Lipsa de cunostinte tehnice
E stiut ca toti romanii se pricep sa faca site-uri. Si pana la urma si Facebook e un site, nu? Cat de greu poate sa fie? Realitatea e ca nu ne prea pricepem sa construim un proiect de nivel mare. Si vorbesc din experienta.

Habar nu aveam ce ne asteapta tehnic atunci cand ne-am apucat de uberVU. Sa crawlam to webul conversational, sa monitorizam in real-time Twitter si alte servicii sociale sunt niste probleme cu care nu s-a confruntat nimeni in Romania. Nu foarte multi oameni au codat un motor de cautare la noi si foarte putini stiu sa-l distribuie.

In momentul cand incepi sa lucrezi la proiecte mari realizezi cat de lipsiti de experienta suntem si ca nivelul, din pacate, este jos. Nu spun asta cu aroganta, pentru ca si in cazul nostru a trebuit sa dam cu capul in zid, sa ne facem temele si sa incercam din nou.

Echipele care au reusit sa construiasca site-uri monstruoase in Romania se numara pe degetele de la o mana. Iar facultatile de profil sunt o gluma si nu ajuta cu nimic la rezolvarea problemei. Si cum webul e la mare moda, toata lumea se pricepe la facut site-uri PHP si avem un milion de agentii interactive.

Anturajul
M-am intrebat tot timpul de ce 98% din companiile de succes de pe web apar intr-un singur oras. Oricum ai privi statistica aceasta, ceva nu suna tocmai la locul lui. Insa dupa ce am petrecut cateva saptamani in Silicon Valley si dupa o experienta europeana la Londra, pot spune ca am inteles cat de cat de ce se intampla asta. Si, de asemenea, de ce sunt sceptic ca noi vom avea prea curand un cuvant de spus.

Silicon Valley este o mare infrastructura. Oamenii de acolo respira Internet. Nu numai ca toate talentele sunt in acelasi oras, dar toata zona de business este ca un motor german de produs start-up-uri pe banda rulanta. Stanford este o universitate care scoate niste antreprenori sau ingineri straluciti. Exista sute de investitori. Echipe de avocati specializati pe probleme de web. Ganditi-va care este influenta unui astfel de anturaj.

Din proprie experienta, pot spune ca la noi nu sunt investitori, avocatii nu prea stiu ce inseamna internet iar legislatia e la pamant. Facultatile pregatesc studenti al caror vis este sa lucreze la multinationala pe un salariu mic, dar sigur...cat despre anturaj ce pot sa spun...sansele sunt ca in Regie sa stai la masa cu baieti de baieti si nu cu fondatori de afaceri online.

Mentalitatea
Despre ce vorbim noi romanii de 4 - 5 ani incoace pe la toate conferintele si in general pe unde apucam? Despre bloguri. Despre reclama pe bloguri. Despre furat continut. Despre cine are trafic mai bun ca altul s.a.m.d.

Toate proiectele noi au legatura cu publishingul, ca de...toti stim sa facem site-uri si suntem talentati la scris. Sau cu replicat afaceri de succes din afara.

Iar cand banii din publicitate nu sosesc sau proiectele “copiate” nu au succesul scontat, dam vina pe piata ne-educata si pe marlania mogulilor media care controleaza bugetele.

Ce e de facut?
Spre bucuria mea, lucrurile se schimba incet-incet. In ultimele luni am avut placerea sa cunosc niste proiecte romanesti internationale care m-au impresionant foarte mult. Evenimente precum Open Coffee incep sa prinda tractiune si antreprenorii de la noi nu isi mai protejeaza mareata idee cum faceau pe vremuri. Seedmoney a marcat si aparitia primului fond pentru afaceri la inceput de drum. Lucrurile arata inurajator.

La ce mai trebuie lucrat:
    * Mai putine certuri pentru subiecte de doi bani
    * Mai multa deschidere catre comunitate si mai mult dialog de calitate
    * Mai putina vorba, posturi pe blog si pe Twitter si mai multa munca

Vladimir Oane este co-fondator al Metromind Media, o agentie de marketing online, si partener la CaptainGO, un sistem online de rezervari hoteliere. Din 2007, conduce echipa de dezvoltare a uberVU, o aplicatie web pentru managementul conversatiilor din web-ul social.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Citeste aici articolele anterioare din "Jurnal de start-up".

“USL” nu este doar numele unui film romanesc. E o poveste de antreprenoriat. Absolvent de regie film, Tudor Cotovelea a lucrat ca asistent de regie la Castel Film si Media Pro. A fost implicat inclusiv in realizarea unor filme precum “Cold Mountain” sau “7 seconds”, filmate in Romania.

Lucrand pentru filme internationale, nu ar fi avut cum sa creasca foarte mult profesional, pentru ca in cazul acestor proiecte sunt adusi regizori straini. Dar acolo a vazut ce diferente sunt intre europeni si americani in realizarea unui film si s-a gandit sa aplice si pe piata de la noi ceea ce a invatat.

“Practic am <furat> un model de lucru la un film cu o alta ierarhie a functiilor, unde la americani producatorul este numarul unu si regizorul este secund. Nu ca la noi sau ca in modelul francez, in care regizorul este cel mai important”, spune pentru startups.ro Tudor Cotovelea.

El avea deja un proiect de film de lung metraj pe care il facuse pentru facultate, dar nu mai apucase sa il realizeze. Asa ca, dupa cinci ani ca asistent de regie a considerat ca a invatat destul de multe si, amintindu-si de proiectul sau din scoala, s-a hotarat sa realizeze propriul film de lung metraj. Nu avea nici bani si nici un nume care sa il ajute sa atraga finantarea de care avea nevoie. Si urma sa-si produca singur filmul.

“Ideea era sa fac un film low budget. La inceput nu il vedeam ca pe o firma, ca pe o afacere”, spune Tudor Cotovelea.

Ca sa obtina banii de care avea nevoie, ar fi putut sa participe la concursul Consiliului National al Cinematografiei (CNC) sau sa vanda filmul unei case de productie (au fost firme de profil interesate de proiect, dar l-ar fi realizat cu o investitie de 300.000 de euro - 500.000 de euro si nu ar mai fi fost low budget).

“Nu am vrut sa fac asta, am vrut sa demonstrez o idee, ca se poate face si in Romania film indepenedent de lung metraj. Incercam sa deschidem un drum pentru filmul low budget, underground, din Romania. Filmul independent de lung metraj este o solutie sa avem mai multe productii romanesti”, explica Tudor Cotovelea.

In general, filmele de lung metraj facute de regizorii consacrati din Romania au un buget intre 300.000 de euro si 1 milion de euro, iar o parte din bani vine din premiile castigate la concursurile din afara tarii sau de la CNC. Insa, Tudor Cotovelea spune ca prin CNC se pot finanta doar in jur de cinci filme pe an.

Primii pasi
In 2005, Tudor a calculat investitia necesara (15.000 de euro) si a inceput sa lucreze singur la “USL” - proiect independent de lung metraj filmat in format digital. L-a ajutat si experienta din facultate, cand isi cauta singur echipa si locul pentru filmare. Pe parcurs, echipa a crescut, ajungand in prezent la noua oameni.

“Mi-am propus sa fac compromisul perfect - cat mai putini bani pentru un film facut cat mai profesional posibil. Partea financiara a influentat foarte mult strategia”, spune Tudor Cotovelea.

Chiar daca pe parcursul celor cinci ani bugetul necesar a crescut, ajungand la aproximativ 80.000 de euro, calculele au fost facute astfel incat sa fie nevoie de cat mai putini bani. De exemplu, filmarea este facuta digital, nu pe pelicula, din cauza ca pentru aceasta ar fi fost nevoie de mai multa logistica, mai multi oameni, echipamente mai scumpe (o camera pentru pelicula costa in jur de 100.000 de euro, fata de 5.000 de euro, una digitala).

Strategia
Planul initial era sa stranga banii de care avea nevoie de la companii care sa ofere cate 1.000 de euro fiecare, in schimbul unei reclame in film, pentru ca actiunea permitea ca personajele sa interactioneze cu anumite obiecte.

“Am mers la firme care aveau legatura cu actiunea filmului. Ne gandeam la product placement, dar sa apara ca fiind ceva natural, nu artificial, sa nu para o intruziune in film”, spune Tudor Cotovelea.

S-au trimis foarte multe e-mail-uri catre companii si au fost facute in jur de 100 de dosare speciale pentru promovarea filmului (mapele contineau inclusiv desene, schite din scenariu). Dar strategia nu s-a dovedit a fi una de succes.

“Dosarele ramaneau pe la secretare. Am pierdut si mult din punct de vedere financiar, dar eram si demoralizati pentru ca nu reusisem sa ne intalnim cu nimeni”, isi aminteste Tudor Cotovelea.

O noua perspectiva
In 2006 a fost infiintata si firma Rahova Pictures, in urma discutiilor purtate pentru obtinerea de sponsorizari, astfel incat sa aiba suportul pentru a incasa banii. Dar interlocutorii erau inca reticenti iar unii chiar priveau cu neincredere suma de 1.000 de euro ceruta, care li se parea prea mica pentru un astfel de proiect.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Tudor Cotovelea este absolvent de regie film si a lucrat ca asistent de regie la Castel Film si Media Pro.
Ideea lui era sa faca un film independent de lung metraj, low budget.
Ca sa obtina banii de care avea nevoie, ar fi putut sa participe la concursul CNC sau sa vanda filmul unei case de productie, dar a preferat sa stranga singur suma necesara.
Pentru realizarea filmului, strategia a fost schimbata si in loc sa mai caute bani, regizorul a cautat echipamente si produse pentru realizarea productiei.
Drumul de la idee la finalizarea proiectului a durat cinci ani iar premierea filmului va avea loc in aceasta toamna.

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Exista un mare potential de dezvoltare in special pentru turismul de tranzit si cel de tineret. In foarte multe locuri exista numai un singur hotel de doua stele, ceea ce confera si o pozitie dominanta pe acea piata. Este cazul oraselor mici”, spune pentru startups.ro Mircea Draghici, consultant hotelier, Project Manager al Departamentului de Hoteluri al CBRE Eurisko.

Draghici spune ca piata este insuficient dezvoltata si a ramas la structurile de cazare construite in anii ’70 - ’80. Totodata, baza materiala se gaseste intr-o stare precara si au fost facute investitii modeste in ridicarea calitatii.

“Daca ma refer la structurile de cazare de pe litoral, atunci baza de doua stele depaseste 50%. Ca statistica, pe litoral baza hoteliera de una, doua si trei stele are o pondere de 92% din totalul camerelor de cazare. La nivel national 42% din numarul total de camere este de doua stele”, spune Mircea Draghici.

Locurile unde se gasesc cu preponderenta hoteluri de doua stele sunt in principal statiunile de pe litoral si cele balneare, care au capacitati mari de cazare clasificate la acest nivel.

“La o prima vedere s-ar putea crede ca in Romania exista arhi-suficiente hoteluri de doua stele, insa la o privire mai atenta a distributiei lor, se poate vedea ca ele sunt practic concentrate in cateva zone si exista multe <spatii goale>, care prezinta un potential foarte foarte mare”, spune pentru startups.ro Lucian Marinescu, Senior Associate la Trend Hospitality.

Zone cu potential
“Hotelurile de doua stele realizate corect si nu dupa ureche sunt potrivite in destinatii in care exista puls pe segementul leisure”, spune Sorin Ionescu, Managing Partner la Five Star Hospitality.

Ca zone cu potential, consultantii hotelieri recomanda amplasarea unor astfel de unitati in orasele mari.

“In general, structurile de doua stele se regasesc in zona garilor si in apropierea cailor rutiere de transport. Exista foarte multe oportunitati de dezvoltare in Bucuresti, Bacau, Constanta, Timisoara, Oradea, Iasi”, explica Mircea Draghici.

Alaturi de zonele de acces in marile orase, exista potential neacoperit inca pe traseele rutiere principale. Lucian Marinescu este de parere ca in aceste locuri este nevoie de o oferta mai consistenta de servicii pentru clientii de business si de tranzit.

“Exista foarte mare potential. Mai ales in conditiile actuale, cand lumea este foarte sensibila la buget. Si probabil ca asa va ramane”, spune Marinescu.

Profilul de antreprenor
In opinia consultantilor, antreprenorul care decide sa lanseze o astfel de afacere are sanse de succes in primul rand daca considera hotelul o afacere, nu "un trofeu".

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Exista un mare potential de dezvoltare in special pentru turismul de tranzit si cel de tineret.
Orasele unde se pot lansa cu succes hoteluri de doua stele sunt Bucuresti, Bacau, Constanta, Timisoara, Oradea, Iasi.
Intr-un astfel de proiect nu sunt permise prea multe greseli pentru ca tarifele sunt mici si orice exagerare a investitiei trimite proiectul la cos din punct de vedere al recuperarii banilor.
Dezvoltatorii nu trebuie sa se limiteze la standardele minime pentru obtinerea clasificarii de doua stele, ci sa includa si servicii suplimentare (internet gratuit, piscina, sauna, sala fitness etc.).
Pretul trebuie corelat cu oferta disponibila, iar partea de vanzare si promovare a hotelului este critica.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Piata mobilierului exotic este inca in formare, dar, spre deosebire de anii 2005 - 2006 cand exista o tendinta accentuata a clientilor de a cumpara mobilier din piele si lemn masiv, acum mobilierul exotic incepe sa fie din ce in ce mai prezent in  casele romanilor”, spune pentru startups.ro Oana Oroviceanu, Director de Vanzari la Iroko.

Ea adauga faptul ca vanzarile sunt influentate si de promotiiile pe care le firma le organizeaza periodic, acestea facand parte din strategia de business.

“In fiecare luna avem promotii la cate un tip de mobilier in ideea de a nu ramane prea mult timp cu ele pe stoc si a aduce in timp util modele noi”, explica Oroviceanu.

Influenta crizei
Daca inainte de declansarea crizei economice importatorii din domeniu practicau adaosuri comerciale de doua cifre, in prezent, acestea sunt mai temperate si ajung la maxim 5%. Produsele sunt, in general, importate din tari precum Malaezia, Tailanda, Vietnam, Indonesia, Laos, Maroc, China si Bali. Importatorii spun ca mobilierul din India devine din ce in ce mai recunoscut si apreciat. Contextul economic nefavorabil a generat schimbari si in preferintele cumparatorilor.

“Inante cumparau seturi de dormitoare sau de living. Acum cumpara cate un fotoliu - doua sau vaze, dulapioare, masute de cafea cu tabureti”, spune pentru startups.ro Eduard Berea, reprezentant Ecomob, companie specializata in importul mobilierului fabricat din materiale naturale, precum fibre si ierburi tropicale impletite de rattan, zambila de apa, iarba de mare, bambus, tec si diferite alte fibre lemnoase de esenta tare.

Pe perioada verii, cel mai bine se vinde mobilierul pentru terasa, iar in restul anului mobilierul pentru dormitor, cel pentru living sau bucatariile. Jucatorii de pe piata gasesc insa solutia supravietuirii. Ei prefera sa activeze in acelasi domeniu, insa schimba strategia de business in functie de modificarile in peisajul economic.

“Momentan ma orientez catre produse cu pret mic, fiind singurele ce au o viteza de vanzare mica dar constanta, planificabila”, explica Eduard Berea.

Exista si companii pentru care criza nu a avut efecte negative.

“Pentru noi, incepand cu luna martie 2009, vanzarile au crescut. Probabil aceasta crestere isi are explicatia si in faptul ca romanul a inteleles ca, decat sa dea banii pe lucruri ieftine dar de calitate indoilenica, mai bine da mai mult dar achizitioneaza lucruri de valoare”, spune directorul de vanzari al companiei Iroko.

Nise de piata
Pentru a atrage segmente mai largi de cumparatori, importatorii de mobilier exotic adauga la portofoliul deja existent si accesorii si obiecte decorative.

“Pentru a da culoare, venim si cu o gama foarte bogata de obiecte decorative, de la covoare lucrate manual, din lana, matase, la carpete, fete de perna cu paiete, margele, brodate, fete de masa, cuverturi de pat, unele dintre ele decorate cu oglinzi, simbol al norocului si prosperitatii in traditia orientala, pana la statuete din bronz, os, piatra, alama, teracota sau ceramica, vase decorative, lampi, etc”, spune pentru startups.ro Dan Dumitrescu, reprezentant Exotique, companie prezenta pe piata din anul 2003.

O nisa de exploatat pe piata mobilierului exotic este cea a mobilierului ecologic. Chiar daca pe moment si acest segment este afectat de criza economica, reprezentantii firmelor din domeni se asteapta la o revenire a vanzarilor.

“Rulajul este lent, clientii selectivi. Evident, incepand din ianuarie 2009 piata s-a prabusit. Anii trecuti puteai conta pe cresteri de pana la 10%. Acum piata a scazut cu 90%”, spune Eduard Berea.

Eduard Berea este, insa, optimist, estimand ca piata isi va reveni dupa deblocarea creditele ipotecare si de consum.

Obstacole
Principalele probleme cu care se confrunta antreprenorii care activeaza pe aceasta piata sunt legate de selectia producatorilor, a colectiilor de produse si de termenul de livrare.

“Clientul trebuie sa inteleaga ca, daca vrea sa aiba in casa un mobilier deosebit si rezistent, lucrat manual, pe dimensiunile pe care le doreste, este nevoie sa astepte doua luni”, spune Oroviceanu.

Targetul companiilor de profil este format din persoane cu venituri ridicate, cu studii superioare, cei care au calatorit mult in strainatate, pasionatii de Feng- Shui si cei care admira cultura asiatica.

Totusi, sunt importatori care sustin ca nu doar clientii cu mai multi bani au acces la acest tip de mobilier.

“Datorita preturilor pe care le practicam avem clienti atat din clasa medie, cat si din cea high”, spune reprezentantul Iroko.

In general, jucatorii din domeniu spun ca orasele cu cele mai consistente vanzari sunt Bucuresti, Constanta, Cluj si Timisoara.

Tendinte
Mobilierul exotic modern se evidentiaza prin linii drepte si functionalitate. Potrivit reprezentantilor Praktiker, preferintele clientilor pentru mobilierul din impletituri, fie ca este vorba de zambila de apa, frunza de banan sau rattan, demonstreaza apropierea oamenilor de zona eco.

Ei adauga faptul ca pentru un efect deosebit, se merge pe culori cum ar fi maro inchis, pentru canapelele supradimensionate si seturile pentru cafea sau culoarea naturala a impletiturilor, in combinatii cu perne viu colorate.

In general, mobilierul exotic nu este pretentios si se poate integra cu usurinta in spatiul de living si in zonele de relaxare, iar clientii il prefera pentru simplitatea formei si pentru efectul decorativ special.

“Tendintele actuale in design se orienteaza spre abordarea unui stil compozit, care valorifica cele mai variate elemente provenite din diferite epoci si diferite culturi”, explica Dan Dumitrescu.

Reprezentantul Exotique spune ca stilul minimalist persista pe piata, insa au inceput sa apara si amenajarile “glamour” care combina forma clasica a mobilierului cu materiale contemporane si moderne. Pentru acest an, compania promoveaza in continuare colectiile clasice din lemn masiv si piele insa vine in completare cu o colectie ceva mai speciala de mobilier, piesele fiind acoperite cu foita de aur pictata si placate cu decoratiuni din metal.

DE RETINUT:
Mobilierul exotic incepe sa fie din ce in ce mai prezent in  casele romanilor, spre deosebire de anii 2005 - 2006, cand exista o tendinta accentuata a clientilor de a cumpara mobilier din piele si lemn masiv.
Inainte de declansarea crizei economice importatorii din domeniu practicau adaosuri comerciale de doua cifre, dar in prezent acestea ajung la maxim 5%.
Produsele sunt, in general, importate din tari precum Malaezia, Tailanda, Vietnam, Indonesia, Laos, Maroc, China si Bali.
Pe perioada verii, cel mai bine se vinde mobilierul pentru terasa, iar in restul anului mobilierul pentru dormitor, cel pentru living sau bucatariile.
Pentru a atrage segmente mai largi de cumparatori, importatorii de mobilier exotic adauga la portofoliul deja existent si accesorii si obiecte decorative.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.