Fondurile de investitii mai au un miliard de euro pentru Romania
Estimarea a fost facuta de Cornel Marian, Managing Director la fondul de investitii Oresa Ventures, care mai spune ca acestea au folosit deja trei miliarde de euro in tara noastra.
"Fondurile de investitii din Romania sunt mai prezente in piata decat se percepe in media. Sunt bani, dar nu se fac investitii, pentru ca exista un gap intre asteptarile investitorilor si ale antreprenorilor. Multi dintre antreprenorii romani au in minte ofertele primite in 2007 - 2008. Aceasta este bariera principala si din acest motiv nu vedem suficiente tranzactii. In urmatoarea decada, probabil, vom vorbi foarte mult despre austeritate, taxe mari si implicarea guvernului. Cei care inteleg realitatea inteleg ca au nevoie de cash si isi iau parteneri", a spus Cornel Marian in cadrul zilei dedicate antreprenoriatului la Zilele Biz.
El a mentionat ca in domeniile in care sunt prezente fondurile de investitii, pe podium, jumatate dintre companii au in spate un fond si jumatate nu.
In prezent, Oresa a ajuns la nivelul la care nu mai investe in firme mai putin de 10 milioane de euro - 15 milioane de euro.
Fondul este interesat de companii care pot ajunge lideri de piata, de modelul de business, de cele din care sa-si faca exit-ul in trei - cinci ani, precum si de calitatea antreprenorului si a managementului.
Tiberiu Moisa, Director Executiv Clienti Corporativi si IMM de la Banca Transilvania, a spus ca singurele datorii inteligente pe care le poate face un antreprenor sunt cele care aduc plus valoare.
"Cum faci o investitie nu foarte inteligenta? Cand accesul la finantare este facil. O mare surpriza a fost sa aud antreprenori care spun acum ca <Ar fi fost mult mai bine, daca banca n-ar fi fost atat de flexibila cand mi-a dat creditul din 2007 - 2008, pentru acea capacitate de dezvoltare>. Ideea centrala este de a percepe orice sprijin de la banca ca o forma de datorie. Inainte sa faceti orice datorii, ganditi-va cum puteti aduce plus valoare. Nu cred ca antreprenorii au nevoie de o bibileala continua. Au nevoie de obstacole, pentru ca asa se calesc. Refuzul poate fi o forma de responsabilitate. Un refuz poate fi un nou inceput sau o oportuntiate pentru multi oameni", a precizat Tiberiu Moisa.
El le recomanda antreprenorilor ca inainte de a face o investitie sa se intrebe: "Pe ce anume cheltui banii? Am un plan de rezerva? Daca nu-mi ajung banii ce fac? Ma duc din nou la banca? Daca am mai multe idei, cu care incep?"
Tiberiu Moisa a adaugat ca este bine ca antreprenorii sa-si verifice ideea cu cati oameni vor, inainte de lansarea business-ului.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Moara construita din pasiune pentru carti si hartie
Dana si Ion Georgescu au infiintat Moara de hartie acum doi ani si jumatate, pornind de la pasiunea lor pentru carti. In atelierul-muzeu, cei doi produc manual hartie, tiparesc, leaga carti sau albume si organizeaza evenimente.
Ideea familiei Georgescu (foto) de a face ceva legat de hartie si de carti a aparut in ianuarie 2009, cei doi avand o pasiune comuna pentru hartia frumoasa, caligrafie si carti.
Dana Georgescu a studiat Comunicarea si Relatiile Publice (Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea Bucuresti) si Limbile Straine (Universitatea "Spiru Haret"). Cel mai mult (sase ani) a lucrat in domeniul relatiilor cu clientii si in resurse umane la Telemobil (n.red. - fostul Zapp, achizitionat la inceputul anului trecut de Cosmote). Din primavara anului trecut, ea se ocupa numai de atelierul - muzeu Moara de hartie.
Ion Georgescu a urmat Facultatea de Drept (Universitatea Bucuresti), in timpul careia a contribuit la dezvoltarea Asociatiei Europene a Studentilor la Drept in Romania (The European Law Students' Association - ELSA). In septembrie 2002, impreuna cu doi asociati, a infiintat organizatia neguvernamentala Institutul Roman de Training (IRT) si in februarie 2003 firma de consultanta si training Cardington Grup. In prezent, el este presedintele onorific al IRT, sustinand inca unele cursuri, printre care cel despre mestesuguri. Cea mai mare experienta o are ca trainer, consultant si a sustinut cursuri pe achizitii publice si finantare din fonduri PHARE si structurale.
"Avem o biblioteca foarte mare, relativ variata, cu multe carti vechi, dar am avut nevoie de un catalizator, care a fost un curs de legatorie de carte obiect (in perioada ianuarie - martie, 2009), urmat de mine la Fundatia Calea Victoriei (n.red. - tinut de Dinu Bodiciu)", spune pentru startups.ro Ion Georgescu, cofondator al Morii de hartie.
Intre aprilie si mai 2009, Dana si Ion au facut un curs de hartie manuala cu Razvan Supuran, la Atelierul de Carte de la Muzeul Taranului Roman, dupa care au simtit nevoia sa dedice mai mult timp acestui hobby.
Primul pas in domeniul hartiei si al tiparului a fost facut la incurajarea catorva colegi de la cursul de legatorie urmat de Ion. Doreau sa creeze un loc unde sa se poata relaxa, dezvoltandu-si hobby-ul.
Dana si Ion Georgescu spun ca hobby-ul a inceput sa devina business anul trecut, cand au decis sa construiasca o cladire pentru a-si continua activitatea.
In prima parte a anului trecut, ei au inchiriat o fosta hala industriala din sudul Bucurestiului, unde au facut un atelier. Dupa mai multe evenimente neplacute (inundatii, tencuiala cazuta, mediu de lucru industrial), si-au dat seama ca spatiul nu este potrivit pentru ei si au inceput sa caute un nou loc pentru atelier in primavara anului trecut, cu visul de a-si construi propria moara de hartie.
Deschiderea atelierului - muzeu din Comana
Anul trecut, timp de cateva luni, cei doi au mers prin localitatile aflate cam la 30 km departare in jurul Capitalei.
Dana Georgescu spune ca au intuit ca locul noului atelier este in Comana (judetul Giurgiu), chiar daca li se parea ca zona este scumpa. Nu gaseau insa un loc.
Apoi au revenit la Comana pentru a vizita casa memoriala Gellu Naum si au reluat cautarile in zona. La mijlocul lunii august, anul trecut, au inceput negocierile cu proprietarii de loturi.
Dupa multe cautari, cand nu mai credeau ca vor reusi, au achizitionat doua terenuri alaturate. Locul Morii de hartie se afla pe cel mai inalt deal din Comana, numit Dealul Morii, iar strazile din jur poarta numele de “Morarilor” si “Morii”. Suprafata totala a terenului este de aproximativ 3.000 mp, din care cei doi au imprejmuit in jur de 1.000 mp pentru atelier.
Lucrarile de constructie la noul atelier au inceput anul acesta, in martie, iar la sfarsitul lui iunie au ajuns in stadiul in care Moara sa se poata muta. In iulie au amenajat spatiul si la inceputul lui august au inaugurat atelierul.
"Inaugurarea a fost un nou inceput pentru Moara de hartie, care este un spatiu creat de noi, dar deschis tuturor celor care au aceleasi principii si pasiuni ca noi. Moara de hartie este un loc magic, pentru ca am simtit magia povestii tot timpul, ceea ce ne-a ghidat sa mergem inainte, trecand cu bine peste incercarile care ne-au iesit in cale. Au fost multe intamplari care ne-au convins ca suntem pe drumul cel bun si ca, orice ar fi, trebuie sa continuam", spune pentru startup.ro Dana Georgescu.
Atelierul are aproximativ 200 mp, fiind suficient pentru activitatea din prezent.
"Desi numele <Moara de hartie> se refera la intelesul lui originar, strict la producerea hartiei, am inclus in proiect si alte mestesuguri inrudite - legatoria, tiparul si nu numai", explica Ion Georgescu.
In Romania mai sunt cateva mori de hartie, dar sunt in ruina, acestea disparand odata cu industrializarea.
"Noi n-am avut mori de hartie care sa supravietuiasca pana la mijlocul secolului al XIX-lea. Prima moara de hartie a fost la Brasov, apoi, Sibiu, Campulung Muscel, Ramnicu Valcea, langa Bucuresti, pe Colentina, Sabar, Ciorogarla (n.red. - toate acestea intre anii 1700 si 1850). In Cehia sunt mori de hartie care au functionat neintrerupt, de la 1.500. Noi vrem sa le recream si sa le adaptam vremurilor noastre. Din acest motiv, trebuie sa le reinventam, pentru ca n-am avut de unde lua echipamente ca atare", adauga Ion Georgescu.
Conceptul afacerii
Dana Georgescu spune ca cele doua idei centrale pe care se concentreaza Moara de hartie sunt oamenii si cartile.
"De cand a aparut site-ul proiectului, au inceput sa vina oamenii catre noi sub diverse moduri: sa ne dea hartie de la birou pentru reciclare, sa scrie articole pentru blog, sa ne doneze carti, unii dintre ei chiar ne-au propus sa vina sa ne ajute sa facem curatenie in atelier. Incepe sa se creeze o comunitate in jurul Morii de hartie", detaliaza Dana Georgescu.
La Moara de hartie se produce hartie realizata manual, se tiparesc si se leaga carti sau albume.
Pentru a invata sa lucreze cu hartia manuala si cu tiparul traditional, Dana si Ion au vizitat mori de hartie in Italia si vor sa mearga la cursuri in Germania.
"Am luat legatura si am fost invitati sa stam intr-un atelier foarte frumos din Elvetia, in care se toarna si litere de tipar inalt. Anul viitor, vrem sa vizitam Germania, Ungaria, Cehia, Austria si, poate, Danemarca, unde, din nou, am fost invitati sa vizitam un atelier de tipar", spune Ion Georgescu.
El adauga faptul ca, in Romania, cei implicati in domeniul hartiei manuale, tiparului si legatoriei sunt concentrati pe vanzarea de produse, in timp ce Moara de hartie isi propune sa fie un atelier - muzeu, un loc in care cel mai important rol il au invatarea si promovarea mestesugurilor.
Echipamentele si alte obiecte
De cand au inceput sa faca hartie manuala, Dana si Ion au cautat si echipamente potrivite pentru a tipari hartia in mod traditional.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Moara de hartie este o afacere de familie lansata de doi pasionati de carti, hartie si caligrafie - Dana si Ion Georgescu.
Activitatile de la Moara sunt realizarea de hartie manuala, tiparirea si legarea de tiparituri, organizarea de ateliere de profil, prezentarea echipamentelor si obiectelor vechi de legatorie si tipar.
Hobby-ul celor doi a inceput sa devina business anul trecut, cand au decis sa construiasca o cladire pentru a-si continua activitatea.
Investitia in afacere este de 120.000 de euro, din care 90.000 de euro din imprumuturi de la prieteni si credite.
Din toamna acestui an, cei de la Moara de hartie au inceput demersurile pentru a infiinta o asociatie pentru promovarea mestesugurilor.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
(3) Viziune si strategie. Importanta lor in business
Viziunea si misiunea sunt elementele critice in elaborarea strategiei companiei. Inca de la infiintare trebuie sa le definesti clar, pentru ca ele vor sta la baza dezvoltarii companiei. Pornind de la o viziune clara, se creeaza premisele de a construi cea mai buna strategie.
Viziunea porneste de la intrebarea “Unde vrei sa ajungi?” si reprezinta o imagine clara a viitorului. Este ca intr-o calatorie in care trebuie sa stii - clar si exact - unde vrei sa ajungi. Si in cadrul unei organizatii este la fel. Atingerea viziunii este ca o calatorie spre succes, la care contribuie mai multe entitati pentru a o realiza. De fapt, viziunea ajuta oamenii sa contribuie la realizarea unui scop comun, inspira angajatii sa participe si sa continue aceasta calatorie. Cateodata, este foarte greu sa o exprimam in cateva cuvinte. Viziunea este visul fondatorului si al echipei sale, care insa nu este inca o realitate. Este ca o forta conducatoare prin care o persoana comunica eficient in cadrul organizatiei si duce la indeplinirea scopului. Ca sa intelegem mai bine putem lua ca exemplu viziunea Apple “The computer for the rest of us”.
Misiunea raspunde la intrebarea “Cum facem?” Sau, mai corect spus, “Cum facem sa indeplinim viziunea?” Dezvoltarea unei misiuni clare este importanta pentru ca, de multe ori, ea ridica probleme si pune in discutie opinii divergente. Atunci cand top managerii ridica intrebarea “Care este business-ul nostru?”, ei pot avea pareri diferite. Indivizi care au lucrat impreuna pentru o perioada lunga de timp si care credeau ca isi cunosc punctul de vedere, brusc realizeaza ca sunt in contradictie totala.
Planificarea strategica este procesul de dezvoltare a obiectivelor companiei, a strategiilor si tacticilor necesare pentru a indeplini viziunea organizatiei. Compania defineste obiectivele pe termen scurt si pe termen lung, folosind declaratia misiunii. Obiectivele pot include cresterea cotei de piata, maximizarea profitului, cresterea satisfactiei clientilor si cresterea notorietatii. Dupa definirea obiectivelor, se dezvolta strategii pentru atingerea lor.
Ca exemplu de strategii generice putem considera strategia de diversificare (incerc sa imi extind gama de produse sau servicii) sau strategia de focusare in care renunt la multe produse si ma focusez pe unul sau doua pe care le fac foarte bine. Actiunile specifice prin care pot implementa strategia se numesc tactici. Daca ai mai multe strategii, vei avea cel putin cate o tactica pentru fiecare strategie. De exemplu, monitorizarea scorurilor de feedback este tactica pentru a atinge satisfactia clientilor mari. Trebuie sa avem grija sa nu confundam tactica cu strategia.
Lucrurile se schimba. Trebuie sa te schimbi odata cu ele, sau inaintea lor. Oricum, in ceea ce priveste viziunea, strategia si tacticile, ai nevoie de ceva flexibilitate si de ceva fermitate. Tine-te de visul tau, de viziunea ta. Nu te lasa dus de val. Viziunea ta ar trebui sa fie ancora care tine tot restul. Aceasta se stabileste pentru o perioada mai lunga de timp. Strategia este un plan anual sau pe un termen mai lung, astfel ca s-ar putea sa fie nevoie sa se schimbe odata cu schimbarile din mediul intern sau/si extern, dar schimbarile strategiei trebuie sa aiba loc numai dupa ce te-ai gandit foarte bine. De asemenea, schimbarile din strategie nu trebuie sa aiba loc pana cand nu elaborezi una noua, care sa o inlocuiasca pe cea veche. Tacticile sunt cele mai flexibile. Daca vreo tactica nu functioneaza, ajusteaz-o si mai incearca o data!
Florin Scarlat este General Manager in cadrul companiei Bit Solutions, o firma de servicii de outsourcing IT.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Citeste aici alte articole din "Jurnal de start-up".
Training “Speak Business”
Training “Speak Business” (18 noiembrie 2011)
Evenimentul este organizat de Creative Business Management si va avea loc pe 18 noiembrie, la Hotel Howard Johnson din Bucuresti.
Training-ul este dedicat directorilor de IMM din Romania si managerilor de HR din companiile multinationale, care doresc sa isi imbunatateasca abilitatile de negociere si de prezentare in limba engleza.
La Startup Weekend poti pune bazele unui business in 54 de ore
Evenimentul, aflat la a doua editie, se va desfasura in perioada 11 - 13 noiembrie, la Bucuresti si are ca scop construirea de aplicatii web si mobile in 54 de ore, pe baza ideilor participantilor, de catre echipe stabilite pe loc.
Participantii sunt oameni cu diferite abilitati, majoritatea fiind programatori, designeri sau tineri antreprenori, care impreuna isi propun sa construiasca un business bazat pe ceea ce dezvolta pe parcursul unui weekend, se arata in comunicatul de presa. Ei au oportunitatea de a afla daca ideile lor de start-up sunt viabile prin experimentare aplicata. In medie, jumatate dintre participanti au background tehnic, iar jumatate experienta in afaceri.
In prima zi de eveniment, vineri, are loc sesiunea de pitch-uri, unde participantii isi prezinta cele mai bune idei si ii motiveaza pe ceilalti pentru a se alatura echipei lor. Sambata si duminica echipele se concentreaza pe customer development, validarea ideilor, practicarea metodologiilor de Lean Startup si construirea unui minim produs viabil. Duminica seara echipele isi prezinta proiectele si prototipurile si obtin feedback din partea unui panou de experti.
Evenimentul va include prezentari, mentorship si juriu oferit de antreprenori si experti precum Mikko Jarvenpaa (HackFwd), Radu Ticiu (Incubatorul de Afaceri Software Timisoara), Felix Petersen (Amen), Vlad Stan (SeedMoney.ro), Lucian Gramescu (Junior Achievement Romania), Dan Lupu (Intel Capital).
Organizat de Anca Foster, James Digby, Ciprian Borodescu, Mihai Cosmin Rotaru si Mihai Gheza, Startup Weekend Romania va avea loc in timpul Global Entrepreneurship Week, impreuna cu alte 56 de evenimente Startup Weekend din toata lumea. Echipele castigatoare vor concura in cadrul celei de-a doua editii a Global Startup Battle.
(Mai multe despre participarea la eveniment puteti citi aici.)
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Startup Weekend Romania
Startup Weekend Romania (11 - 13 noiembrie 2011)
Evenimentul, organizat de Anca Foster, James Digby, Ciprian Borodescu, Mihai Cosmin Rotaru si Mihai Gheza, va avea loc in perioada 11 - 13 noiembrie, la Crystal Palace Ballroom din Bucuresti.
Cu o durata de 54 de ore, evenimentul are ca scop construirea de aplicatii web si mobile, de catre echipe stabilite pe loc, pe baza ideilor participantilor, aplicatii care ar putea pune bazele unor afaceri de succes.
Evenimentele pentru start-up-uri cresc increderea in sine
Afirmatia ii apartine lui Fredrik Debong, cofondator MySugr - aplicatia web si mobile castigatoare in cadrul competitiei Startup Challenge, la Startup Week 2011.
El spune ca participarea la Startup Week i-a adus multa incredere in sine, precum si ocazia de a cunoaste antreprenori si investitori de top.
MySugr, proiectul castigator al Startup Week, este o aplicatie pentru web si mobile pentru diabeticii dependenti de insulina, menita nu numai sa le administreze datele, dar si sa le fie utila in viata de zi cu zi.
“Atat eu, cat si Frank (CEO MySugr), suntem diabetici. Eu din ’84, iar el din ’96. Diabetul e tratabil, daca ai la indemana o terapie bazata pe date, iar atunci cand esti si diabetic, si <geek> in tehnologie, incepi sa observi in ce privinte ar putea fi de folos tehnologia. Insa trebuie sa mergi dincolo de tehnologie, in psihologie, pentru a intelege in profunzime problema diabetului. Am ajuns la aceasta concluzie dupa ani de experienta. Munca concentrata pe MySugr a inceput in 2010, si am devenit din ce in ce mai incantati de ceea ce descopeream in ceea ce priveste psihologia comportamentala”, spune pentru startups.ro Fredrik Debong.
Mecanica proiectului este inspirata din jocuri precum World of Warcraft, iar aplicatia este gandita pentru a retine si administra datele, dar va avea si o componenta sociala, menita sa conecteze diabeticii intre ei.
Aplicatia urmeaza sa fie lansata in primul trimestru din 2012, in parteneriat cu Abbott Laboratories din Austria, si urmeaza sa fie disponibila pentru smartphone-uri, dar si pentru iOS si web, intrucat exista anumite componente vitale care necesita o imagine de ansamblu mai larga decat cea a ecranului de telefon, potrivit fondatorilor. In viitor, proiectul ar putea fi extins catre intreaga Europa.
In ceea ce priveste experienta de a lua parte la Startup Week si efectele asupra proiectului, Fredrik Debong spune ca viteza de lucru a scazut putin, odata cu participarea la eveniment.
“Dintr-o data am inceput sa fim abordati de presa, investitori, lideri de opinie, diabetici, doctori, cantareti de jazz, astronauti si companii medicale din tehnologie, din intreaga lume. A fost o nebunie! Dar asta nu e un dezavantaj”, spune Fredrik Debong.
El crede ca proiectul a castigat competitia si pentru ca fondatorii sunt foarte familiarizati cu domeniul, au o conexiune intima cu ceea ce fac, dat fiind ca au cumulat impreuna o experienta de 40 de ani cu aceste probleme. El mai spune ca un alt motiv a tinut de faptul ca ei au prezentat elemente vitale ale modelului si solutiei de business, inca de la un stadiu incipient al afacerii.
In ceea ce priveste sfatul lui pentru antreprenorii aflati in pragul unui start-up, el spune ca termenul de start-up poate fi sumarizat intr-un singur cuvant: “nedovedit”. Fie ca este vorba de modelul de business, tehnologia, echipa, domeniul, procesul, modelul de vanzari, valoarea creata, problema rezolvata.
“Exista un termen vehiculat in comunitatea start-up-urilor din ultimii doi ani incoace. Termenul este atat de folosit dintr-un motiv al naibii de bun. Este vorba de <lean>. Fundamentul acestei tendinte numita <lean start-up> este cartea lui Steve Blank, numita <The Four Steps To Epiphany>. Cititi-o. Mai cititi si <Running Lean>, de Ash Maurya, care concentreaza invataturile cartii lui Blank, precum si gandurile si metodele - in modalitati aplicabile si tehnici simple. Prima invatatura din aceste carti poate fi exprimata in urmatoarea fraza: <Iesi din birou>. Iesi si mergi sa vorbesti cu oamenii ale caror probleme crezi ca le rezolvi. Afla daca exista o problema reala si daca solutia ta este suficient de buna. Daca da - grozav! Incepe sa construiesti. Daca nu - grozav! Imbunatateste, adapteaza si continua sa vorbesti cu oamenii. Si oamenii nu inseamna mama ta. Discuta cu straini. Fa-o tu insuti. Nu e ceva ce poate fi facut de altcineva, decat tine”, mai spune el.
Antreprenorilor care urmeaza sa participe la editiile viitoare Startup Challenge din cadrul Startup Week, Fredrik Debong le transmite sa ramana concentrati pe ceea ce au de facut si sa se adapteze atunci cand este nevoie.
Startup Week 2011 - festival dedicat start-up-urilor europene, organizat de Starteurope, cu sprijinul Initial Factor si TechCrunch Europe, a avut loc in perioada 3 - 7 octombrie, la Viena. Proiectul isi propune sa creeze o platforma internationala pentru start-up-uri si pentru tinerii antreprenori.
Parte a proiectului este si Startup Challenge, o competitie dedicata celor mai inovative 50 de start-up-uri europene din domeniul web/mobile.
Cum s-a adaptat o firma de headhunting la criza economica
Veniturile companiei de executive search si consultanta in resurse umane Qualia au ajuns la un maxim anul trecut, iar dupa rezultatele din primele sase luni ale anului se pare ca vor urca si mai mult in 2011. Cresterile au venit dupa ce, in 2009, partenerii firmei au invatat lectiile crizei economice.
Qualia a aparut pe piata in ianuarie 2005, prin asocierea a doi specialisti in resurse umane - Floriana Enescu (foto) si Ionut Balintoni.
Pana atunci, Floriana Enescu, Managing Director la Qualia, fusese implicata timp de sapte ani in proiecte independente de recrutare si training, nefiind angajata vreodata. Ionut Balintoni, Managing Partner la Qualia, avea deja sapte ani de experienta in recturare si training, una din functiile ocupate fiind de HR Manager la Romania Data Systems (RDS).
"Eu si colegul meu ne completam foarte bine. El este mult mai atent, tehnic si mai orientat catre detalii. Eu sunt genul vizionar, mai vulcanic. El analizeaza, are mai multa rabdare si, de aceea, ne echilibram reciproc. Pe de alta parte, in ceea ce priveste expertiza profesionala, el este extrem de bun pe recrutare in IT, acolo unde lipsa mea de expertiza este mai mult decat evidenta", spune pentru startups.ro Floriana Enescu.
Investitia in afacere si primul an de activitate
Cand au decis sa infiinteze Qualia, cei doi nu aveam niciun fel de sustinere financiara, nici macar bani sa inchirieze sediul.
"Atunci am spus ca vom porni cu partea de training, pentru ca eu si colegul meu am avut o serie de colaborari in domeniu, dar solicitarile au venit pe partea de recrutare", mai spune Floriana Enescu.
Pentru a obtine bani, cei doi antreprenori au lucrat si in afara Bucurestiului. Timp de o luna si jumatate, Floriana s-a mutat in Timisoara, unde a recrutat aproximativ 150 de oameni pentru un hipermarket (de la casieri pana la director).
Din a doua jumatate a anului 2005, cei doi au inceput sa faca headhunting, aceasta devenind principala activitate a companiei.
"N-am facut nici macar un training in cei sase ani si jumatate. Cum abilitatile se pierd, daca nu sunt exersate, probabil ca nu vom mai oferi servicii de training", spune Floriana Enescu.
Ea mentioneaza ca, in prezent, pentru a infiinta o companie de executive search este nevoie de aproximativ 6.000 de euro, pentru primele sase luni de activitate. Suma ar trebui folosita pentru inchirierea unui sediu - de exemplu, un apartament cu doua camere, intr-o zona centrala a Bucurestiului - si mobilier, fara salarii, daca cei implicati au experienta in domeniu si lucreaza chiar ei.
"Daca firma face doar headhunting, nu mai este necesara alta investitie. Daca este vorba de recrutare clasica, trebuie cumparate anunturi si sa se investeasca intr-o baza de date. Conteaza foarte mult business plan-ul companiei si unde vrea sa ajunga. Daca dupa sase luni business-ul nu incepe sa produca, cel putin cat sa-si acopere cheltuielile, este o problema. In mod normal, un business in HR ar trebui sa produca mai devreme, in trei - patru luni", adauga Floriana Enescu.
Calitatile unui om de resurse umane
Floriana Enescu spune ca pentru a face bine recrutare conteaza mai mult atitudinile native decat facultatea. Ea facea recrutari de patru ani, atunci cand a inceput Facultatea de Psihologie din cadrul Universitatii "Titu Maiorescu".
"Pe partea de recrutare, facultatea nu mi-a dat foarte multe, insa am inteles mult mai multe despre ceea ce se intampla dincolo de aparente", subliniaza Floriana Enescu.
Ea mai spune ca, spre deosebire de recrutarea clasica, unde se merge pe anunturi pe internet si baza de date, precum si pe realizarea compatibilitatii dintre pozitia deschisa de o companie si CV-ul unei persoane, in executive search accentul se pune pe networkingul headhunter-ului.
"In anumite cazuri, poate insistam un pic ca un candidat sa se intalneaca cu un client, pentru ca este important sa cunoasca firma din interior. Altfel nu poate lua o decizie. Noi nu postam anunturi pe site-urile de recrutare. Nici macar nu se stie pe piata ce fel de pozitii avem deschise. Marea majoritate a candidatiilor pe care ii angajam nu are CV-uri pe site-urile de recrutare, nu-si cauta activ un loc de munca, sunt bine acolo unde sunt si atunci este nevoie de un pic de activitate din partea noastra, pentru a ajunge la acele persoane", explica Floriana Enescu.
Evolutia companiei
Acum trei ani, inainte de criza economica, Qualia avea opt angajati si veniturile cresteau.
"Am inceput sa vedem semnele crizei prin martie 2008, cand a inceput sa scada numarul de proiecte. Majoritatea clientilor nostri sunt companii multinationale, lucram cu ei de ani de zile si stim, in anumite perioade, ce numar de proiecte au deschise. In momentul in care acest numar de proiecte a inceput sa scada simtitor, era clar ca este o problema. Din martie 2008 pana in septembrie 2008, cand a inceput criza cu adevarat, noua ne-au fost inghetate aproximativ 90% dintre proiecte", detaliaza Floriana Enescu.
Pentru a face fata acestei situatii, angajatii Qualia au inceput sa caute solutii si au incercat sa faca vanzari.
"Avem un singur client in urma unui proces de vanzare, in rest, toti sunt recomandari din partea altor clienti sau din partea candidatilor pe care i-am avut. Anul 2009 a fost cel mai greu an din viata mea. Am redus numarul de oameni de la opt la trei si ne-am schimbat sediul cu unul mai mic. In 2009, au fost foarte putine proiecte, majoritatea pe financiar si IT", mai spune Floriana Enescu.
Lectiile crizei
Principala lectie pe care Floriana Enescu a invatat-o in criza, si a aplicat-o, a fost de a cheltui mai bine banii.
"Am invatat sa cer mai mult de la oameni, sa-i responsabilizez. In ultima perioada, ne-am marit echipa, avem patru oameni care fac mai mult decat faceau cei opt dinainte. Mi se pare ca acum oamenii sunt mai responsabili decat inainte, la modul general: ii vad mai implicati, o parte dintre ei inteleg ca o companie merge bine sau prost, in functie de cum isi indeplineste fiecare sarcinile", completeaza Floriana Enescu.
La inceputul crizei economice, in toamna lui 2008, ea a inteles ca acesta este momentul in care diferenta o va face calitatea si nu cantitatea. De asemenea, ea a crezut ca din acel moment companiile vor avea nevoie de specialisti pentru a gasi acei oameni buni care fac diferenta.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Qualia a aparut pe piata in ianuarie 2005, fiind fondata de Floriana Enescu si Ionut Balintoni.
Principala activitate a companiei este in executive search, desi intentionau sa faca training.
Acum doi ani, compania a avut cele mai reduse venituri din existenta, dar anul trecut a revenit pe crestere, pentru acest an estimand cele mai mari venituri, de aproximativ 140.000 de euro.
Pe piata de resurse umane a crescut cererea pentru servicii de calitate, tendinta incepand sa se observe si in alte domenii legate de servicii.
Una dintre cele mai importante lectii invatate in criza a fost ca nu conteaza numarul oamenilor, ci calitatea acestora si ceea ce pot ei face.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
