Banii sunt oferiti prin “Programul national multinanual pe perioada 2002 - 2012 de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri”.

In primul an de participare la program suma maxima anuala primita de o firma care isi desfasoara activitatea intr-un incubator este de 40.000 de lei, fara TVA.

Aceasta valoare poate fi de maxim 60% din cheltuielile aferente infiintarii beneficiarului, pentru firmele nou-infiintate, de 40% in cazul cheltuielilor legate de utilitatile comune aferente functionarii incubatorului de afaceri, distribuite fiecarui beneficiar al programului, si de 30% pentru serviciile de asistenta si consultanta de specialitate.

In al doilea an de participare la program al unei firme, suma maxima primita este de 30.000 de lei, fara TVA. Aceasta nu va depasi 30% din valoarea utilitatilor comune aferente functionarii incubatorului de afaceri, distribuite fiecarui beneficiar al programului, si 20% din valoarea serviciilor de asistenta si consultanta de specialitate.

In al treilea an de participare la program pot fi accesati maxim 25.000 de lei, fara TVA. Aceasta suma poate fi de cel mult 20% din valoarea utilitatilor comune aferente functionarii incubatorului de afaceri, distribuite fiecarui beneficiar al programului, si 15% din valoarea serviciilor de asistenta si consultanta de specialitate.

Pe langa firmele care isi desfasoara activitatea intr-un incubator, pot sa primeasca bani si administratorii acestor spatii.

“Contravaloarea alocatiei de la bugetul Programului pentru reabilitarea spatiilor fiecarei locatii destinate desfasurarii activitatii de incubare este de maximum 500.000 de lei, pentru incubatoarele noi, si de minim 200.000 de lei, pentru incubatoarele existente, aprobate pentru a intra in procesul de modernizare si/ sau extindere”, precizeaza Cristian Haiduc, presedintele Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (AIPPIMM).

In functie de activitate, vor fi alocati maxim 130.000 de lei pentru dotarea si utilarea incubatoarelor noi si cel mult 50.000 de lei pentru reutilari ca urmare a uzurii fizice si morale a dotarilor si echipamentelor de la incubatoarele in functiune.

Derularea programului
Programul se deruleaza conform Memorandumului de intelegere incheiat intre AIPPIMM si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltarea Romaniei (PNUD).

“In vederea obtinerii informatiilor si a documentatiei necesare pentru inscrierea in Program, precum si pentru depunerea solicitarilor de inscriere pentru procesul de instruire, potentialii beneficiari se vor adresa administratorului incubatorului, la sediul acestuia sau la sediul incubatorului. Informatii referitoare la Program si la procesul de instruire a potentialilor beneficiari vor fi disponibile si pe paginile de internet ale autoritatilor publice locale, PNUD si AIPPIMM”, spune Cristian Haiduc.

In cadrul acestui program, AIPPIMM este coordonatorul national, PNUD este autoritatea de implementare, iar Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC) este agentia nationala de executie.

Cine poate primi finantare
Beneficiarii programului sunt antreprenorii care vor sa infiinteze o companie sau firmele cu cel mult doi ani de activitate la data inregristrarii cererii pentru inscrierea in incubator.

Firma trebuie sa fie IMM si in primul an de functionare in incubator sa infiinteze cel putin trei locuri de munca pe care sa le mentina pe intreaga perioada de derulare a programului.

IMM-ul este obligat si sa ia toate masurile necesare pentru a-si creste cifra de afaceri in fiecare an fiscal, sa incheie contracte cu parteneri economici din afara incubatorului de afaceri si sa stea in incubator cel mult trei ani, perioada pentru care va semna un contract - cadru de incubare.

Pe langa conditiile mentionate, in cazul firmelor cu o activitate de maxim doi ani este obligatoriu ca in anul fiscal anterior incubarii sa aiba in medie trei angajati si sa desfasoare numai activitati de productie de bunuri si/ sau de prestari de servicii. De asemenea, firmele cu activitate vor trebui sa aiba platite toate impozitele, taxele si datoriile catre bugetul de stat si bugetele locale.

Nu pot participa la acest program companiile din domeniul financiar - bancar, imobiliare, agricultura, pescuit, industria carbonifera si cele care au ca activitate principala comertul.

Cheltuieli eligibile
Firmele pot solicita finantare pentru activitatile de dezvoltare a afacerilor, precum si pentru participarea la targuri si expozitii, obtinerea certificarilor ISO specifice activitati desfasurate sau proiectarea si gazduirea unei pagini web.

“Eligibilitatea acestor cheltuieli, precum si cuantumul acestora vor fi stabilite de PNUD cu aprobarea AIPPIMM”, mai spune Cristian Haiduc.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Beneficiarii acestui program sunt IMM-urile noi, cele care sunt infiintate de maxim doi ani si administratorii incubatoarelor de afaceri.
Firmele primesc anual finantari intre 40.000 de lei si 25.000 de lei, fara TVA, valoarea scazand pe parcursul celor celor trei ani perioada maxima in care pot sta in incubator.
Incubatoarele primesc anual intre 200.000 de lei si 500.000 de lei, in functie de vechime.
Administratorii incubatoarelor vor primi in avans 50.000 de dolari pentru cei cinci ani pentru care se semneaza contractul - cadru de administrare.
Rezultatul evaluarii este anuntat la cinci zile lucratoare de la data evaluarii proiectului sau a ofertelor.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Liviu Taloi spune ca in prima parte a acestui an toate segmentele comertului online au fost afectate de criza financiara, insa cel mai afectat a fost sectorul IT&C, pe fondul marjelor foarte mici care genereaza costuri foarte mari.

De altfel, in afara scaderii marjelor de profit, s-au inregistrat si falimente, in special in domeniul IT&C, restul magazinelor online mentinand marjele la acelasi nivel ca in 2008.

Reprezentantii companiilor din acest domeniu considera ca cea mai importanta tranzactie inregistrata recent este achizitia de catre Asesoft Distribution a pachetului majoritar de actiuni eMAG.ro.

“Desi presupune anumite modificari in spectrul competitiv din industria online a vanzarilor de produse IT, a fost o tranzactie buna pentru mediul online din Romania, deoarece da incredere consumatorilor, dar si investitorilor, cu privire la dinamica si dezvoltarea acestei piete”, spune pentru startups.ro Marius Ghenea, Presedinte la Fit Distribution.

Au existat pe piata si alte mutari importante, cum ar fi extinderea Fit Distribution. Compania a cumparat retaileri online, a deschis noi magazine online proprii (de exemplu, TOYfun.ro, un magazin online specializat pe jucarii si produse pentru copii) sau a lansat magazine in parteneriat (FashionUp.ro)
 

In ceea ce priveste achizitiile, la inceputul anului, compania lui Marius Ghenea a cumparat domeniul 24pc.ro si a lansat shopIT.ro.

Tot in prima parte a anului, Alexis Bonte si Alexandre Almajeanu au investit in FloriLaBucuresti.ro. Iar recent, FlorilaBucuresti.ro s-a extins prin achizitionarea SaraFlowes.ro.

Marius Ghenea estimeaza ca in a doua jumatate a anului dinamica tranzactiilor se va mari, in perspectiva unei crize de durata.

“Asa cum arata criza economica actuala, multi dintre jucatorii din piata online au inceput sa epuizeze solutiile proprii de a compensa efectele crizei (reduceri de costuri, restructurari, optimizari etc.) si au nevoie de alte solutii care nu pot fi gasite in interiorul business-ului, ci in afara acestuia: parteneri pentru posibile fuziuni, investitori pentru achizitii sau preluarea de participatii in companie etc”, spune Ghenea.

In opinia lui Marius Ghenea, magazinele online care au fost achizitionate au fost in general cele cu probleme financiare sau fara suport investitional solid, deoarece acestea sunt afacerile cele mai vulnerabile intr-o perioada de criza, indiferent ca vorbim de business online sau offline. In ceea ce priveste fuziunile, Ghenea considera ca acestea se intampla mai degraba pe piete mature, decat pe piete emergente.

“Cel putin la nivelul magazinelor online importante, nu au existat falimente, poate cu una - doua exceptii. Exista insa numeroase falimente mici si iesiri din piata ale unor jucatori mici din online, aceasta fiind o situatie oarecum normala pentru o piata incipienta si pentru un tip de business care are bariere de intrare naturale mai mici decat orice alt domeniu”, explica Ghenea.

Volumul tranzactiilor prin card a depasit estimarile
 “La nivel de industrie, am avut parte de cateva investitii si extinderi in mediul online iar o serie de companii din mediul offline, precum MyAir, Bamboo sau Paralela 45 au ales sa abordeze si internetul ca piata de desfacere”, spune Carmen Sebe, Director General la GeCad ePayment.

Ea considera ca unul dintre motivele dezvoltarii pietei este faptul ca magazinele online au inceput sa fie mai atente la calitatea serviciilor si si-au inmultit ofertele, pentru a atrage mai multi clienti. Rezultatul a fost ca aceste actiuni, alaturi de avantajele internetului si de ritmul de dezvoltare a industriei au generat o crestere a platilor cu cardul in primele sase luni, in ciuda situatiei economice.

“Toate segmentele au inregistrat progrese semnificative, cu exceptia produselor IT - Hardware unde s-a constat o scadere usoara de 2% in numarul tranzactiilor, fata de aceeasi perioada a anului 2008”, precizeaza Sebe.

Volumul tranzactiilor realizate cu cardul in prima jumatate a anului a depasit asteptarile specialistilor, cu o crestere de peste 25% fata de anul trecut. Potrivit datelor RomCard, prima jumatate a anului s-a finalizat cu un bilant de 570.000 de tranzactii.

“La inceputul anului am estimat un volum total de 70 milioane de euro, pentru 2009. Evolutia de pana acum a aratat ca estimarile noastre sunt corecte si ca este posibil sa depasim nivelul la care ne asteptam noi, avand in vedere ca in primele sase luni ale anului volumele tranzactionate au fost mai mari de jumatate din totalul estimat”, spune pentru startups.ro Carmen Sebe.

Potrivit datelor GeCad ePayment, in prima jumatate a anului, tranzactiile online au atins un volum de 43,5 milioane euro, in crestere cu 68% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

In ceea ce priveste a doua jumatate a anului, reprezentantii GeCad ePayment estimeaza depasirea nivelului inregistrat in prima jumatate a anului si o crestere de 15% - 17% in sistemul ePayment.

Specialistii considera ca industria se afla intr-un proces de crestere naturala, ceea ce se intampla cu orice domeniu aflat la inceputul ciclului de viata. Tot comparativ cu prima perioada a anului in curs, Valentin-Stefan Costache, eCommerce & Electronic Disputes Dept. Team Leader la RomCard estimeaza o crestere mai moderata, de 10%, in contextul actual, si avand in vedere tendinta de crestere din prima jumatate a anului.

Valoarea medie a cumparaturilor prin card a scazut
In prima jumatate a anului, in sistemul ePayment au intrat 100 de magazine online noi, majoritatea fiind din segmentul e-tail si servicii. De asemenea, s-au lansat magazine si din industria transportului si turismului. Comparativ cu perioada similara a anului trecut, prima jumatate din 2009 s-a diferentiat prin crestere pe acest segment, volumele tranzactiilor fiind cu 68% mai mari. Evolutia tranzactiilor este pusa de specialisti pe seama increderii generate de acest sistem in randurile consumatorilor.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Falimentele din prima parte a anului s-au inregistrat mai ales in domeniul IT&C, restul magazinelor online mentinand marjele la acelasi nivel ca in 2008.
Marius Ghenea estimeaza ca in a doua jumatate a anului dinamica tranzactiilor se va mari, in perspectiva unei crize de durata.
Volumul tranzactiilor realizate cu cardul in prima jumatate a anului a depasit asteptarile specialistilor, cu o crestere de peste 25% fata de anul trecut.
Potrivit GeCad ePayment, in prima jumatate a anului, tranzactiile online au atins un volum de 43,5 milioane euro, in crestere cu 68% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Valoarea medie a tranzactiilor online a scazut cu aproximativ 10 euro, in mare parte din cauza comportamentului clientilor care se orienteaza acum spre produse mai ieftine.
Mircea Scarlatescu este de parere ca sistemul de afiliere poate reprezenta unul dintre motoarele de crestere ale comertului online in Romania.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“In  multe firme exista atmosfera de <capitalism salbatic>, individualism si hiper competitie”, spune pentru startups.ro Dan  Popa, trainer & partner la Team Doctor.

El adauga faptul ca in Romania exista mari diferente intre cultura declarata/dorita de catre management si cea reala, existenta in firma.

“Multe organizatii isi fixeaza valori ambitioase si acestea raman doar cuvinte frumoase pe care aproape nimeni din firma nu le poate reproduce exact. Cred ca cel mai bine ar fi ca organizatiile sa isi aleaga valori realiste, legate de obiectivele lor pe termen mediu si lung si adaptate la materialul uman existent, adica distanta intre cultura dorita si cea reala sa nu fie atat de mare, altfel cultura dorita isi pierde pana si caracterul orientativ”, mai spune Popa.

In urma unei cercetari realizate de catre consultantii Human Synergistics a reiesit ca modelele de cultura organizationala practicate in companiile din Romania reflecta fidel mentalitatea nationala.

“Am identificat un model de a face lucrurile intalnit in majoritatea organizatiilor, iar acest model este o combinatie de atitudini de tip competitiv, conventional si auto-dezvoltare”, spune pentru startups.ro Iuliana Stan, Business Manager la Human Synergistics Romania.

Ea precizeaza ca stilul competitiv apare atunci cand angajatii percep ca sunt permanent intr-o intrecere cu cei din jurul lor, colegi, sefi, subalterni, si ca au ceva de demonstrat. In acest caz, stilul competitiv are conotatie negativa. (Citeste aici mai multe despre influenta culturii organizationale asupra afacerii)

“Din date, stim ca organzatiile romanesti sunt mai competitive decat 90% dintre organizatiile din lume. Cuvantul competitiv trebuie inteles in profunzimea lui, in sensul de competitie. In acceptiunea aceasta doar trebuie sa intelegem ca e greu sa avem totdeauna dreptate si sa traim intr-o lume de campioni”, adauga Stan.

Caracteristici comune
Desi cultura organizationala este specifica fiecarei organizatii, specialistii in resurse umane identifica o serie de caracteristici comune angajatilor din organizatiile din Romania. Acestea sunt, pe langa  competitivitatea in sensul negativ, opozitia (tendinta de a critica lucrurile facute de ceilalti si de a evidentia greselile), stilul conventional (supunerea la reguli fara a le pune in discutie) si autodezvoltarea.

In opinia Cristinei Stroe, managing partner la Vertical 4 Consulting, acesta din urma este singurul stil constructiv care caracterizeaza in mod preponderent organizatiile din Romania.

“Se doreste ca oamenii sa faca bine si lucrurile marunte, sa faca ceea ce le place, sa isi mentina integritatea”, spune Stroe.

Consultantul mentioneaza ca tendinta de agresivitate care ne caracterizeaza in comportamentul zilnic, observabil in societate, in spatiile publice, in familii, in trafic etc., se regaseste, in mod firesc, si la nivelul organizatiilor, aceasta fiind dublata de o puternica dorinta de autodezvoltare.

Din punct de vedere al agresivitatii, “ne asemanam cu culturile balcanice care au acelasi tip de atitudini”, considera Sorin Paun, Partener la Ascendis Consulting.

Start-up-urile si cultura organizationala
In cazul companiilor lansate recent, cultura lor organizationala se afla la inceput de drum. Aceste firme, indiferent de dimensiune si de domeniul de activitate, au o cultura in formare, dictata, in general, de antreprenorul care o conduce.

Astfel, potrivit studiului Human Synergistics, in faza de inceput a unei organizatii, stilurile tind sa fie mai degraba defensive, din cauza incertitudinilor si presiunilor pe care cel care conduce afacerea le resimte.

“Start-up-urile au acea cultura pe care o impun cei care pornesc afacerea, de cele mai multe ori similara cu cea in care au fost formati in trecut conducatorii afacerii”, considera Popa.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Managerii romani incurajeaza in sens negativ competitivitatea interna, considerand-o o parghie motivationala.
Cultura organizationala din start-up-uri este generata de atitudinea liderului, a antreprenorului care a construit afacerea.
Performantele angajatilor sunt influentate de climatul organizational.
Schimbarea culturii organizationale poate avea si efecte negative - de exemplu, este posibil ca noua cultura sa nu se potriveasca tuturor angajatilor.
Procesul schimbarii se dovedeste dificil mai ales pentru cei din structura de conducere.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Programul Helen Doron Early English (HDEE) a luat nastere in anul 1985, in Israel. Extinderea sub forma de franciza a inceput la scurt timp dupa initierea si dezvoltarea programului in tara de origine.

Astazi, programul este prezent in 32 de tari din intreaga lume, prin intermediul a  496 de Learning Centres (n.red. - centrele in care se desfasoara cursurile de limba engleza) si 50 de master francizati.

Primul si singurul contract de master franciza HDEE in Romania a fost semnat in septembrie 2008, pentru zona Transilvania. Acesta prevedea promovarea si dezvoltarea marcii Helen Doron si a programului Helen Doron Early English in 11 judete din centrul si vestul Romaniei - Sibiu, Cluj, Mures, Bistrita-Nasaud, Salaj, Alba, Hunedoara, Bihor, Arad, Timis si Caras-Severin.

In octombrie 2008, a fost deschis un centru de predare a limbii engleze in Sibiu, prin investitia master francizatului zonal. In acelasi timp, a mai fost deschis un centru in Satu Mare, pentru care a fost incheiat un contract de franciza simpla direct cu firma din Israel, neexistand inca un master francizat pentru aceasta zona.

“In ceea ce priveste teritoriul meu de master francizat, sunt in discutii avansate cu mai multe persoane interesate sa deschida Learning Centres in zona mea. Orasele vizate sunt Oradea, Timisoara si Cluj-Napoca” , spune pentru startups.ro Cornel Barlea, detinatorul master francizei pentru zona Transilvania.

Intentia grupului Helen Doron este de a acoperi si restul teritoriului Romaniei prin vanzarea  altor trei - patru francize tip master, in paralel cu vanzarea de francize simple pentru deschiderea de noi Learning Centres in fiecare oras, potrivit lui Cornel Barlea.

Investitie. Rezultate
Preluarea unei francize simple Helen Doron presupune deschiderea unui Learning Centre intr-un teritoriu atribuit prin contractul de franciza.

Investitia initiala se ridica la aproximativ 7.500 de euro, din care circa trei sferturi reprezinta taxa de franciza, iar restul cheltuielile cu amenajarea spatiului pentru viitorul Learning Centre.

Investitia este relevanta pentru o unitate de 140 mp - suprafata considerata medie pentru un centru Helen Doron. Suma mentionata poate varia in functie de echipamentele pe care fiecare francizat le detine deja (computer, imprimanta etc) si de cat de departe vrea sa mearga cu amenajarea centrului.

Potrivit detinatorului master francizei pe zona Transilvania, recuperarea investitiei initiale depinde foarte mult de dinamica pe care o are fiecare Learning Centre si de ritmul propriu pe care si-l impune fiecare francizat.

“Cred ca o perioada de maxim doi ani pentru recuperarea investitiei este o apreciere reala. Cert este insa faptul ca pe masura ce brandul Helen Doron Early English devine tot mai cunoscut si in Romania, durata de amortizare a investitiei scade considerabil”, adauga Cornel Barlea.

El mai spune ca, in medie, cifra de afaceri care poate fi inregistrata de un Learning Centre intr-un an se ridica la aproximativ 40.000 de euro.

Cifra poate fi influentata de amplasarea centrului, precum si de capacitatea francizantului de a promova si organiza cursurile de engleza pentru copii.

In ceea ce priveste investitia in preluarea unei master francize Helen Doron, aceasta se incadreaza intre 20.000 de euro si 30.000 de euro. Cornel Barlea spune ca suma variaza in functie de marimea zonei care ii este atribuita master francizatului si de investitia initiala pe care o va face in propriul Learning Centre.

“Recuperarea investitiei depinde foarte mult de rapiditatea cu care  isi dezvolta zona. Poate fi vorba de o perioada de unu, doi sau trei ani. De obicei nu mai mult de trei ani“, adauga master francizatul pe zona Transilvania.

Obtinerea unei francize simple
Cei care aleg sa candideze la obtinerea unei francize simple, trebuie sa stapaneasca foarte bine limba engleza. Asta pentru ca, de-a lungul timpului, vor trebui sa participe la diverse seminarii si conferinte organizate de Helen Doron.

In ceea ce priveste experienta in business, nu exista criterii eliminatorii, deoarece francizatii beneficiaza de training in domeniul afacerilor si se bucura de suport din partea master francizatului pe toata durata desfasurarii activitatii.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Domeniul de activitate: cursuri de limba engleza pentru copii
Investitie initiala: 7.500 de euro
Taxe pe parcursul afacerii: redevente trimestriale, calculate ca procent din cifra de afaceri, precum si alte doua taxe anuale fixe pentru marketing local si regional.
Cifra de afaceri: cifra de afaceri care poate fi inregistrata de un Learning Centre intr-un an se ridica la aproximativ 40.000 de euro
Orase vizate in prima faza: Oradea, Timisoara si Cluj-Napoca

Redactor: Oana Caltea

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.