci, ii platesti altfel", a subliniat Eric Wahlforss.

7. Sa-si consume toate resursele.

8. Sa nu schimbe API-ul.

9. Sa se conecteze cu comunitatea.

10. Sa faca networking si sa se adapteze.

Eric Wahlforss a subliniat ca dupa ce faci toate acestea urmeaza multe greseli reiterari, pana se ajunge la succes.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.