“Povestea Talent Garden in Romania a inceput in decembrie 2014 cand, in cadrul Asociatiei Freelancerilor, am pornit de la zero in aceasta aventura. Nu aveam nici nume, nici spatiu, nici banii necesari, dar ne doream un loc pentru noi si cei ca noi, care sa te inspire, cu o energie pozitiva, un loc in care sa vrei sa vii. De fapt, la acel moment, nici nu constientizam amploarea proiectului, insa identificaseram aceasta nevoie pe piata si compensam toate aceste lipsuri cu mult entuziasm. De atunci si pana acum a urmat un dans continuu intre lucrarile de santier si cautarea de investitori. Acum, dupa mai bine de doi ani de zile, cu sprijinul multor prieteni si oameni de afaceri care au avut incredere in noi si carora le multumesc inca o data, cu mult efort si o investitie de peste 140.000 euro, ideea a devenit realitate”, spune Anca Rancea (foto) - Presedinte, Asociatia Freelancerilor si Managing Partner, Talent Garden Bucuresti. 

TAG Bucuresti este un spatiu de co-working dedicat exclusiv industriilor creative si a fost lansat de Asociatia Freelancerilor, in parteneriat cu reteaua internationala de hub-uri Talent Garden si cu sprijinul Telekom Romania si Banca Transilvania.

“Am decis sa deschidem un spatiu de co-working si in Romania deoarece credem cu tarie ca Europa de Est are o inclinatie puternica spre inovatie. In Romania, de exemplu, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialisti IT, iar aproape 50% dintre acestia au mai putin de 35 de ani. Prin acest nou spatiu, ne extindem prezenta in Europa, reunind peste 1.500 antreprenori, preponderent din domeniul digital, in cele 18 campusuri“, spune Davide Dattoli, CEO si Co-Founder al retelei internationale Talent Garden.

Situat pe Strada Ion Brezoianu la numarul 23-25, corp B, adica la parterul celei mai vibrante si mai atractive cladiri din centrul Bucurestiului - Palatul Universul, pe o suprafata de 700 mp, alaturi de cafeneaua Beans & Dots si de magazinul concept al designerului vestimentar Adelina Ivan, hub-ul Talent Garden are, in prezent, o capacitate de 65 de locuri, o sala pentru intalniri si o zona dedicata evenimentelor.

Evenimentul de lansare propriu-zisa a spatiului de co-working Talent Garden Bucuresti a avut loc saptamana trecuta iar hub-ul este deschis membrilor sai 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, accesul fiind pe baza de cartela. Receptia hub-ului este deschisa zilnic, cu exceptia zilelor de sambata si duminica si a sarbatorilor legale, in intervalul orar: 09:00 - 18:00.

Oferta Talent Garden Bucuresti pentru membrii sai este structurata pe patru tipuri de abonamente principale: "Office Membership" - pentru cei care sunt deja formati in echipe de lucru de patru - sase oameni si isi doresc sa beneficieze de avantajele de a lucra dintr-un hub, dar au nevoie de intimitate; "Full Membership" - pentru cei care isi doresc un post de lucru fix si vor sa cunoasca mereu oameni noi si, de ce nu, sa-si gaseasca parteneri de lucru sau clienti in TAG; "Flex Membership" - pentru cei care au nevoie de un birou, in medie, doar trei zile pe saptamana si intr-un interval de timp fix; "Day Membership" - pentru cei care nu sunt membri ai comunitatii internationale Talent Garden, dar care au nevoie punctual, de un spatiu din care sa lucreze pentru cateva zile.

Toate abonamentele includ servicii de secretariat, receptie si printare, iar, in functie de abonamentul ales, sunt incluse si servicii precum: acces la sala de meeting, acces la platforma online TAG people pentru a intra in contact cu orice membru al comunitatii din orice tara TAG, posibilitatea de a lucra gratuit cinci zile pe luna din orice alt hub Talent Garden worldwide, networking si networking events.

Talent Garden este o retea internationala de spatii de co-working care asigura membrilor sai o platforma fizica in care pot lucra, invata, conecta si dezvolta profesionisti din domeniul digital, tehnologic sau industrii creative. TAG include o retea de 20 de campusuri de co-working in Europa. Toate aceste spatii sunt deschise 24/7, fiind menite sa celebreze si sa accelereze inovatia digitala, sa puna in contact oameni talentati si pasionati, start-up-uri, investitori si mediul corporativ. In acest moment, peste 1.500 de profesionisti folosesc campusurile Talent Garden.

Asociatia Freelancerilor este o organizatie non-profit care sprijina si promoveaza interesele freelancerilor din Romania. Sub sloganul “impreuna pe cont propriu”, asociatia isi propune sa reuneasca in mediul online si offline comunitatea de freelanceri, liber-profesionisti si antreprenorii aflati la inceput de drum, pentru a putea proteja interesele acestora si a face legatura cu mediul de afaceri local sau international. Totodata, asociatia este o voce si un sprijin pentru cei care au ales deja drumul freelancing-ului si o sursa de inspiratie si de “uite ca se poate!” pentru cei care cocheteaza cu ideea de a face trecerea spre antreprenoriat.

Pe plan European, Asociatia Freelancerilor face parte din Forumul European al Profesionistilor Independenti si are in derulare parteneriate strategice cu asociatii similare din sapte tari europene: Marea Britanie, Italia, Germania, Franta, Croatia, Olanda si Belgia.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Cu toate acestea, agricultura Romaniei este insuficient mecanizata, afectata de fragmentarea proprietatii agrare, de lipsa capitalului si a sistemelor de irigatii, precum si de lipsa educatiei profesionale a lucratorilor agricoli, arata o analiza a PwC Romania.

Potrivit datelor PwC, Romania avea la nivelul anului 2013 o suprafata agricola utilizata de 13,9 milioane de hectare, dupa Franta (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) si Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decat cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha). 

60% din suprafata agricola utilizata a Romaniei (8,2 mil. ha) o reprezinta terenul arabil, iar din aceasta suprafata circa doua treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face ca Romania este unul dintre cei mai mari zece exportatori de cereale din lume (locul noua in lume la exportul de grau si locul sase la exportul de porumb).

Desi cea mai mare parte a suprafetei cultivate este utilizata pentru cereale, acestea genereaza mai putin de 25% din valoarea productiei agricole totale (in valoare de 14,2 miliarde de Euro in 2015).

Ponderea agriculturii in Produsul Intern Brut al Romaniei a scazut constant in ultimii 20 de ani. De la 22,6 in 1993 la sub 5% din PIB in 2015. Aceasta scadere a venit pe fondul transformarii structurale a economiei romanesti, de la o economie preponderent industrial-agrara, la una bazata in principal pe servicii.
Desi contributia agriculturii la PIB este in scadere, Romania are in continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol in structura PIB dintre toate tarile din Uniunea Europeana, de trei ori si jumatate mai mare decat media europeana. In plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populatia activa a Romaniei, de peste sase ori mai mult decat media europeana de 4,4% din populatia activa.

Ponderea fortei de munca din Romania ocupata in agricultura avea in 2014 o valoare destul de apropiata de cea inregistrata in 1992, desi ponderea agriculturii in PIB a scazut de peste patru ori in aceasta perioada, semnaland pierderi importante de eficienta. Practic, valoarea adaugata bruta pe persoana ocupata in agricultura se ridica in anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene. Daca ne raportam la tarile din Europa de Vest, valoarea adaugata bruta generata de o persoana ocupata in agricultura in Romania este de doar 7% din cea generata in Franta, respectiv 9% din cea generata in Spania.

Daca se ia in considerare valoarea adaugata bruta la hectar, Romania se situeaza tot pe una dintre ultimele pozitii, aceasta fiind in jur de 600 de euro/ha (2013). Prin comparatie, in tarile din Europa de Vest valoarea adaugata bruta la hectar depaseste 1.000 de euro/ha.

In Romania, aproximativ 85% din totalul fortei de munca din agricultura este nesalariata - lucrand pe propriile exploatatii agricole de subzistenta. In Uniunea Europeana, ponderea medie a lucratorilor nesalariati din sectorul agricol este de 72%, iar in unele state aceasta ajunge la 50% (Spania), 55,8% (Germania), 63,1% (Franta).

”Tarile cu cei mai multi lucratori salariati in agricultura sunt cele care inregistreaza si cea mai ridicata valoare adaugata bruta generata la nivel de lucrator. Toate acestea conduc catre problema fundamentala cu care se confrunta agricultura romaneasca, si anume randamentul relativ mic al productiei agricole. Avand in vedere suprafata agricola vasta si rata de utilizare rezonabila din Romania, este clar ca randamentul productiei este principalul factor limitator al sectorului agricol”, spune Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, PwC Romania, coordonatorul studiului.

Randamentele Romaniei sunt in urma mediei europene cu 37,1% la productie de grau si 49,3% la productia de porumb, iar Romania este depasita de multe tari din Europa Centrala si de Est la acest capitol.

Randamentele slabe in productia de cereale limiteaza volumul, valoarea si contributia la PIB a productiei anuale de cereale. Potrivit reprezentantilor PwC, exista mai multi factori care explica acest randament slab:
 

Fragmentarea exploatatiilor agricole
Romania sufera de cea mai acuta problema de fragmentare a proprietatii in agricultura dintre toate tarile din Uniunea Europeana si are o marime medie de exploatatie similara cu Malta sau Cipru, tari insulare, cu suprafete agricole mult mai mici decat cea a Romaniei.

Aproape 75% dintre fermele din Romania au sub doua hectare iar ponderea fermelor sub zece hectare este de 98% din total ca numar si 39% din total suprafata agricola utilizata. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezinta doar 0,5% din numarul total, dar exploateaza 49% din suprafata agricola. in contrast cu celelalte alte state europene, segmentul  fermelor mijlocii, intre zece hectare si 100 de hectare, este relativ slab reprezentat in Romania.

”Franta si Cehia, tari cu randamente mari la productia agricola, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de ferme de peste 50 de hectare - ponderea mare de ferme de peste 50 ha le ofera avantaje precum economii de scara, abilitatea de a atrage fermieri pregatiti, acces facil la finantare si implict tehnologizare mai rapida”, spune Bogdan Belciu.
 

Nivelul de pregatire al fermierilor
Conform datelor Comisiei Europene, 96,4% dintre fermierii romani au declarat ca si-au insusit cunostintele in domeniul agricol strict pe baza experientei practice, fata de 70,9% dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene 

Nivelul de instruire al fermierilor din Romania se situeaza sub cel al noilor state membre precum Ungaria si Polonia, in cazul carora 17,9%, respectiv 47,8% dintre fermieri raporteaza ca au avut parte de instruire formala de baza si completa in domeniul agriculturii. 

O alta problema caracteristica sectorului agricol romanesc din perspectiva resurselor umane o reprezinta faptul ca nu exista un statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are implicatii puternice,  pe plan fiscal si al asigurarilor sociale si asistentei de sanatate.
 

Nivelul redus al capitalizarii in agricultura
Romania se afla pe penultimul loc din Uniunea Europeana din perspectiva capitalizarii exploatatiilor agricole.

Printre cauzele acestui grad scazut de capitalizare se numara si nivelul mare de fragmentare (lipsa economiilor de scara si a posibilitatii de a obtine cu usurinta finantare), venituri mici la nivel de ferma si lipsa instruirii agricole in randul fermierilor.

Simptomele capitalizarii scazute in agricultura sunt numeroase si afecteaza in mod semnificativ randamentele productiei. De exemplu, dotarile tehnologice ale exploatatiilor agricole sunt rudimentare - mai putin de 2% din exploatatiile din Romania detin cel putin un tractor. 

Principala piedica in calea dotarii tehnologice a agricultorilor romani o reprezinta suprafata redusa a exploatatiilor agricole, care nu permite utilizarea eficienta a mijloacelor tehnologice moderne si nici nu justifica investitia in acestea, prin prisma recoltelor obtinute.

O alta problema o reprezinta lipsa de acces la infrastructura necesara, cum ar fi combustibilul lichid. Toate tarile din Uniunea Europeana, inclusiv Ungaria si Bulgaria, au atins o acoperire de 100% a zonelor agricole cu infrastructura de combustibil lichid, in timp ce in Romania acoperirea este de doar 56%.
Romania este mult in urma altor tari europene si din punctul de vedere a sistemului de irigatii, in conditiile in care secetele afecteaza frecvent peste 50% din terenul agricol, dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigatii viabile. Tot din cauza fragmentarii ridicate a exploatatiilor agricole, fermele de dimensiuni mici si foarte mici nu dispun de resursele economice necesare pentru repornirea sau proiectarea sistemelor de irigatii.

Romania este in urma celorlalte state membre ale Uniunii Europene si din punct de vedere al cheltuielilor fermierilor cu produse de protectie a plantelor, un factor care afecteaza randamentele din agricultura.

Din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura, Romania este pe penultimul loc din Uniunea Europeana. Insa, aceasta statistica nu spune povestea completa, deoarece o mare parte din investitiile in agricultura din Romania vin din programe ca Programul National de Dezvoltare Rurala sau Politica Agricola Comuna, care sunt finantate in mare parte din bani europeni.
 

Evaziunea fiscala ridicata din sectorul agricol
Potrivit datelor Consiliului fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscala totala din Romania, 9% sau aproximativ 1,7 miliarde de euro.

Segmentul din agricultura in care acest tip de evaziune fiscala se manifesta cel mai puternic este cel al vanzarii produselor agricole primare, mai ales cereale si legume-fructe. Producatorul vinde productia direct din camp si aceasta ajunge la consumatorii finali la un pret de cateva ori mai mare, iar sumele nedeclarate intre momentul cumpararii de catre intermediar si vanzarea finala intra in evaziune.

De asemenea, agricultura este afectata puternic de fenomenul muncii ”la negru”, insa acesta este mai greu de cuantificat, in conditiile in care se practica pe scara larga agricultura de subzistenta si munca familiala, neremunerata.
 

Posibile solutii pentru imbunatatirea productivitatii sectorului agricol din Romania
Expertii PwC Romania considera  ca aplicarea solutiilor enumerate mai jos ar putea duce la imbunatatirea productivitatii agriculturii romanesti, inclusiv la sporirea productiei totale de cereale cu aproximativ 70%:

• Optimizarea dimensiunii exploatatiilor agricole prin inregistrarea proprietatilor in sistemul national de cadastru, imbunatatirea modului de acordare a subventiilor pentru exploatatiile mici, stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei dimensiuni minime comerciale si a unor masuri fiscale tintite.

• Cresterea gradului de capitalizare a exploatatiilor agricole prin facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol, stimularea utilizarii sistemelor de irigatii si modernizarea acestora, facilitarea accesului la fonduri europene si nationale relevante.

• Cresterea gradului de pregatire profesionala a fermierilor prin modernizarea si promovarea invatamantului profesional si tehnic agricol, cresterea gradului de implicare a tinerilor in agricultura prin implementarea unor scheme de sustinere a acestora (sau facilitarea acces la fonduri europene relevante, oferirea de servicii adecvate de consultanta si formare profesionala).

• Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licentierea depozitarilor de cereale, optimizarea taxarii in sectorul agricol, masuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale.

• Dezvoltare rurala durabila prin adoptarea ultimelor inovatii din alte tari europene prin integrarea verticala si orizontala a activitatilor exploatatiilor si formarea de clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus si generare de energie sustenabila, promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a creste valoarea adaugata in agricultura, prin metodologii de rotatie sau diversificare a recoletelor dar si prin aplicatii de IT sau de robotica, promovarea inovarii prin colaborare intre universitati, entitati publice si private.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Numarul total de clienti care au derulat operatiuni de factoring in 2016 a crescut cu 10% fata de 2015, in timp ce numarul de relatii comerciale a crescut anul trecut cu 25%. 

"Este al treilea an consecutiv cand piata de factoring se afla in crestere. Un element imbucurator este legat de tipul de clienti care au accesat acest tip de finantare, si anume companiile din segmentul IMM. Acestea si-au crescut ponderea la 40% in total volume, in conditiile in care in 2015 ponderea fusese de 29%.  Desi factoringul de import a inregistrat cea mai mare crestere, de 15%, in cifre absolute, cel mai mare volum l-a inregistrat in continuare factoringul intern, cu un plus de peste 300 de milioane de euro fata de 2015", spune Bogdan Rosu, presedinte ARF.

Anul trecut, la categoria factoring intern, produsul care a generat cele mai mari volume gestionate a fost factoringul fara regres, cu o crestere de 21%, potentat de evolutia pozitiva a "reverse" factoring-ului, care a depasit suma de 800 de milioane de euro.

In ceea ce priveste domeniile care s-au finantat prin factoring intern, pe primul loc ca pondere se mentine domeniul constructiilor, cu 19,4% din total volume, insa in scadere cu 3,5% fata de 2015. Aceasta scadere a fost cauzata in principal de dimensiunea redusa a proiectelor de infrastructura, sustinute de cheltuielile de capital limitate. Domeniul constructiilor este urmat ca pondere de doua sectoare cu evolutie pozitiva, FMCG (cu o pondere de 18,6%, in crestere cu 4,5%) si IT (cu 14,7%, in crestere cu 3,5%). Sectorul FMCG, atat pe segmentul alimentar cat si nealimentar, a fost puternic sustinut de avantul pe care l-a luat consumul, in baza cresterilor de venituri ale populatiei si scaderilor de taxe, care au dus la ieftinirea marfurilor la raft.

Factoringul de export a crescut cu 9% fata de 2015 si a ajuns la un nivel de aproape 650 de milioane de euro. Principalul domeniu de export care s-a finantat prin factoring a fost si in 2016 sectorul metale/chimicale, cu o pondere de 36% din total volume, insa si acesta in scadere cu 17% fata de 2015.

Reprezentantii ARF spun ca scaderea volumelor derulate prin factoring de export de catre companiile din sectorul metale/chimicale, arata ca cererea pentru export a deseurilor si a produselor metalice finite s-a diminuat semnificativ si s-a tranzactionat la preturi tot mai mici, nivelul preturilor la metal si capacitatea de productie din China putand fi cu greu concurate. Insa, o evolutie pozitiva s-a inregistrat in domeniul  energiei (cu o crestere de 8,2%), precum si in domeniul auto, utilaje si echipamente (cu o crestere de 7,5%), care confirma Romania ca hub important al industriei auto in Europa.

Factoringul de import a inregistrat si el o crestere de 15%, confirmand astfel ca expansiunea consumului s-a bazat mai putin pe capacitatea de productie nationala, limitata cantitativ si depasita tehnologic si calitativ, ci mai ales pe importuri. Ca pondere, cea mai mare crestere la importurile derulate prin factoring a avut-o sectorul IT&C. Reprezentantii ARF spun ca acest fapt se poate datora importului de produse IT, fie ca vorbim de produse hardware sau software, pentru zona de consum retail sau B2B.

"Pe langa cresterea consumului de produse electronice si IT,  trebuie sa avem in vedere si faptul ca in 2016 multe firme, in special IMM-uri, au demarat un proces de retehnologizare sprijinit de anumite proiecte cu fonduri europene, lucru care a generat o crestere a cererii. O premiera demna de mentionat pentru 2016 vizeaza activarea unui nou produs in piata: reverse factoring de import. Volumele realizate nu sunt neaparat relevante la nivelul pietei, insa trebuie remarcat in sensul diversificarii paletei de solutii pe care factoringul le ofera companiilor", spune Bogdan Rosu.   
 

Factoringul devine o optiune de finantare din ce in ce mai la indemana pentru IMM-uri
Termenele de plata contractuale au continuat sa creasca in majoritatea sectoarelor, fapt care pune o presiune din ce in ce mai mare pe companiile mici si mijlocii.

"Observam o tendinta generala de a extinde termenele de plata catre furnizori, pe care incepem sa o regasim in din ce in ce mai multe domenii. Pentru ca extinderea acestora face ca banii sa se incaseze mai greu, firmele cauta solutii pentru optimizarea cash flow-ului pe fondul unei lichiditati scazute. Multe din aceste companii sunt IMM-uri,  pentru care factoringul a  devenit  principala optiune de finantare la care apeleaza,  antreprenorii intelegand tot mai bine beneficiile pe care le ofera acest produs”, spune Bogdan Rosu.

Informatiile pentru evaluarea pietei de factoring la nivelul anului 2016 au fost furnizate de catre membrii ARF - Access Financial Services IFN, Banca Comerciala Romana S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., EximBank, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Piraeus Bank Romania S.A., Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., incluzand, de asemenea, si date oferite de institutii non-membre, precum si un estimat si pentru ceilalti jucatori care nu au putut participa la studiu.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Cu o suprafata inchiriabila de 57.000 mp, cladirea The Bridge reprezinta o componenta centrala a noului pol de birouri ce se contureaza in zona Pasajului Basarab din Capitala. Prima etapa a proiectului, cu o suprafata inchiriabila de peste 36.000 mp, are finalizarea programata in luna septembrie a acestui an, moment in care se va deschide si restaurantul Boutique Food Hall.

Boutique Food Hall reprezinta cea de-a treia unitate sub brandul Boutique dezvoltata de antreprenorul Radu Stoica, dupa Boutique du Pain, situata la parterul cladirii Excelsior Center, respectiv Boutique du Pain Junior, de la parterul imobilului AFI Park 2, toate amplasate in Bucuresti.

Restaurantul Boutique Food Hall va avea o suprafata de sapte ori mai mare decat Boutique du Pain, inchirierea spatiului din cladirea The Bridge fiind intermediata de DTZ Echinox la inceputul acestui an.

”The Bridge este o cladire cu o arhitectura generoasa, avand pe parter spatii cu o inaltime de 6,5 metri, ceea ce ne-a permis sa cream un concept cu o varietate larga de atractii culinare, astfel incat fiecare client sa poata gasi la Boutique Food Hall ceva pe gustul lui. Dimineata va functiona zona de cafenea, care ne-a consacrat deja in randul consumatorilor din Bucuresti, la pranz va fi deschis tot Food Hall-ul, iar seara va functiona un restaurant-bar cu specific American. In prezent, lucram la ultimele detalii ale proiectului, iar din luna mai vom intra efectiv pe santier”, spune Radu Stoica, Actionar si General Manager, Boutique du Pain.

Boutique Food Hall va avea in jur de 50 de angajati, astfel incat la pranz sa poata fi deservite 500 de persoane. Conceptul de Food Hall, care prinde avant in marile orase din vestul Europei, propune imbinarea sub acelasi acoperis a unei vaste palete culinare, de la burgeri, pizza si salate, la bucataria asiatica si cea mediteraneana.

”Foarte importanta este interactiunea clientului cu spatiul. Desi deschis in totalitate, restaurantul concentreaza publicul in mai multe puncte, dinamizand si articuland acest spatiu. Vizual, preia elemente retro si integreaza elemente legate de istoricul zonei. Ele se vor regasi intr-un spatiu care va functiona ca un <food market> – zone cu caracteristici diverse vor crea un caracter unitar, un ansamblu”, spune arhitectul Vladimir Mindru, Yellow Office.

Parcul de afaceri The Bridge este ridicat (in doua etape) pe Soseaua Orhideelor 15C, pe terenul fostei fabrici de paine Spicul. Termenul estimat de finalizare pentru prima etapa este septembrie 2017, iar lucrarile se deruleaza conform graficului, antreprenorul general fiind compania Bog’Art. 50% din prima faza a proiectului este inchiriata catre BCR, cladirea fiind finantata de catre UniCredit Bank.

”Boutique Food Hall va fi cel mai mare restaurant deschis la parterul unei cladiri de birouri, iar noul concept, o premiera pentru piata locala, isi propune sa raspunda nevoilor tot mai variate si sofisticate ale angajatilor din Bucuresti. Restaurantul va beneficia de prezenta unui numar de aproximativ 5.000 de angajati in cadrul proiectului The Bridge (in cele doua etape), dar cu siguranta va reprezenta o atractie si pentru alte categorii de consumatori, angajati din alte proiecte invecinate si chiar studenti din campusul Regie, in special prin componenta de restaurant-bar American. Terasa generoasa, cu deschidere catre gradina cu vegetatie luxurianta ce va fi amenajata in cadrul proiectului, reprezinta un alt punct forte al locatiei”, spune Bogdan Gubandru, Business Development Manager, DTZ Echinox.

Elena Tecuta, Office Letting Manager la Forte Partners spune ca zona de “restaurant&cafenea” este foarte importanta in proiectele dezvoltate de companie. In timp ce la proiectul din Stefan cel Mare a fost adus un restaurant-concept al fondatorilor M60, perfect adaptat unei cladiri boutique din centrul orasului, la The Bridge a fost ales conceptul unui restaurant de mari dimensiuni.

Beneficiind de accesul facil la statia de metrou Grozavesti si Gara de Nord, o conexiune rutiera rapida cu zona centrala si de nord a Capitalei prin Pasajul Basarab, dar si de vecinatatea Universitatii Politehnica din Bucuresti si a campusurilor universitare Grozavesti si Regie, zona va cunoaste o dezvoltare imobiliara semnificativa in urmatorii ani, peste 100.000 de metri patrati de birouri fiind in prezent in constructie.
 

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.