Atos a incheiat 2016 in Romania cu o cifra de afaceri de 54,2 milioane de euro
Reprezentantii Atos, unul dintre principalii furnizori internationali de servicii IT, au anuntat ca business-ul din Romania a atins o cifra de afaceri de 54,2 milioane de euro in 2016, in crestere cu 20% fata de 2015. De asemenea, echipa locala a companiei franceze a ajuns la nivelul de 1.711 angajati si va continua sa se extinda si in acest an, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Atos a inregistrat rezultate financiare record la nivel global pentru 2016, cu venituri de 11,71 miliarde de euro, in crestere cu 9,7% fata de anul precedent. Profitul net a atins valoarea de 620 de milioane de euro, ceea ce reprezinta o crestere de 41,9% fata de 2015. Totodata, compania a incheiat anul 2016 cu un numar total de angajati la nivel global de peste 100.000, in crestere fata de nivelul de 91.322 de la finalul anului 2015.
Cea mai mare parte a veniturilor globale, 6,59 miliarde de euro, a fost generata de serviciile de management al infrastructurii si datelor, in contextul in care tot mai multi clienti au trecut in ultimul an la o infrastructura cloud hybrid.
Solutiile de business au ocupat locul al doilea, cu venituri de 3,19 miliarde de euro, cea mai mare parte a cresterii fiind sustinuta de pietele din Germania si Franta.
In ceea ce priveste segmentul de Big Data si securitate, acesta a inregistrat venituri de 666 milioane de euro. Cererea pentru HPC (High Performance Computing) a ramas una solida, avand in vedere nevoile de procesare a datelor in crestere ale clientilor, la fel ca cea pentru solutiile de encriptare, management al accesului si testare a intruziunilor. A crescut, de asemenea, si cererea pentru centrele operationale de securitate, care ofera protectie non-stop pentru clienti din intreaga lume.
Totodata, brandul Worldline, lider european in servicii de business si plati tranzactionale, a generat venituri de 1,26 miliarde de euro. Mai mult, in trimestrul patru, acesta a integrat si compania Equens, jucator important pe piata de plati la nivel european.
In 2016, veniturile globale Atos au crescut in toate verticalele de business, cea mai mare pondere avand-o zona de productie, retail si transport, de 4,05 miliarde de euro. Aceasta a fost urmata de sectorul public si sanatate (3,32 miliarde euro), telecomunicatii, media si utilitati (2,35 miliarde euro) si servicii financiare (1,97 miliarde euro).
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Investitie de 1 milion de euro in noul centru logistic deschis la Sibiu de DPD Romania
DPD Romania, companie activa pe piata locala de coletarie si curierat expres, si-a marit capacitatea logistica la nivel national, prin inaugurarea noului depozit si hub din Sibiu. Centrul logistic are o suprafata de 4.400 mp si a absorbit o investitie de aproximativ 1 milion de euro, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Potrivit reprezentantilor companiei, suma a fost dedicata integral amenajarii si dotarii hub-ului cu tehnologie si echipamente de ultima generaţie, specifice industriei de curierat. Capacitatea depozitului amplasat in cadrul parcului dezvoltat de Warehouses DePauw (WDP) permite manipularea si sortarea unor volume mari, respectiv 3.200 de colete si 150 de paleti pe ora sau 50.000 de colete si 4.000 de paleti pe zi.
Noul centru logisitc DPD Romania, in care vor lucra aproximativ 60 de angajati, dipune inclusiv de peste 10.000 mp alocaţi drumurilor de acces, parcarilor si platformelor, fiind inaugurat oficial la 31 octombrie, la un an de la demarea lucrarilor de constructie.
”Odata cu marirea portofoliului si cresterea volumelor de transport ale clientilor existenti a devenit tot mai stringenta nevoia de spatiu pentru acomodarea unui numar ridicat de colete. Masura de extindere a capacitatii logistice este in concordanta deplina cu strategia noastra de dezvoltare pe plan local, initiata inca de anul trecut. Decizia de a deschide depozitul in Sibiu, unde este localizat si hub-ul central DPD Romania, a fost una strategica, in special datorita pozitionarii proiectului, care faciliteaza accesul curierilor la principalele cai de transport rutier din Romania si Europa”, spune Lucian Aldescu, CEO DPD Romania.
Centrul logistic din Sibiu permite, totodata, potrivit CEO-ului companiei, atat marirea ferestrei operaţionale de livrare si colectare la nivel local, cat si dezvoltarea serviciului unic de transport de marfa paletizata, in regim de curierat, DPD Pallet One.
Aceasta este cea cea mai recenta investitie finalizata de companie in Romania anul acesta. In luna august, DPD Romania si-a extins capacitatea logistica si in Bucuresti, prin inaugurarea unui hub de 4.800 mp, in Mogosoaia, in urma unei investitii de 1,5 milioane de euro. Depozitul, amplasat in cadrul proiectului logistic LOG.IQ Bucuresti, are o capacitate de manipulare si sortare de 70.000 colete pe zi, respectiv 2.000 de paleti pe zi, si asigura acomodarea a 160 de curieri.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Problema polarizarii mediului de afaceri romanesc
Cele mai mari 10% dintre firmele romanesti detineau la sfarsitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor intregului mediu de afaceri, potrivit unei analize Coface Romania.
“Fenomenul de polarizare a economiei romanesti, dublat si de imbatranirea medie a unei populatii in scadere si din ce in ce mai putin calificate, ridica, in mod evident, presiuni majore asupra perspectivelor de crestere economica si de competitivitate pe termen mediu-lung. in acest context, cei bogati devin si mai bogati, iar cei saraci saracesc mai mult. Patura de mijloc, atat in randul populatiei, cat si in randul mediului de afaceri, devine din ce in ce mai subtire si mai putin capabila sa reprezinte acel element de amortizare a socurilor negative cauzate de o posibila viitoare criza financiara. IMM-urile, coloana vertebrala a oricarei economii, prezinta o stare de fragilitate pronuntata, iar o economie cu o coloana vertebrala fragila nu poate fi una competitiva pe termen lung. Dupa Serbia, Romania inregistreaza cel mai scazut numar de companii raportat la populatia activa, iar firmele care isi intrerup activitatea sunt de 1,6 ori mai multe decat cele nou inregistrate, de aproape trei ori peste nivelul anterior crizei financiare”, spune Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.
In ultimii ani, Romania a inregistrat una dintre cele mai rapide rate de crestere economica din Uniunea Europeana. In primul semestru din 2015, tara noastra are cel mai ridical nivel al cresterii economice din Uniunea Europeana, respectiv 5,2% pe serie bruta si 5% pe serie ajustata sezonier, in conditiile in care a doua cea mai mare crestere (3,7%) este inregistrata de Slovacia, potrivit unui raport Coface Romania.
Cu toate acestea, valoarea Produsului Intern Brut/locuitor, ajustat cu puterea de cumparare standard (indicator folosit des pentru nivelul de trai), a fost de doar 13.900 de euro in Romania, in 2015, aproape de doua ori mai putin decat media din Uniunea Europeana.
Reprezentantii Coface Romania spun ca unul dintre factorii structurali care determina aparitia acestor diferente dintre tara noastra si restul tarilor enumerate consta in distributia diferita a veniturilor, in functie de calibrul companiilor.
Mai exact, Romania detine un nivel de concentrare mult mai mare al activitatii in randul firmelor mari. in anul 1906, economistul italian Vilfredo Pareto a creat o formula matematica pentru a descrie inegalitatea distributiei bogatiei din tara sa, observand ca 20% din populatie detinea 80% din bogatia totala, corelatie care s-a consacrat prin regula lui Pareto 80/20.
Spre deosebire de aceste proportii, Romania are un nivel de concentrare mult mai ridicat. Cele mai mari 1% dintre companiile din tara noastra (primele 4.500 cu cea mai mare cifra de afaceri) concentreaza aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active in 2015. Acest procent este superior gradului de concentrare din Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%).
Spre exemplu, potrivit datelor Coface, cele mari mari 10% dintre firmele romanesti detineau la sfarsitul anului 2015, aproape 91% din totalul veniturilor intregului mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este mult mai scazuta in cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%).
Nivelul de concentrare mult mai ridicat al veniturilor din mediul de afaceri romanesc este explicat si prin diferentele de spirit antreprenorial relativ la tarile din regiune: Romania detine al doilea cel mai scazut nivel, dupa Serbia, in ceea ce priveste numarul de companii raportat la totalul populatiei.
Reprezentantii Coface spun ca nivelul ridicat de concentrare a veniturilor in randul firmelor mari poate fi inteles complet prin analiza distributiei numerice si prin valorile (cifra de afaceri), in functie de pragurile veniturilor inregistrate.
Numarul companiilor care au depus declaratiile financiare, dar nu au avut venituri a variat intre 23% - 30% pentru perioada 2008 - 2015, atingand un varf in 2011, respectiv 30%.
Aplicand prevederile Legii nr. 346/2004 (privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu completarile si modificarile ulterioare, care stabileste criteriile de incadrare a firmelor in aceste categorii), se constata ca 99% dintre companiile active din Romania sunt incadrate in categoria microintreprinderilor sau a companiilor mici si mijlocii (IMM). Desi aceste companii joaca un rol structural in economie, companiile din segmentul IMM inregistreaza si cea mai precara situatie financiara.
Mai mult decat atat, distributia veniturilor in functie de calibrul companiilor pentru perioada 2008 - 2015, confirma accentuarea fenomenului de polarizare in randul mediului de afaceri. Doar 1% din companiile autohtone au venituri mai mari de 5 milioane de euro, dar acestea au consolidat aproape 65% din veniturile intregului mediul de afaceri in 2008, ajungand la 74% in 2015.
Fenomenul de polarizare este amplificat de o majorare a calibrului financiar intre firmele mari si cele mici. Firmele mici inregistreaza un nivel de indatorare mai ridicat cuplat cu o durata de colectare a creantelor mult mai extinsa si un nivel inferior al investitiilor pe termen lung (apreciat prin ponderea activelor corporale in total active).
Firmele care au avut venituri sub 5 milioane de euro sunt singurele care au raportat o contractie a vanzarilor nominale in 2015, comparativ cu 2008.
Astfel, datele prezentate pana in momentul de fata indica faptul ca impactul crizei financiare s-a resimtit mai mult in randul firmelor mici, care nu aveau rezerve financiare pentru a dispersa socurile negative marcate prin scaderea veniturilor, cresterea costului de finantare sau neincasarea creantelor.
Fenomenul de polarizare in randul companiilor private este amplificat si de o polarizare demografica in randul populatiei, care inregistreaza un efect vizibil de imbatranire in ultimii 25 de ani. Conform ultimelor cifre comunicate de INSSE, ponderea populatiei cu varsta sub 9 ani a scazut de la 15,1%, nivelul inregistrat in 1990, la doar 10,43% in 2011, dinamica numarului absolut al cetatenilor care se incadreaza in aceasta categorie de varsta fiind de 40%.
La popul opus, ponderea populatiei cu varsta peste 70 de ani, a crescut de la 6,2%, nivelul din 1990, la 10,86% in 2011, dinamica numarului absolut a cetatenilor din aceasta categorie de varsta fiind de 53%.
Reprezentantii Coface Romania spun ca fenomenul de imbatranire a populatiei devine si mai alarmant, avand in vedere scaderea numarului total al populatiei oficial declarate, de la nivelul din anul 1990, respectiv 23 milioane, la cel inregistrat cu ocazia ultimului recensamant din 2011, de 20 de milioane, desi numarul real efectiv al populatiei care locuieste in Romania este probabil cu 10% - 15% mai mic, din cauza efectului de migratie. Mai mult decat atat, efectul de migratie incepe sa se observe din ce in ce mai accelerat in randul populatiei cu o pregatire superioara, din domenii precum sanatate, inginerie, IT sau finante.
Pentru a intelege si mai bine detaliile acestui fenomen de polarizare accentuata a mediului de afaceri, reprezentantii Coface si-au concentrat atentia asupra analizei celor mai mari 1.000 de companii din Romania, clasament realizat in baza cifrei de afaceri raportata pentru 2015.
Cele mai mari 1.000 de companii din Romania aveau o cifra de afaceri consolidata de 323 miliarde de lei la finalul anului 2008, respectiv 35% din cifra de afaceri inregistrata la nivelul mediului de afaceri de catre toate companiile, ajungand la 567 miliarde de lei la finalul anului 2015, respectiv 49% din total.
Analizand tara de provenienta in functie de actionariatul majoritar al celor mai mari 1.000 de companii care isi desfasoara activitatea in Romania, se observa ca doar 36% dintre acestea au capital autohton, in timp ce doua treimi provin din strainatate. Cele mai reprezentative tari sunt Olanda (12%), Germania (10%) si Franta (6%).
De remarcat prezenta in Top 10 cele mai reprezentative tari de provenienta ale actionariatului companii mari din Cipru si din Luxemburg, care nu reprezinta parteneri importanti din perspectiva provenientei investitiilor straine directe in Romania. Prezenta unor tari, precum Cipru si Luxemburg in acest top nu poate fi justificata decat prin scopuri de optimizare fiscala a companiilor romanesti, mentioneaza reprezentantii Coface Romania.
Aproape 40% din cele mai mari 1.000 de companii din Romania activeaza in domenii care au o legatura directa sau indirecta cu dinamica consumului, precum comertul cu ridicata si/sau amanuntul, industria alimentara sau fabricarea bauturilor. Aceasta structura confirma dependenta ridicata de consum a modelului de crestere economica a Romaniei, in conditiile in care ponderea in formarea produsul intern brut din ultimii 20 de ani a inregistrat o medie de 75%, cu variatii in banda de 69% - 84%.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Ascensiunea robotilor - o veste buna sau rea pentru afaceri si societate?
Potrivit unui raport PwC, robotii industriali sunt in plina ascensiune: in 2005 existau mai putin de un milion de roboti, astazi exista 1,8 milioane, iar in trei ani vor ajunge pana la 2,6 milioane.
Tehnologia joaca deja un rol major in sectorul de productie industriala. Dar, pe masura ce robotii devin mai performanti si mai sofisticati, se asteapta ca impactul lor sa se resimta treptat in mai multe industrii - inclusiv in sectorul serviciilor, care insumeaza cele mai multe locuri de munca in economiile industrializate, sunt de parere expertii PwC.
Liderii de afaceri iau deja in considerare aceste schimbari si le integreaza in strategia lor. Conform sondajului PwC Global CEO Survey 2016, 77% dintre executivi cred ca progresele tehnologice reprezinta mega tendinta care va transforma cel mai mult modul in care companiile interactioneaza cu toate partile interesate (stakeholders).
Tehnologia poate sa reduca costurile si sa creasca eficienta. De exemplu, robotica poate ajuta companiile sa-si utilizeze mai bine capitalul si sa creasca marjele. Astfel, cererea pentru forme traditionale de investitii, cum ar fi in depozite si utilaje, ar putea la randul ei creste.
De asemenea, pretul bunurilor si serviciilor ar putea scadea (sau creste intr-un ritm mai lent) daca companiile transfera aceste castiguri de productivitate catre consumatori prin preturi mai mici, ceea ce ar si trebui sa faca, atata timp cat pietele sunt competitive.
Ce impact ar putea avea schimbarile tehnologice tot mai rapide asupra locurilor de munca?
"Este de asteptat ca tehnologia care completeaza mana de lucru sa aiba mai putine efecte adverse asupra locurilor de munca decat tehnologia care o disloca. in multe sectoare de servicii pentru consumatori, de exemplu, in cele in care contactul uman este esential, exista mai putin interes ca robotii sa inlocuiasca oamenii - cel putin pentru moment", spune Ionut Sas, Partener, Consultanta Fiscala, membru al grupului de servicii pentru sectorul Tehnologiei, Media si Telecomunicatiilor, PwC Romania.
Cu toate acestea, in alte zone automatizarea poate prezenta o amenintare mai mare la adresa locurilor de munca - desi amploarea acestei amenintari variaza: Frey si Osborne (2013) estimeaza ca aproximativ 47% din locurile de munca actuale din SUA sunt expuse riscului in urmatoarele doua decenii, comparativ cu un studiu al OCDE care plaseaza cifra la doar 9%.
Insa, tehnologiile digitale creeaza si noi locuri de munca, asadar efectul nu este in totalitate unul negativ.
"Inovatiile tehnologice reprezinta o forta disruptiva pentru companii si angajati. Dar pentru acele afaceri care se pot adapta mai rapid la noile tehnologii, precum si pentru angajatii care detin competente pe care masinile nu le au in prezent (cum ar fi creativitatea si empatia) progresele tehnologice le-ar putea aduce castiguri substantiale", adauga Ionut Sas.
Se simt beneficiile redresarii economice la nivelul gospodariilor?
Economistii PwC au analizat cheltuielile gospodariilor (pe persoana), din economiile grupului G7, ca un indice al redresarii dupa criza economica globala. Rezultatul la care au ajuns este ca redresarea din punct de vedere al cheltuielilor reale ale gospodariilor (pe persoana) nu a tinut pasul cu redresarea PIB-ului real in majoritatea celor 12 economii analizate.
Astfel, in economiile din grupul G7, cheltuielile reale ale gospodariilor (pe persoana) raman sub nivelul din perioada pre-criza din Marea Britanie si Italia.
Ionut Sas spune ca acesti indici contureaza o imagine mai putin optimista asupra redresarii post-recesiune si prezinta o provocare pentru companiile axate pe bunuri de consum si servicii, dat fiind faptul ca veniturile lor sunt mai sensibile la obiceiurile de cheltuieli ale gospodariilor. Astfel, acest aspect subliniaza ideea ca unele companii ar trebui sa se uite dincolo de tendintele PIB atunci cand fac proiectii de venituri.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cinci tehnologii care vor transforma functia directorilor financiari
Multi directori financiari considera ca nu sunt indeajuns de pregatiti pentru a raspunde cerintelor viitorului. 47% dintre ei spun ca functia lor nu inglobeaza toate capacitatile care vor deveni prioritare in urmatorii ani.
Potrivit studiului “The DNA of CFO” realizat de EY, 69% dintre directorii financiari vad rolul liderului financiar schimbandu-se fundamental pe masura ce sarcinile traditionale se automatizeaza.
Progresele inregistrate de noile tehnologii ofera directorilor financiari oportunitatea de a-si redefini functia. 65% dintre respondenti spun ca standardizarea si procesele automatizate vor reprezenta o prioritate pentru functia financiara de maine. 58% dintre ei declara ca in viitor se vor concentra in pricipal pe folosirea tehnologiilor de ultima generatie.
Studiul EY prezinta cinci tehnologii-cheie care vor juca un rol semnificativ in transformarea functiei financiare:
1. Data analytics si previzionare
In viitor, confruntarea cu volatilitatea si incertitudinea mediului de afaceri va constitui noua stare de normalitate. O serie intreaga de forte – presiunea crescanda asupra resurselor naturale, schimbarile climatice si atacurile cibernetice tot mai sofisticate – vor genera provocari pentru organizatiile multinationale.
Directorii financiari trebuie sa analizeze permanent modul in care pot folosi o analiza complexa si predictiva a datelor pentru a imbunatati performantele organizatiei. 23% dintre liderii financiari considera ca prioritatea numarul unu este imbunatatirea capabilitatilor big data si analytics pentru a face un management eficient al riscului.
2. RPA (Robotic Process Automation)
Imaginati-va un membru al echipei financiare de maine care lucreaza mult mai rapid decat colegii, completeaza volume uriase de sarcini repetitive fara sa comita vreo eroare si mentine un istoric perfect al operatiunilor. 65% dintre respondenti la nivel mondial au spus ca "standardizarea si automatizarea proceselor, precum si imbunatatirea agilitatii si calitatii proceselor" reprezinta o prioritate pentru functia financiara.
3. Cloud si SaaS (Software as a Service)
Imbunatatirea abilitatilor legate de tehnologia digitala este importanta pentru multe industrii, dar reprezinta o prioritate de top mai ales in sectorul media si entertainment. 67% dintre liderii financiari din acest sector au declarat ca imbunatatirea abilitatilor legate de tehnologiile digitale in zone precum mobilitatea, cloud si SaaS va constitui o prioritate majora in urmatorii cinci ani.
Procentul a fost la fel de ridicat si in alte sectoare industriale: peste 60% in sectorul bancar, in transporturi si in productia industriala.
4. Inteligenta artificiala (AI)
Sistemele AI sunt capabile sa incorporeze informatii si instructiuni, sa invete din interactiunea cu oamenii si sa raspunda la situatii noi si la intrebari printr-un comportament asemanator celui uman.
In plus, inteligenta artificiala completeaza tehnologii precum RPA, incluzand sisteme care recunosc tipare, pot invata si se pot adapta la situatii noi.
5. Blockchain
Un blockchain este un registru digital – o baza de date distribuita care poate fi diseminata intr-o retea de computere situate in diverse locuri si zone geografice. O copie identica a registrului este detinuta de toate persoanele care fac parte dintr-o retea blockchain.
In cadrul viitoarei functii financiare, directorii financiari vor utiliza astfel de registre pentru cresterea nivelului de securitate cibernetica si pentru simplificarea proceselor de punere in aplicare a contractelor.
Tehnologiile se innoiesc, dar vechile provocari raman
Inainte de a face schimbari mari, directorii financiari trebuie sa inteleaga care dintre noile tehnologii vor aduce cele mai mari beneficii functiei lor. Dar e important si sa nu uite ca succesul oricarei tehnologii depinde de abilitatile persoanelor care o utilizeaza.
In cadrul studiului EY, respondentii au numit "capacitatea personalului de a se adapta la schimbare" ca principala bariera in calea adoptarii de tehnologii noi.
Pentru a reusi sa transforme un volum mare de date in decizii strategice mai bune, functia financiara din cadrul organizatiei va trebui sa faca din parteneriatul cu functia de business o prioritate de top, cred 67% dintre directorii intervievati.
O alta proritate ar fi identificarea talentelor. 22% dintre directorii financiari considera "satisfacerea nevoii de noi competente prin transformarea modului de recrutare, retinere si dezvoltare a talentelor financiare" drept prioritatea strategica numarul unu pentru functia financiara a viitorului.
Raportul “The DNA of the CFO” se bazeaza pe informatiile obtinute in urma unui studiu efectuat in perioada decembrie 2015 - februarie 2016 in randul a 769 de directori financiari, derulat la nivel global de catre EY. Metodologia a cuprins atat interviuri in profunzime cu 21 de directori financiari, cat si un studiu amanuntit asupra modului in care este schimbat rolul detinut de directori financiari in diverse sectoare si industrii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Comertul online va creste cererea de spatii logistice si industriale
Aceasta a fost una din concluziile evenimentului “Real Estate & Construction Forum”, organizat de BusinessMark la Hotel Radisson Blu din Bucuresti.
Discutiile din cadrul primei sesiuni a evenimentului s-au axat in jurul evolutiei preturilor din piata de birouri, retail si depozite, evolutia nivelului chiriei, gradul de ocupare si aspecte privind competitia din domeniu.
”Ce observam este ca se dezvolta un sistem care combina cele doua tipuri de retail. Poti comanda online si poti sa vii sa iei produsul, mai ales de fashion, din magazin. Cred ca am depasit pasul in care vedeam ca online-ul ameninta offline-ul, pur si simplu vor functiona si vor creste impreuna”, a spus Costin Blideanu, Head of Leasing Department, AFI Europe Romania.
Adriana Gherber, Director de Dezvoltare, Immochan Romania, considera ca dezvoltatorii centelor comerciale trebuie sa se adapteze noilor nevoi ale consumatorilor din ce in ce mai prezenti in zona digitala.
”Cred ca ar trebui sa ne concentram mai mult pe client si as prefera sa folosesc termenul de partener, pentru ca consumam multa energie incercand sa ne aparam de competitie, sa copiem sau sa evitam greselile ei. Din punctul meu de vedere sigur ca mixul este foarte important, dar important este sa creem acele centre care sa fie animate si care sa-i intreaca asteptarile partenerului nostru, nici macar el sa nu fi estimat a-i fi necesare. Din acest punct de vedere consider ca nu marimea unui oras este relevanta”, a spus Adriana Gherber.
Ea a adaugat ca, din punct de vedere al dezvoltarii, orasele mici pot reprezenta un focus foarte interesant. Conteaza adaptarea centrului si tipului de comert la necesitatile existente in comunitatea respectiva.
Alexandros Ignatiadis, Co-fondator, Octagon Contracting & Engineering, a semnalat concurenta acerba din zona constructorilor, subliniind presiunea pe costuri venita din partea dezvoltatorilor si a mentionat ca pretul de constructie pentru o cladire de birouri clasa A este cuprins intre 610 euro/mp si 780 de euro/mp.
Referindu-se la spatiile logistice si industriale, Ana Dumitrache, Co-Country Manager, CTP Romania, a spus ca acestea sunt insuficiente, iar asteptarile de crestere sunt mari.
”Avem peste 500.000 de metri patrati si un pipeline care ne va aduce mult peste un milion de metri patrati in 2018, in Romania. E-commerce ne ajuta foarte mult in dezvoltare. In Europa de Vest 30% din retail se desfasoara online, iar in Romania procentul este de 12%. Ne asteptam ca acest acest segment sa creasca cu spatiile logistice aferente”, a mai spus Ana Dumitrache.
Stefan Cremene, Director Comercial, Willbrook International, considera ca rivalitatea dintre dezvoltatori trebuie sa treaca din partea de cost, care este oricum foarte acerba, in partea de servicii oferite catre angajatii companiilor.
”Pe piata de birouri nu exista competitie. Este un razboi total. Daca acum zece ani proprietarul era cel mai important jucator, acum arma principala este brokerul. Asta nu inseamna ca este un lucru rau. Lucrurile s-au schimbat, iar brockerii fac o triere mult mai buna a cladirilor si a clientilor. Se poarta renegocieri in spatiile deja existente pentru a acomoda nevoile proprietarilor cu cele ale chiriasilor”, a spus stefan Cremene.
El a precizat ca dezvoltatorii care au construit in zone ”out of the box” vor avea de castigat.
“Avem zone cum este Floreasca, care la un moment dat vor face implozie. Ca sa stai sa mananci stai doua ore, ca sa ajungi la birou iti trebuie doua ore. Cladirile din zonele mai bune vor atrage acesti clienti. Va fi o lupta pe preturi si locatie. Vor pierde cei cu cladiri vechi, cu servicii conexe deficitare si cei care vor avea in spate o banca inflexibila”, a explicat reprezentantul Willbrook International.
Partea a doua a conferintei a fost dedicata sectorului rezidential si i-a avut ca speakeri pe Ahmet Buyukhanli, Owner, Opus Land Development; Oana Paun, PR Specialist, Board Member, Maurer Imobiliare; Dragos Vilceanu, Presedinte, Asociatia Brokerilor Imobiliari din Romania; Daniel Manate, Presedinte, ANEVAR; Claudiu Butacu, Presedinte, Asociatia Solar Decatlon.
”Anul 2016 a fost cel mai bun an de dupa criza. Pentru 2017 sunt increzator ca va fi un an bun pentru segmental rezidential si pentru real estate in general. Preturile vor inregistra o usoara crestere in principal din cauza costurilor cu forta de munca, dar si al costurilor terenurilor”, a spus Ahmet Buyukhanli.
Oana Paun a spus ca de la inceputul anului si pana in luna octombrie compania pe care o reprezinta a reusit sa vanda 1.000 de apartamente iar preferintele consumatorilor au evoluat.
”Vedem un apetit pentru apartamentele cu suprafete mai mari. Din ce in ce mai multi clienti opteaza pentru apartamentele de trei sau patru camere si chiar duplexuri”, a spus Oana Paun.
Ea a adaugat ca dezvoltatorul are in vedere inca doua proiecte in Tirgu-Mures, respectiv Constanta. De asemenea, se doreste construirea a peste 12.000 de locuinte in urmatorii cinci sau sapte ani.
Dragos Vilceanu a spus ca nivelul tranzactiilor din piata imobiliara a crescut cu 20% fata de perioada de boom imobiliar din 2007.
”Conform ANCPI, in 2007, anul de boom imobiliar, am avut 700.000 de tranzactii, in 2015 am avut 890.000 de tranzactii. Daca piata merge in continuare, in 2016 vom avea 940.000 de tranzactii, cu 20% mai mult decat in 2007”, a explicat Dragos Vilceanu.
In privinta preturilor de vanzare acestea au marcat, in trimestrul doi al anului o crestere de 5% - 6% la nivel national, comparativ cu perioada similara a anului trecut.
Claudiu Butacu a anutat ca alaturi de cativa investitori vor dezvolta in viitorul apropiat un cartier sustenabil.
“Am gasit investitori si am pornit, de o luna, o companie care va reusi, in viitorul apropiat, sa faca primul cartier cu adevarat sustenabil. Am reusit sa cream o companie cu oameni care au crescut in proiectul EFdeN si s-au dezvoltat pe anumite zone. Ne intereseaza ca pretul sa fie cat mai aproape de calitatea oferita. Vorbim de preturi competitive pentru o casa care nu are facturi lunare”, a explicat Butacu.
El a precizat ca investitiile vor viza atat locuinte individuale, cat si cladiri de pana la patru etaje, pe structura de metal.
startups.ro a sprijinit evenimentul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cresteri cu aproape 60% ale platilor online prin card in T1, T2 si T3 2016
Conform cifrelor furnizate de RomCard, in premiera pentru GPeC, valoarea platilor online prin card in sistemul 3D Secure la magazinele online romanesti a crescut cu 59% in T1, T2 si T3 2016, fata de anul trecut.
La finalul lunii septembrie 2016 se procesasera plati online in valoare de peste 434,2 milioane de euro, fata de 273,2 milioane de euro procesate in primele 9 luni ale anului 2015, mentioneaza reprezentantii GpeC.
Numarul de tranzactii online prin card a crescut si el semnificativ in intervalul ianuarie - septembrie 2016, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Daca in 2015 se inregistrau, in medie, aproximativ 800.000 de tranzactii lunar, numarul a crescut la aproximativ 1,1 milioane de tranzactii pe luna in primele trei trimestre ale anului in curs.
Din punct de vedere al comportamentului de consum, in luna martie a fiecarui an s-au inregistrat cele mai multe tranzactii si cel mai mare volum din primele noua luni ale anului - atat in 2015, cat si in 2016.
In martie anul trecut romanii au facut peste 850.000 de tranzactii online cu cardul, in valoare de peste 35 de milioane de euro. Tendinta s-a mentinut si in 2016, luna martie fiind cea mai importanta din primele trei trimestre ale anului in curs, cand s-au inregistrat peste 1,1 milioane de tranzactii in valoare de peste 54 de milioane euro.
Romanii au cumparat online semnificativ chiar si in perioada de concedii
O alta statistica interesanta este ca in luna august a acestui an, numarul de tranzactii nu a cunoscut niciun recul - asa cum s-a intamplat in august 2015. Chiar si in plina perioada de concedii, romanii au continuat sa tranzactioneze online prin card exact ca intr-o luna obisnuita, numarul de tranzactii depasind 1,1 milioane, iar valoarea acestora depasind 47 de milioane de euro.
Potrivit estimarilor GPeC, anul 2016 se va incheia cu un bilant de aproximativ 585 milioane de euro procesate online prin card in sistemul 3D Secure la RomCard, la care se adauga volumul procesat de Netopia mobilPay.
Cifrele de piata la zi si cele mai noi statistici privind evolutia pietei romanesti de e-commerce in anul 2016 vor fi discutate in cadrul GPeC Summit, cel mai important eveniment de e-commerce din Europa Centrala si de Est , care se va desfasura pe 15 si 16 noiembrie, la Bucuresti.
Panel-ul de discutii dedicat evolutiei pietei romanesti de e-commerce si ultimelor trend-uri din domeniu va avea loc pe data de 15 noiembrie, invitati la dezbatere fiind reprezentantii unora dintre cele mai importante companii de profil: Catalin Cretu (General Manager Romania, Croatia, Slovenia si Malta in cadrul Visa Europe), Elisabeta Moraru (Country Manager Google Romania), Antonio Eram (CEO & Founder Netopia mobilPay) si Dorin Boerescu (CEO 2Performant).
Pretul unui bilet de acces la GPeC Summit (pentru cele doua zile de eveniment) este de 119 euro + TVA, iar inscrierile se mai pot face pana vineri, 11 noiembrie 2016, completand formularul online.
startups.ro sprijina evenimentul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Crestere cu 9,5% in T3 2016 pe piata bunurilor de folosinta indelungata
Trei dintre cele sapte sectoare - electronice, electrocasnice mari si electrocasnice mici - au inregistrat rate de crestere de doua cifre, potrivit raportului GfK Temax pentru Romania.
Cresterea este raportata la aceeasi perioada a anului trecut. Cea mai mare scadere (-15%) a fost inregistrata de sectorul IT, se mentioneaza in raportul GfK.
Electronice
In T3, piata de electronice a inregistrat o valoare de 92 de milioane de euro – o crestere de aproape 24%, comparativ cu T3 2015.
Televizoarele cu ecran plat au crescut cu peste 24% si au o reprezentat 85% din vanzarile acestui sector. Vanzarile de boxe si boxe portabile au crescut si ele.
Foto
Piata foto din Romania a generat vanzari de 5 milioane de euro in al treilea trimestru al lui 2016. Aceasta a reprezentat o scadere de peste 10% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Electrocasnice mari
Vanzarile de electrocasnice mari au crescut aproape 23% in T3 2016 comparativ cu T3 2015. Desi ritmul de crestere a incetinit, sectorul inca inregistreaza un avant puternic.
Electrocasnicele incorporabile continua sa creasca cu un ritm accelerat, depasind rata de crestere a sectorului.
Uscatoarele de rufe au inregistrat cea mai mare crestere (+84%) din piata electrocasnicelor mari, comparativ cu T3 2015.
Electrocasnice mici
Piata electrocasnicelor mici a inregistrat o crestere de aproape 25% in T3 2016, comparativ cu T3 2015.
Segmentul cel mai important din aceasta piata – aspiratoarele – s-a redresat si a inregistrat o crestere de 36%. Valoarea pietei este acum comparabila cu nivelul de dinainte de criza economica.
Produsele de ingrijire a parului, friteuzele si aparatele pentru prepararea bauturilor calde au inregistrat de asemenea cresteri ale vanzarilor de peste 30% in T3.
IT
Piata de IT din Romania a inregistrat vanzari de 92 de milioane de euro in T3, scazand cu aproape 15% fata de T3 2015.
Trei dintre cele mai importante segmente ale sectorului – desktop-urile, calculatoarele portabile si tabletele – au continuat sa scada comparativ cu al treilea trimestru al anului 2015.
Telecom
In timp ce vanzarile din piata de telecom au crescut (+8%), ritmul de crestere de pe segmentul de smartphones a incetinit, ajungand la o crestere de 9% fata de T3 2015.
Segmentul de phablet-uri a inregistrat o rata de scadere de doua cifre. Acest tip de produs nu este foarte atractiv pentru consumatorul din Romania.
Castile cu microfon au crescut cu 30% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut si au contribuit astfel la cresterea sectorului.
Imprimante, multifunctionale si consumabile
In T3 2016, sectorul de imprimante, multifunctionale si consumabile a scazut cu 7%, comparativ cu T3 2015.
Vanzarile de imprimante multifunctionale au inregistrat scaderi de doua cifre, fiind si principalul motiv de scadere al sectorului. in ciuda acestui rezultat, segmentul de imprimante multifunctionale cu sistem de alimentare continua cu cerneala a inregistrat o dublare a vanzarilor, comparativ cu T3 2015.
Cartusele cu cerneala au inregistrat cresteri pozitive, ajutate in special de cartusele color.
GfK Temax este un indicator utilizat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza pietele bunurilor de folosinta indelungata. Rezultatele sunt bazate pe studiile desfasurate regulat pe panelul de retail al GfK. Panelul de retail cuprinde date de la peste 425.000 de puncte de vanzare la nivel mondial. incepand cu Februarie 2009, GfK Retail and Technology calculeaza indicele GfK Temax la nivel international, in peste 30 de tari.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Eliminarea plafonului de indemnizatie pentru cresterea copilului va determina 85% din mame sa petreaca doi ani in concediu
Potrivit unei analize Smartree, unul dintre liderii din Romania pe piata de externalizare a proceselor de HR, odata cu adoptarea legii ce prevede eliminarea plafonului de indemnizatie pentru cresterea copilului si prelungirea perioadei de concediu in aceste conditii la doi ani, numarul mamelor romance ce vor opta pentru a petrece mai mult timp acasa, alaturi de copii, se va dubla.
Astfel, daca anii trecuti, potrivit calculelor Smartree, aproximativ 42% din mamele din Romania optau pentru concediul de crestere a copilului cu durata de doi ani, in conditiile in care indemnizatia acordata de stat in acest caz este de maxim 1.200 lei, incepand cu acest an ponderea ar putea creste la aproximativ 85%.
“Primele efecte ale legii ce a intrat in vigoare la 1 iulie 2016 se vor vedea in aproximativ un an. insa analizele noastre arata deja ca aproximativ 85% dintre femeile ce urmeaza sa intre in concediu de maternitate iau in calcul sa petreaca doi ani acasa, fata de un procent de 42% in anii trecuti”, spune Raluca Penes, HR Coordinator Smartree.
Cum se calculeaza valoarea indemnizatiei pentru cresterea copilului
Pana in data de 1 iulie 2016, indemnizatia de crestere a copilului reprezenta 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, dar in limita maxima de 3.400 lei in cazul concediului pentru cresterea copilului de pana la un an (trei ani in cazul copilului cu handicap) si 1.200 lei in cazul concediului de pana la doi ani.
Insa, incepand cu aceasta vara, limitarea maxima a fost eliminata, astfel mamele beneficiind de o indemnizatie de 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, fara a avea o limitare, pe parcursul celor doi ani de concediu (trei ani in cazul copilului cu handicap).
”Intrarea in concediul de crestere a copilului nu are legatura cu durata de cand mama este angajata la actualul loc de munca. Atat timp cat conditia de realizare de venituri in ultimele 12 luni este indeplinita, parintele care opteaza pentru acest concediu va beneficia de indemnizatie, indiferent ca a avut un singur angajator, sau mai multi, in ultimul an”, spune Raluca Penes.
Potrivit afirmatiilor sale, acum numarul mamelor care aleg sa petreaca mai mult timp alaturi de copii va creste simtitor, deoarece noua lege asigura stabilitate familiei si ofera posibilitatea de a avea acces la un venit aproape similar cu cel din perioada de activitate.
Pe de alta parte, potrivit Smartree, exista si o categorie de mame care vor opta pentru perioade mai scurte de concediu de maternitate. Acestea sunt, de cele mai multe ori, cele care au pozitii de top si middle management si care nu pot lipsi doi ani, dorindu-si sa nu puna pauza in cariera.
Reintegrarea in campul muncii dupa concediu de crestere a copilului
Analiza Smartree a mai aratat ca, de cele mai multe ori, mamele care petrec mai mult de un an in concediul de crestere al copilului aleg sa se revina la jobul de dinainte. De altfel, acest lucru este recomandat si de specialistii companiei, care considera ca reintegrarea este mult mai usoara intr-un mediu déjà cunoscut. Pe de alta parte, Raluca Penes spune ca firmele ezita sa recruteze mame dupa o perioada de doi ani de zile, acesta fiind este un alt motiv pentru care femeile revin la vechiul loc de munca, urmand o perioada de adaptare si abia ulterior, daca isi doresc o schimbare, cauta un alt job.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
