El mentioneaza insa ca lucrurile sunt putin imprevizibile, din cauza situatiei economice globale incerte.

"Suntem intr-un proces de crestere accelerata pe care il alimentam prin investitii in marketing si tehnologie. Cele mai mari investitii sunt canalizate catre platforma tehnologica. Avem un department de dezvoltare IT care creste constant, cu angajati in Cracovia si Bucuresti", spune pentru startups.ro Daniel Truica.

Afacerea Vola.ro a fost lansata de Daniel Truica impreuna cu doi parteneri polonezi, Michal Wrodarczyk si Jaroslaw Adamski. Cei trei au fondat si compania Fru.pl, care are aceeasi activitate ca Vola.ro.

Daniel Truica mentioneaza ca au decis sa investeasca mai mult in Vola.ro la inceputul anului 2009, intr-un climat economic foarte nefavorabil, cand multe alte firme si-au restrans investitiile.

"La inceputul anului 2010, dupa un an de dezvoltari, am avut momentul <go live>. Acum, privind in urma si vazand rezultatele, consider ca am luat cea mai buna decizie. Ma bucura foarte mult faptul ca la patru ani de la lansarea Vola.ro, in 2007, avem inca o crestere accelerata, de la an la an, si ca am facut trecerea de la o companie mica la una de dimensiuni mijlocii", mentioneaza Daniel Truica, intr-un comunicat de presa.

Pentru acest an, Vola.ro estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de trei ori fata de anul trecut, ajungand pana la 15 milioane de euro. In prima jumatate a acestui an, veniturile companiei au fost de aproximativ 6,6 milioane de euro. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de circa cinci milioane de euro.

Daniel Truica spune ca unul din cele mai importante motive pentru care veniturile companei au crescut este legat de preocuparea constanta pentru experienta de cumparare a clientilor, atat prin intermediul site-ului vola.ro, cat si prin intermediul call center-ului, precum si datorita investitiilor in marketing.

Pentru acest an, Vola.ro si Fru.pl estimeaza venituri de aproximativ 27 de milioane de euro.

"Conform previziunilor noastre, in 2012 vom vorbi deja despre 47 milioane de euro. In lunile urmatoare, iese din fasa urmatorul business din grup, in Ucraina. Este unul dintre primii pasi pe care ii facem in drumul nostru de a ne extinde catre Europa Centrala si de Est. Lansarea este preconizata in Q1 2012", mai spune Daniel Truica.

Structura companiei din Ucraina nu a fost definitivata.

"Vom defini un <pool> de actiuni pentru angajatii cheie din Ucraina, suntem inca in discutii despre toate aceste detalii", explica Daniel Truica.

Managing Parner-ul Vola.ro mentioneaza ca unul dintre beneficiile unui business regional deriva din modul in care au construit platforma tehnologica, care reprezinta "coloana vertebrala" a afacerii lor.

"Tehnologia pe care se bazeaza Vola.ro si site-ul nostru sora din Polonia (Fru.pl) ne permit sa implementam rapid afaceri similare in alte tari. Investitiile in platforma sunt deja facute, astfel incat costurile marginale ale localizarii acestei platforme intr-o alta tara sunt relativ mici. Evident, asta nu inseamna totul, insa am gandit de la inceput arhitectura tehnologica care sa ne permita dezvoltarea in alte tari din regiune. Ca beneficii imediat vizibile ar fi: atragerea de fonduri de investitii la nivel de grup, munca de dezvoltare a tehnologiei se face o singura data pentru toate business-urile locale si, in general, reducerea costurilor prin sinergii la nivel de grup", subliniaza Daniel Truica.

Anul trecut, in decembrie 2010, Vola.ro avea 20 de angajati, iar in prezent are aproape 50 de angajati.

In topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, publicat la mijlocul lui octombrie 2011, Vola.ro a ocupat primul loc, cu o crestere a cifrei de afaceri de 6.219%, in ultimii cinci ani.

Topul cuprinde cele mai dinamice companii de tehnologie din Europa Centrala, care au obtinut cele mai mari cresteri ale cifrei de afaceri in ultimii cinci ani, din 2006 pana in 2010.

In cei 12 ani de la aparitia topului, este pentru prima data cand o companie din Romania se afla pe acest loc.

Compania sora din Polonia (Fru.pl) a ocupat locul sase la categoria "Rising Star".

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

El spune pentru startups.ro ca a primit, acum cativa ani, urmatorul sfat: banii nu sunt o problema, sunt foarte multi bani disponibili, ideea este sa-i cauti, sa-i gasesti si sa stii la ce vrei sa-i folosesti.

"Orice investitor va oferi o finantare, daca business-ul pe care il aveti este in raza sa de activitate si numai pe baza unui plan de afaceri bine structurat, care sa contina elemente reale si clare, bazate pe o cunoastere foarte buna a produsului, a punctelor tari si slabe, a marimii pietei, a puterii de executie a planului de catre echipa", a mai spus Calin Stefanescu.

CEO-ul Tjobs.ro ii mai sfatuieste pe antreprenori sa aiba multa, multa atentie, sa-si analizeze planul de afaceri, sa-si studieze concurenta, sa analizeze piata, sa investigheze pe cat posibil trendul pietei pentru anii urmatori, desi in mediul online acest lucru este cu adevarat o provocare.

"Credeti in afacerea voastra si intelegeti ca de voi depinde totul, resursele financiare provenite din investitie sunt doar un sprijin, voi va trebui sa dezvoltati afacerea prin munca perseverenta si constanta, prin curaj, si, foarte important, sa fiti convinsi ca veti reusi. Un ultim sfat pentru momentele de criza prin care veti trece este <Orice criza aduce cu ea si o oportunitate>. Trebuie sa fiti atenti la crize si sa incercati sa vedeti oportunitatea care apare odata cu aceasta", subliniaza Calin Stefanescu.

Sursele de finantare
CEO-ul Tjobs.ro recomanda investitiile de tip Angel (n. red. - investitori privati) sau venture capital

"Aceste finantari sunt adaptabile, flexibile si odata cu banii pot aduce experienta, relatiile si know-how-ul investitorilor. Exista cateva sesiuni in Romania, precum Arena Ursilor si Venture Connect, in care investitorii asteapta cu mare nerabdare aparitia unor proiecte bune pentru a le finanta", detaliaza Calin Stefanescu.

La inceputul acestui an, Tjobs.ro obtinut o investitie de 500.000 de euro din partea unui angel investor si a unui fond de investitii.

"Am optat pentru aceasta varianta, deoarece am considerat mai importante decat aportul financiar adus de investitor experienta acestora, know-how-ul si, bineinteles, conexiunile pe care le-au adus. Pe langa investitia financiara, am avut acces la traininguri si am avut ocazia sa intalnim personalitati din mediul de afaceri romanesc si international, de la care am avut ocazia sa invatam si sa primim un feedback legat de cum facem ceea ce facem si o pozitionare pe directia buna, pozitionare vitala in dezvoltarea oricarui business, indiferent de domeniul acestuia", explica Calin Stefanescu.

Banii primiti in urma investitiei au fost folositi  pentru accelerarea punerii in aplicare a planului de afaceri.

CEO-ul Tjobs.ro mai spune ca impactul finantarii a fost unul pozitiv si nu crede ca ideea de a nu mai trebui sa inapoiezi banii este ceea care trebuie avuta in vedere, chiar dimpotriva, pentru ca, daca se urmareste obtinerea unei investitii fara a da nimic inapoi, directia pare nesigura si, poate, lipsita de calcule clare.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Dan Calugareanu a mai spus, intr-o conferinta de presa organizata de Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania, ca, daca o companie abordeaza o nisa in comertul online, atunci lucrurile pot incepe cu dreptul si pot aparea clienti inca din primele zile.

"O lansare cu minimum 5.000 de euro se poate, dar n-o recomand, ci una cu mai multi bani, mai ales pe partea de resurse umane, pentru ca poate asigura consistenta business-ului pe termen lung. As mai pune un zero la final", a explicat Dan Calugareanu.

Alexandru Negrea, Social Media Manager la Banca Comerciala Romana (BCR), a subliniat ca internetul nu mai este gratis, mai ales pentru companii, cand este vorba despre comunicare.

"Oamenii nu reactioneaza bine la o chestie care arata ca este fara buget, pentru ca este clar ca tu, companie, ai un interes acolo. Daca vrei sa scoti ceva din online, trebuie sa-l pui pe aceeasi pozitie cu celelalte mijloace de comunicare", a adaugat Alexandru Negrea.

El a mai spus ca social media nu inseamna a masura impactul direct al comunicarii doar la nivelul primului grup caruia ii transmiti mesajul, pentru ca apare efectul de amplificare a mesajului, astfel ca nu stii pana unde ajunge acesta.

"In social media, nu poti monitoriza ce se intampla dupa ce citeste, dar poti face tot posibilul sa-i arati ca produsul tau este cel mai bun pe care-l cauta clientul", a spus Alexandru Negrea.

De asemenea, Social Media Manager-ul BCR a mentionat ca pentru a avea impact in social media este nevoie ca firma sa aiba o idee foarte buna si nu doar sa fie online, trebuind sa aiba un mix de comunicare iar acesta sa functioneze foarte bine.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

”Pentru ca ne-a lipsit experienta, noi am facut pe dos. Am obtinut doar cateva pareri din piata si am dezvoltat pentru timp indelungat. Am crezut cu adevarat in proiect si ne-a manat dorinta de a crea ceva cu adevarat util, de a ne aduce intr-un fel aportul in societate. Dar cred ca din cauza asta si riscul a fost destul de mare”, spune pentru startups.ro Bogdan Ioan, co-fondator Aviziero.

Aviziero este o aplicatie online de gestiune a asociatiilor de proprietari, gandita pentru a inlesni munca administratorilor si pentru a le arata lunar proprietarilor cum s-a calculat intretinerea. Proiectul functioneaza incepand de anul trecut ca proiect independent, in cadrul unei firme infiintate in 2003.

Razvan Toma este un alt antreprenor care va fi prezent in cadrul Conferintei Antreprenor, si totodata fondatorul business-ului cosurigunoi.ro. Ideea pentru aceasta afacere a venit in luna august 2010, odata cu aparitia Legii 132/2010, care impune tuturor institutiilor publice sa implementeze un sistem propriu de colectare selectiva a deseurilor si sa achizitioneze cate 3 cosuri colorate diferit pentru fiecare incapere a cladirii in care functioneaza. Aceasta impunere vine ca urmare a presiunilor Uniunii Europene cu privire la cresterea gradului de reciclare al deseurilor, media europeana fiind de circa 50%, in timp ce Romania recicleaza aproximativ 1%, potrivit lui Razvan Toma.

“Legea a aparut la inceputul lui august 2010, iar eu la sfarsitul lunii deja vindeam primele cosuri. Credeam atunci ca am inceput prea tarziu si ca mi se vor pune multe piedici. Credeam sincer ca majoritatea achizitiilor de acest fel sunt “aranjate”. Pot spune ca am fost norocos ca am aflat foarte repede de aceasta obligatie, iar temerile mele s-au dovedit a nu fi adevarate”, spune antreprenorul.

La inceput el a avut un singur furnizor si livra cosurile direct din fabrica acestuia. In prezent, cosuridegunoi.ro are mai multi furnizori, majoritatea din strainatate, ajungand in timp la o diversificare destul de mare a protofoliului, pe fondul cererilor diverse venite din partea clientilor.

”Ideea de Aviziero s-a conturat in timp, dar momentul decisiv a fost cand i-am propus lui Valentin (n. red. - Valentin Munteanu, co-fondator Aviziero) sa cream un program de administrare asociatii de proprietari, iar el a adaugat: <Hai sa il facem online!>, pentru ca era familiar cu mediul de programare in online. De abia apoi, in timp, am realizat cat de multe avantaje aduce internetul acestui tip de activitate”,spune Bogdan Ioan.

Mai departe, proiectul a fost dezvoltat pe baza situatiilor reale din cateva asociatii de proprietari ai caror administratori au fost de acord sa ajute. Pe parcursul lucrului pentru dezvoltare, nu a existat un sediu, cei doi lucrand de acasa, dupa serviciu.

Un moment important in dezvoltarea proiectului l-a reprezentat concursul Start!Business organizat de Junior Achievement Romania, unde Aviziero a castigat premiul Investitia Anului, constand intr-o bursa de 3.000 de euro oferita de BCR. Website-ul  era online de ceva vreme, dar cei doi antreprenori s-au concentrat doar pe dezvoltarea programului, conform cerintelor celor cateva asociatii cu care lucrau. Incepand cu acel moment, o parte din atentie a fost mutata catre promovare si vanzare, iar numarul de asociatii in administrarea carora este folosit Aviziero a crescut intr-un ritm sustinut si este in continua crestere.

In ceea ce priveste modelul de business, la Aviziero acesta se bazeaza pe transparenta pe care aplicatia o ofera membrilor asociatiilor de proprietari, precum si instrumentele de lucru premium pentru administratorii de bloc, in schimbul unui abonament lunar.

Pentru afacerea cosurigunoi.ro modelul de business este unul simplu, de retail clasic. Pe langa clientii proprii, ei servesc si un numar destul de mare de revanzatori din tara.

Privind investitia initiala, in cazul Aviziero aceasta a fost una de timp si cunostinte, ca mai apoi cheltuielile curente sa fie acoperite din salariile fondatorilor.

”Daca masuram timpul alocat de noi prin doua salarii mici de programatori, investitia totala se invarte in jurul sumei de 100.000 euro. Ca sa divaghez putin, alaturi de intrebarea legata de investitie suntem des intrebati si cand vom atinge breakeven, adica in ce moment ne vom fi recuperat aceasta suma de bani. Desi pertinente si importante pentru o afacere, aceste doua intrebari cred ca ascund totusi o filozofie care nu ne caracterizeaza. Stim despre noi ca suntem antreprenori pe <stil nou>: succesul lui Aviziero se va masura in influenta pe care va reusi sa o exercite in societate, iar scopul principal al fluxului de bani este de a sprijini cresterea acestei influente”, adauga Bogdan Ioan.

El mai spune ca nu au intampinat probleme majore, ca start-up, insa si-ar dori ca romanii sa fie mai proactivi si sa sustina ideile pe care le considera bune.

"Am intalnit foarte multi oameni care au fost entuziasmati cand au auzit ce face Aviziero, dar apoi au uitat sa ii spuna administratorului sau presedintelui de bloc despre el”, explica Bogdan Ioan.

Pentru Razvan Toma, principalele probleme sunt legate de incasari.

”Dupa cum se stie majoritatea institutiilor publice duc lipsa de bani, astfel ca platile sunt de multe ori intarziate. O alta problema ar fi greutatea gasirii unor oameni de vanzari competenti. Fiind o firma mica, oamenii buni refuza sa vina din temeri lesne de inteles, iar cei care doresc sa se angajeze sunt de cele mai multe ori lipsiti de interes si pregatire”, adauga el.

Sfatul sau pentru cei care doresc sa isi inceapa o afacere este sa aiba mare grija cui vand produsele si cand vor incasa banii.

”Traim intr-un mediu in care toti cer termene de plata cat mai mari si de foarte multe ori acestea nu sunt respectate. Cashflow-ul este foarte important, iar atunci cand esti mic, daca iti sunt intarziate cateva plati, poti ajunge sa ai probleme foarte serioase”, mai spune el.

In prezent, Aviziero este utilizat in administrarea a aproximativ 5.000 de apartamente. In ceea ce priveste dezvoltarea proiectului, fondatorii considera ca Aviziero ofera un produs complet. Totusi, daca mai multi clienti solicita o anumita functionalitate adiacenta, aceasta este implementata, potrivit lui Bogdan Ioan.

Razvan Toma intentioneaza sa isi extinda start-up-ul, in principal privind portofoliul de produse. El mizeaza pe faptul ca inca este loc pentru dezvoltare. Exista inclusiv cereri pentru cosuri de gunoi ”premium” - exista chiar recipiente create de designeri renumiti, potrivit antreprenorului - si doreste sa fructifice mai bine in viitor aceasta latura, precum si sa mareasca numarul de distribuitori din tara pentru o acoperire cat mai buna. Sunt cautati chiar si freelanceri din toate orasele, dispusi sa porneasca o mini afacere.

Aflata la cea de-a sasea editie, Conferinta Antreprenor din aceasta toamna vine in intampinarea start-up-urilor si aduce in atentia participantilor cativa antreprenori care au rezistat crizei economice sau au folosit-o ca pe o oportunitate de a se lansa.

Evenimentul este organizat de revista Money Express si the group si va avea loc pe 25 octombrie, in Bucuresti.

(Citeste aici mai multe despre eveniment.)

“Incercam sa aducem evenimentul Smart IT in zona antreprenoriatului pornind de la insasi realitatea industriei de dezvoltare de aplicatii din Romania. Sunt foarte multi tineri care au talentul, cunostintele, abilitatile necesare, insa nu stiu prea bine si cum sa isi valorifice munca. Prin Smart IT, dincolo de posibilitatea de a castiga un premiu, vrem sa le cream cadrul propice comunicarii cu specialisti din mari companii de profil, din partea carora pot obtine un feedback relevant”, spune pentru startups.ro Luminita Nitoiu, Project Manager Smart IT.

In competitia Smart IT vor fi acceptate aplicatii dezvoltate de echipe de pana la cinci membri. Nu exista limitari privind suportul, orice platforma web sau mobile fiind admisa in concurs. Insa conditia principala pentru intrarea in Smart IT este ca aplicatiile sa nu fi fost facute publice pana la data de 17 octombrie 2011.

Criteriile de jurizare tin de originalitatea ideii, creativitate, modalitate de implementare (design, performanta, experienta in utilizare), utilitate practica si impact potential.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Smart IT va reuni specialisti din diverse domenii si companii importante pentru analizarea lucrarilor. Din juriu vor face parte experti din cadrul Microsoft, Kolectiv Studio, Research in Motion, TotalSoft si Nokia, precum si bloggerii Cristi Dorombach (piticu.ro), Cristi China-Birta (Chinezu.eu) si Dan Dragomir (DanDragomir.biz).

Dupa incheierea perioadei de inscrieri a aplicatiilor, pe 14 noiembrie organizatorii vor anunta in mod oficial cei zece finalisti, urmand ca pe data de 16 noiembrie sa aiba loc o masa rotunda, unde finalistii vor prezenta aplicatiile in fata unui juriu, precum si a publicului format din ceilalti participanti si cititori Playtech.ro, inregistrati in prealabil pentru invitatie.

La final, juriul va dezbate si va desemna doi castigatori a cate 1.000 de euro, cate unul pentru fiecare categorie - web & mobile. Competitiei principale i se vor adauga concursuri surpriza pe diverse teme propuse de companii partenere.

(Citeste aici mai multe despre eveniment.)

Update: Joi, 3 noiembrie, 2011 - Organizatorii Smart IT au decis prelungirea termenului limita de inscriere in competitie pana la data de 24 ianuarie 2012.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

"Descoperim ca in epoca digitala, in epoca transmiterii instantanee a informatiei, piata a devenit mult mai complexa, mult mai dominata de lacomie si frica, perceptiile sunt determinate mult mai complex si, dupa cum spunea un laureat al premiului Nobel pentru economie, perceptia devine realitate, in economie", a spus Dinu Patriciu, actionar si presedintele Consiliului de Administratie al DP Holding (DPH).

El a subliniat ca atunci cand se spune ca Romania creste cu 4% nu se spune nimic, pentru ca a doua zi dimineata acelasi indicator poate fi de minus 7% - 10%, prin cine stie ce conjuncturi internationale.

"Nu mai suntem protejati. Suntem o sita prin care trece apa capitalului. Prin ea trece mai mult sau mai putin, in functie de cat putem aduna. Suntem extrem de fragili", a completat presedintele DPH.

El a mai spus ca, din pacate, ponosul crizei europene il vor purta tarile periferice, printre care se numara Romania.

Patriciu a mentionat ca perceptia despre romani este buna, dar perceptia despre Romania este aceea a unei tari cu un sistem legislativ de neinteles, ”atat de arborescent, de plin de frunze”, incat nimeni nu-l poate pricepe.

"Si este foarte greu sa le explici (n.red. - partenerilor lui din Europa de Vest) de ce n-avem o legislatie mai simpla, de ce ne-am raportat, de 20 de ani, la sistemul francez, la un model continental, si nu la cel anglo-saxon. Poate spune cineva ca este in traditia Romaniei, ca am avut codul lui Napoleon, dar astazi lucrurile se masoara in eficienta care este data si de cadrul legislativ in care te misti", a adaugat Dinu Patriciu.

De asemenea, cei din strainatate cu care discuta el sunt speriati de bariera legilativa din Romania si n-au incredere in nivelul intelectual si profesional al celor din institutiile de stat.

Omul de afaceri a mai spus ca in Romania este nevoie sa se desparta organismul de control al pietei financiare de cel de politica monetara, supravegherea pietelor financiare trebuie unificata si este nevoie sa se infiinteze mai multe organisme financiare mici, care sa dea credite “la firul ierbii”, adica in sate si comune.

"Cand aud de stabilitate, incep sa am frisoane, pentru ca, in situatia in care suntem, avem o stabilitate mortuara, definitiva, catre care se indreapta multe IMM-uri din Romania. In perioada urmatoare, orice este posibil", a completat Dinu Patriciu.

El a precizat ca, in urma cu un an, spunea la lansarea "Topului Forbes 500 de miliardari" ca nu stie sa masoare averea nimanui.

"Acum stiu si mai putin, pentru ca volatilitatea in care traim schimba aceste clasamente zilnic. Traim un moment in care nu mai stim cum va arata lumea de maine", a mai spus Dinu Patriciu.

Europa si euro
Presedintele DPH a mentionat ca Europa are probleme colosale, cauzate de imbatranirea populatiei, astfel ca practicile sociale nu mai sunt eficiente.

"Este clar ca multa vreme nu se va iesi din criza, daca politicienii nu inteleg ca trebuie sa-si schimbe conceptele. Viitorul este de dreapta, dar inca multa demagogie de stanga se flutura in Europa. Pericolul sunt miscarile haotice. Europa nu poate fi competitiva, s-a amagit pe ea insasi. Doua treimi din exporturile Germaniei merg catre Uniunea Europa. Germania si-a creat o piata de export in Europa (n.red. - prin crearea UE). Traim intr-o Europa imperiala", a spus Dinu Patriciu.

El a adaugat ca alta problema in UE este moneda euro, care este o idee a politicienilor si care nu putea concura dolarul, inca de la infiintarea ei.

"Euro aparut din cresterea naturala a birocratiilor. Dolarul este intr-o cantitate enorma fata de euro. Nu dolarul este volatil fata de euro, ci euro este volatil fata de dolar. Euro nu face altceva decat sa impiedice cresterea economica a Europei. De cand a aparut euro, acum 20 de ani, cresterea economica anuala a fost de 2%, 3%, 1%, cand alte tari au crescut cu 10%. Nu inseamna stabilitatea, ci imbatranire. Este foarte bine ca (n.red. - Romania) n-am intrat in zona euro. Stati cu leutul nostru, asa depreciat, dar nu renuntati la o parte importanta a suveranitatii. Moneda unica duce si la fiscalitate comuna, care inseamna frana pentru tarile in curs de dezvoltare", a precizat Dinu Patriciu.

Alta problema a zonei euro este ca fiscalitatea comuna aduce multe probleme.

"Europa impoziteaza cu consecventa munca si energia, cele doua surse de crestere, plus TVA-ul, care este o aberatie rezultata din dorinta birocratiei de a se dezvolta. Impozitul pe profit din SUA este mult mai natural si mai productiv pentru autoritati. Proliferarea birocratiei este una dintre racilele sistemului european. S-a raspdandit fara sa tina cont de cultura din fiecare tara", a subliniat Dinu Patriciu.

Astfel, el a mentionat ca este nevoie de adaptarea sistemului fiscal, in functie de obiceiurile culturale si economice din fiecare.

"Niciodata nu-l vei convinge pe grec sa accepte impozitarea europeana, pentru ca el se lupta de 200 de ani cu impozitarea straina. Cum sa-i faci pe greci nemti? Trebuie sa gasesti altceva - impozit pe circulatia marfii, de exemplu", a mai aratat Dinu Patriciu.

El a adaugat ca in Europa exista trei culturi majore: una mediteraneeana, legata de statutul social al individului, din ea facand parte tarile latine, care n-au apetenta pentru structurile comunitare; a doua este cea nordica, unde oamenii platesc impozite pentru ca ei stiu ce le da comunitatea; a treia este cea in sud-estul continentului, care este individualista, fiind apropiata de cea mediteraneeana, si cu o economie de bazar.

"Economia de bazar este sanatoasa. Suntem exponentii ei. Vrem sa o schimbam acum? Nu vom reusi in veci", a completat Dinu Patriciu.

Presedintele DPH a mentionat ca, daca romanii incearca sa-si insuseasca cultura nord-vestului, nu vor reusi niciodata si vor sfarsit “ca o populatie indepartata a imperiului”.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
 

Mirela Serban a spus pentru startups.ro ca decizia fost luata dupa s-au analizat situatia pietei si schimbarile care se intrevedeau.

"Mediul de business romanesc a intrat intr-o noua etapa majora de dezvoltare, determinata, pe de o parte, de noua situatie economica locala si regionala si, pe de alta parte, de prevederile noului Cod Civil, astfel incat o serie de elemente de planificare financiara si de strategie a afacerii devin mult mai complexe", a mentionat Managing Partner-ul companiei de audit, contabilitate si consultanta fiscala.

Codul Civil a intrat in vigoare la 1 octombrie si vizeaza contractele comerciale, patrimoniul, fiducia, bunurile mobile si imobile etc. 

Prin noua linie de servicii, R&M Audit va forma echipe mixte de specialisti in fiscalitate, finante, contabilitate si juridic, care vor analiza afacerile companiei si vor propune masuri si strategii, astfel incat firma sa respecte, in primul rand, toate prevederile noului Cod Civil si, in al doilea rand, sa beneficieze la maximum de noile instrumente oferite de acesta.

Pentru noile servicii, compania se asteapta sa aiba cele mai multe solicitari din partea IMM-urilor, segmentul majoritar de clienti ai companiei.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Majoritatea start-up-urilor din tehnologie au fost fondate de oameni cu o baza tehnica solida. Din pacate, numarul femeilor din Computer Science este foarte scazut, ceea ce se reflecta si in numarul mic de femei implicate in start-up-uri. Sunt foarte multe fete extrem de talentate si pasionate de informatica, dar care renunta sa urmeze o cariera in IT din cauza ca nu sunt incurajate", spune pentru startups.ro Cristina Petrovici, Project Manager Girls Programming Camp.

Organizat de inforarena.ro, in parteneriat cu Facebook, scopul programului este dezvoltarea unei baze solide pe care participantele sa isi construiasca apoi formarea si succesul in domeniu, se arata in comunicatul de presa.

De asemenea, organizatorii isi propun sa ajute participantele sa obtina cunostinte solide de algoritmi, sa le integreze in comunitatea programatorilor si sa le starneasca interesul pentru competitiile de performanta.

Tabara va cuprinde prezentari, cursuri, discutii deschise si exercitii. Cursurile vor fi sustinute de olimpici medaliati la olimpiade internationale de informatica si cu stagii de practica finalizate in cadrul unor companii importante in domeniu.

(Mai multe despre eveniment puteti citi aici.) 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.