Potrivit noului studiu Nielsen "Global E-commerce and the New Retail", un sfert din respondenti declara ca deja comanda produse de bacanie online cu livrare la domiciliu si mai mult de jumatate (55%) doresc sa comande in viitor.

Vestea buna pentru retailul traditional (din "caramida si mortar") este ca click-urile nu vor inlocui prea curand caramizile. Cumparaturile online au o serie de beneficii, dar magazinele fizice au si ele avantaje puternice - mai ales pentru piata de FMCG. De fapt, majoritatea respondentilor la nivel global (61%) declara ca mersul la cumparaturi este o experienta placuta si antrenanta. Un procentaj similar (57%) considera aceasta vizita la magazin drept o iesire placuta cu familia.

Cu toate acestea, studiul Nielsen arata cum click-urile intr-adevar "conduc pana la caramizi", iar aceasta informatie este foarte importanta pentru retaileri si producatori, care trebuie sa interactioneze cu clientul cat mai devreme pe calea pana la cumparatura finala. Gasirea magazinului, crearea listei de cumparaturi, verificarea preturilor, analiza produselor, citirea comentariilor altor utilizatori sau a continutului publicat de producatori si retailer sunt punctele de contact de pe aceasta cale.

"Comertul conectat este o realitate. Consumatorii nu mai cumpara exclusiv online sau offline, ci au o abordare combinata, folosind canalul care se potriveste cel mai bine nevoilor lor. Cei mai de success retaileri si producatori vor fi cei care se plaseaza la intersectia dintre lumea fizica si cea virtuala, folosind tehnologia pentru a satisface cumparatorul oriunde, oricum si oricand doreste acesta sa cumpere", spune Patrick Dodd, presedinte al Global Retailer vertical, Nielsen.

Retailerii au multe optiuni de digitalizare in magazine, cum ar fi cupoane pe mobil, aplicatii pentru liste de cumparaturi sau furnizarea de informatii prin Wi-Fi in magazine. Folosirea cupoanelor mobile (18%) si listele mobile de cumparaturi (15%) sunt cele mai utilizate forme de angajament digital in-store pe care le mentioneaza respondentii la nivel global, cu aproape doua treimi din ei intentionand sa le foloseasca in viitor (65, respectiv 64%).

14% din respondenti au descarcat deja aplicatia mobila a progamului de fidelitate a unui retailer pentru a primi informatii despre oferte, iar 63% sunt dispusi sa foloseasca o aplicatie, daca este disponibila. Aproximativ unul din 10 respondenti (12%) se conecteaza pe Wi-Fi in magazine pentru a primi informatii despre oferte, 11% folosesc computerele din magazine pentru a vedea gama largita de produse si tot 11% scaneaza QR coduri pentru a accesa informatii suplimentare.
 

Ce produse se cumpara online si offline
Cosurile virtuale nu le oglindesc neaparat pe cele fizice. De fapt, relatia dintre cele doua este, de cele mai multe ori, una inversa. In SUA, de exemplu, mixul de produse vandute online este de aproximativ 60% non-food si 40% food, ce reprezinta exact imaginea inversa a bunurilor de larg consum din magazine, care este 60% food si 40% non-food.

"Consumatorii imbratiseaza ideea de a cumpara anumite produse online, dar unele categorii sunt pur si simplu mai potrivite pentru comertul online decat altele. In timp ce anumite produse de larg consum vor servi ca o <rampa de pornire> pentru noi categorii online, ratele de adoptare variaza de la piata la piata. Intelegerea a ceea ce consumatorii cumpara, atat online cat si offline, va va permite sa prioritizati initiativele digitale si sa organizati actiuni in categoriile care maresc cosul de cumparaturi si frecventa vizitelor in magazin", adauga Patrick Dodd.

In general, categoriile cu cel mai mare potential pentru succes in lumea digitala sunt care pot fi depozitate (precum produsele de ingrijire personala  si produsele de uz casnic) - acestea reprezentand prima alegere pentru e-commerce.

Produsele cu uz imediat (precum alimente proaspete si congelate, condimente si bauturi), vor avea un grad de adoptare mai lent in zona de e-commerce.

Totusi, regulile generale nu se aplica pentru fiecare piata. De exemplu, in China, tara care a cunoscut o crestere fenomenala a produselor FMCG achizitionate online, produsele alimentare au reprezentat principalul motor de crestere. Intre 2013 si 2014, cota de piata a laptelui si a ciocolatei in mediul online au crescut cu 91%, respectiv 59%. In plus, exista o oportunitate extraordinara in segmentele de nisa - in mod special privind alimentatia sanatoasa precum si alte categorii care sunt mai greu de gasit la raft.

Cand vine vorba de preferintele legate de cumparaturile din magazin, peisajul de retail pentru tarile dezvoltate este diferit fata de cel din tarile in curs de dezvoltare. In tarile dezvoltate, vanzarile sunt concentrate in supermarketuri mari si hypermarketuri, reprezentand 61% din vanzarile de produse de ingrijire personala, 62% produse alimentare si bauturi si 79% produse de ingrijire casnica. In categoriile produselor alimentare si bauturi, magazinele din comertul traditional reprezinta 20% din vanzari. Similar, referitor la produsele de ingrijire persoanla, 22% din vanzari provin din farmacii.

In tarile in curs de dezvoltare, peisajul este mult mai fragmentat. Produsele alimentare si bauturile reprezinta categoria cea mai concentrata. 45% din vanzari provind din comertul traditional. Produsele de ingrijire personala si cele de uz casnic, pe de alta parte, sunt impartite pe patru canale: farmacii, hypermarketuri, supermarketuri si magazine traditionale. Desi hypermarketurile si supermarketurile cresc in aceste piete, importanta magazinelor din comertul traditional nu ar trebui ignorata.
 

In ce magazine se fac achizitiile offline
Pentru toate cele trei categorii incluse in studiu (produse alimentare si bauturi, produse de uz casnic si produse pentru ingrijirea personala), cel mai mare canal din punct de vedere al vanzarilor nu a fost si cel care a avut cea mai mare rata de crestere, indicand o fragmentare in crestere a cotei globale de piata a comertului.

In categoria produselor alimentare si a bauturilor, magazinele traditionale cresc cel mai rapid (+5%). Supermarketurile si hypermarketurile raman in continuare importante pentru aceste categorii, dar consumatorii se bazeaza din ce in ce mai mult pe formatele mai mici precum magazinele traditionale, care indeplinesc nevoile lor privind confortul si rapiditatea. Povestea este similara pentru produsele de uz casnic si de ingrijire personala.

"Supermarketurile mari si hypermarketurile reprezinta jucatori importanti in peisajul de retail la nivel global si acest lucru va continua si in viitor. Dar magazinele de format mai mic au o pondere considerabila in unele categorii si cresc in altele. Eforturile legate de distributie ar trebui sa se bazeze pe o combinatie intre ambele variante. Intelegerea locului in care consumatorii cumpara si ce categorii achizitioneaza va ajuta sa dezvoltati strategii mai precise, pentru fiecare piata in parte", adauga Patrick Dodd.

Consumatorii au mai multe optiuni de cumparare ca oricand, si, pe masura de canalele se dezvolta, construirea si protejarea loialitatii nu este o sarcina usoara.

Pentru a face clientii sa se intoarca si a doua oara, trebuie sa intelegem ce ii face sa aleaga un magazin in favoarea altuia.

Pretul reprezinta factorul principal pentru modificarea comportamentului consumatorilor. La nivel global, 68% declara ca pretul, urmat de calitate (55%), reprezinta principalele motivele pentru care schimba un magazin pentru altul. Acestea sunt urmate de  comoditate (46%), promotiile speciale (45%), curatenia (39%) si portofoliul de produse (36%). Personalul magazinului reprezinta un factor doar pentru 27% dintre respondenti.

Chiar daca "era digitala" este deja o realitate, cei mai multi consumatori vor continua sa cumpere majoritatea bunurilor din magazine, chiar daca schimba canalele utilizate. Ei vor folosi orice format care li se potriveste mai bine nevoilor lor de confort, alegere si valoare. Prin urmare, este esential ca retailerii si producatorii sa foloseasca atat canalele fizice, cat si pe cele digitale pentru a optimiza experienta de cumparare.

Studiul "Global E-commerce and the New Retail" a fost realizat intre 13 august 2014 si 5 septembrie 2014 si a analizat raspunsurile online a 30.000 de respondenti din 60 de tari, pentru a intelege cum va afecta tehnologia digitala piata de retail in viitor. Raportul analizeaza cum este folosita tehnologia digitala de catre consumatori si ofera indicii despre modul in care producatorii si retailerii pot alege solutii flexibile pentru a imbunatati experienta de cumparare si pentru a creste traficul si vanzarile in fiecare canal. Sondajul Nielsen este bazat doar pe comportamentul respondetilor care au acces la internet.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Dintr-o analiza Coface, realizata pe baza datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului, rezulta ca, in primul trimestru al anului 2015 au fost deschise 2.740 de insolvente noi, in scadere cu aproximativ 58% fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand s-au inregistrat 6.512 insolvente.

Cu toate acestea, raportat la 1.000 de firme active, incidenta insolventelor este de patru ori mai mare decat media inregistrata pe plan regional, Romania fiind pe prima pozitie din acest punct de vedere.

Scaderea record a numarului de insolvente in primul trimestru al anului 2015 se datoreaza scaderii firmelor insolvente cu cifra de afaceri sub 100.000 de euro. In acelasi timp, contractia este datorata si unui efect de baza semnificativ (prin comparatie cu un record istoric inregistrat in anul anterior).

Insa, numarul insolventelor deschise in primele trei luni ale anului curent in randul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro este de 170 de firme, in crestere cu aproximativ 13%, fata de aceeasi perioda a anului anterior. Astfel, socul social (numarul locurilor de munca care ar putea fi pierdute) este mai mare cu 24%.
 

Distributia sectoriala si teritoriala a firmelor insolvente
Din punctul de vedere al distributiei sectoriale, fabricarea produselor textile, asanarea si indepartarea gunoaielor, constructiile, HoReCa si industria alimentara sunt in top cinci sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolventelor raportat la 1.000 de firme active.

Distributia teritoriala a cazurilor de insolventa din primul trimestru al anului 2015 a suferit modificari importante fata de situatia existenta in aceeasi perioada a anului anterior. Astfel, daca numarul insolventelor nou deschise a inregistrat contractii similare comparativ cu anul anterior pentru toate regiunile, zona de Sud si S - V se remarca printr-o scadere majora (-70%).
 

Evolutia in timp a firmelor insolvente
Pentru o cercetare mai aprofundata a cauzelor care au determinat intrarea in insolventa a companiilor in primul trimestru al anului curent, Coface a analizat declaratiile financiare ale acestor companii pentru perioada 2008 - 2013. Astfel, se observa ca:

• Una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrarii in insolventa a fost dezechilibrarea graduala a structurii bilantului. Companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de indatorare ajungand la aproape 95% in 2013), care au fost orientate cu precadere catre investitii pe termen lung;

Acestea din urma nu au generat venituri suplimentare sau o crestere a productivitatii prin imbunatatirea marginii operationale. Din contra, veniturile medii au scazut, dinamica nefiind cuplata cu o ajustare corespunzatoare a cheltuielilor.

• Companiile care au intrat in insolventa in primul trimestru al anului 2015 au inregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creantelor, crescand gradual de la 82 de zile (2008) pana la 155 de zile (2013). Acest lucru a determinat plata din ce in ce mai lenta a facturilor catre furnizori, durata medie de plata aproape triplandu-se in aceeasi perioada, ajungand de la 85 de zile (2008) la 239 de zile (2013).

• Aspectele observate in randul companiilor insolvente nu raman izolate de situatia generala a economiei romanesti, ci se incadreaza in contextul general al structurii de finantare al companiilor private. Astfel, nivelul creantelor raportate in bilant de catre companiile private aproape ca s-a dublat in ultimii opt ani, crescand de la 167 de miliarde de lei (anul 2007) la peste 310 miliarde de lei (anul 2014). In acest conditii, nivelul cumulat al creantelor comerciale inregistrate la nivel national pentru anul 2014 depaseste de aproape trei ori soldul creditelor bancare acordate companiilor non-financiare.

• In cazul modului de finantare al companiilor, analistii Coface aproximeaza ca cererea de credite inregistrata in anul 2014 este de aproximativ 10 ori mai mica decat cea din 2008. Restrictiile de finantare care au persistat in perioada 2009 - 2012 si care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM-uri, au determinat companiile mari si foarte mari sa joace un rol din ce in ce mai semnificativ de “banci comerciale” pentru clientii acestora, preferand sa accepte termene de incasare extinse. Pe fondul acestor modificari structurale din economie, efectul de contagiune si propagare a unor socuri negative este mult mai rapid in prezent, cu atat mai mult cu cat fenomenul de intrare in insolventa a unui numar in crestere a firmelor mari si foarte mari s-a accelerat in primul trimestru al anului curent.

Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania, spune ca scaderea insolventelor este explicata mai degraba pe fondul unui efect de baza si al comparatiei cu un volum record al insolventelor nou deschise in aceeasi perioada a anului anterior. Astfel, 98% din scaderea insolventelor se regaseste in randul companiilor mici, in timp ce numarul companiilor insolvente care inregistreaza o cifra de afaceri peste 1 milion de euro este in crestere cu 13%. Raportul dintre numarul companiilor care si-au intrerupt activitatea (toate formele) relativ la numarul companiilor nou inregistrate (SRL) a crescut de aproape cinci ori in perioada analizata, de la nivelul inregistrat in anul 2008, respectiv 0,48, la aproape 2,32, nivelul inregistrat in anul 2014.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Pentru a identifica provocarile cu care se confrunta angajatii din diverse companii in tara lor, in contextul in care, in prezent, pozitiile manageriale se transfera catre generatiile mai tinere, EY a realizat studiul "Work-life challenges across generations".

Analiza a vizat in mod special generatia Y (persoane nascute intre anii 1980 - 2000), care se confrunta cu o "furtuna perfecta" provocata de cresterea dramatica a responsabilitatilor individuale generate de ocuparea unor functii manageriale, simultan cu transformarea lor in parinti.

Avand in vedere ca acesti tineri, care sunt si parinti, sunt supusi unor presiuni tot mai mari, studiul a urmarit sa evidentieze ce isi doresc angajatii de la un loc de munca si de ce renunta la el, de ce raman acolo si cum difera aceste motivatii in functie de generatie.

Derulat in randurile unui numar de aproximativ 9.700 de angajati cu norma intreaga din companii de dimensiuni diferite din SUA, Germania, Japonia, China, Mexic, Brazilia, India si Marea Britanie, studiul  are la baza criterii care tin de geografie, generatie, sex, statut parental si o comparatie manageri versus non-manageri.

Principalele trei concluzii ale studiului:
• La nivel global, aproximativ 50% dintre manageri muncesc peste 40 de ore pe saptamana si patru din zece declara ca numarul de ore suplimentare a crescut in ultimii cinci ani, cele mai multe cresteri fiind inregistrate in randul celor din generatia Y, care sunt si parinti.
• Principalele constrangeri care domina provocarile legate de raportul viata profesionala-viata privata sunt: salariile stagnante, cheltuielile in crestere, numarul de ore petrecute la munca si cresterea numarului de responsabilitati la munca si acasa.
• Aproximativ jumatate dintre respondentii care fac parte din generatia Y si din generatia X (persoane nascute intre 1964 si 1980) au mentionat drept cauza cresterea responsabilitatilor la locul de munca iar, mai mult de 40%, cresterea responsabilitatilor fata de familie.

"Suntem bombardati cu posibilitati atat in sfera profesionala, cat si in cea privata, iar optiunile de cariera acum sunt nu doar mai prezente si mai variate, ci si mai puternic promovate pe multele canale de informare actuale. Pericolul generatiei Y este tentatia si relatia acesteia cu sinele sau, mai precis, cu perceptia de sine a fiecaruia. Aceasta perceptie pierde teren in fata exteriorului si ne trezim cu un <eu> avid de maximum de satisfactii, pe care ni le dorim cu un efort cat mai rezonabil. in aceasta cheie, vad concluziile acestui studiu, cu rezultate mai mult decat rezonabile la nivel de asteptari ale generatiei Y fata de angajatorii lor. Este normal sa vrei o viata echilibrata, sa te poti bucura de timp liber si de bucurii impartasite cu cei dragi. Este rezonabil sa vrei toate aceste lucruri. Este uman. In acelasi timp, orice alegere inseamna si o renuntare. Orice aspiratie la o cariera implinita inseamna un angajament de a renunta la o parte din aceste lucruri care sunt normale, in favoarea altor beneficii. Pledez pentru ideea ca, desi fiecare angajator intelege aceste asteptari, el nu isi poate asuma toate efectele alegerilor individuale. Pledez pentru o relatie echilibrata si matura intre alegerile si asteptarile pe care le avem. Daca le acceleram pe amandoua in acelasi timp, putem risca sa cream noi insine premisele pentru a nu fi intelesi", spune Andreea Mihnea, director HR, EY Romania.
 

Gestionarea raportului viata profesionala-viata privata este tot mai dificila
Principalul motiv pentru care unu din trei angajati cu norma intreaga spune ca a devenit mai greu de gestionat raportul viata profesionala-viata privata in ultimii cinci ani este acela ca "salariul nu a crescut foarte mult, insa cheltuielile da". Acest motiv a fost strans legat de "responsabilitatile mele de la locul de munca au crescut".

Celelalte cinci motive principale includ: cresterea responsabilitatii fata de familie, cresterea numarului de ore suplimentare si aparitia copiilor in viata persoanelor intervievate.

La nivel global, generatiile mai tinere au constatat o crestere mare a numarului de ore suplimentare in ultimii cinci ani, perioada care a coincis cu accesul multora la pozitii manageriale si in care si-au intemeiat familii. 47% dintre managerii apartinand generatiei Y au raportat o crestere a numarului de ore lucrate comparativ cu 38% dintre managerii apartinand generatiei X (1965-1980) si 28% dintre managerii apartinand generatiei "baby boomers" (1946-1964).

Dintre cei care ocupa pozitii manageriale, parintii care lucreaza cu norma intreaga (41%) au declarat ca le-a crescut numarul de ore lucrate in ultimii cinci ani, fata de 37% dintre cei care nu sunt parinti.

Angajatii cu norma intreaga din Germania si Japonia sunt cei mai predispusi sa afirme ca gestionarea raportului viata profesionala-viata privata a devenit mai dificila, insa la fel sustin si un sfert din angajatii americani. tarile unde cei care sunt parintii considera cel mai greu de gestionat raportul viata profesionala-viata privata sunt Germania, Marea Britanie, India si SUA.
 

Principalele motive ale demisiei: cresteri salariale minimale, lipsa oportunitatilor de promovare, numar excesiv de ore suplimentare
Avand in vedere contextul in care multe companii incearca sa-si pastreze angajatii pe masura ce conditiile macroeconomice se imbunatatesc (iar tot mai multi tineri din generatia Y ajung sa ocupe pozitii manageriale si devin parinti) studiul EY a cautat sa identifice principalele motive pentru care angajatii cu norma intreaga renunta la locul de munca.

Cele mai importante cinci motive rezultate au fost: cresteri salariale minimale, lipsa oportunitatilor de avansare in cariera, numar excesiv de ore suplimentare lucrate, un mediu de lucru care nu incurajeaza lucrul in echipa si un manager care nu permite un program de lucru flexibil.

Printre motive au fost mentionate si prejudecata angajatorilor si a colegilor ca indivizii care au un program flexibil sau isi iau concedii vor suferi consecinte privind cariera, lipsa totala de flexibilitate la locul de munca, inclusiv a optiunii de a face naveta si prea multe calatorii de lunga durata in interes de serviciu.

Parintii sunt mai predispusi decat cei care nu sunt parintii sa mentioneze lipsa oportunitatilor de promovare ca motiv de demisie, demonstrand astfel ca isi doresc sa avanseze in cariera dupa ce au copii.
 

Ce isi doresc angajatii de la locul de munca?
Dupa salarii si pachetele de beneficii, principalele cinci lucruri mentionate de angajati ca fiind foarte importante pentru un potential loc de munca sunt: "sa am un program de lucru flexibil si sa dispun in acelasi timp de aceleasi sanse de promovare", strans legat de “sa pot lucra alaturi de colegii mei, inclusiv seful meu, care sa imi sprijine eforturile de a munci flexibil", mentionat de 74%.

Alte beneficii legate de flexibilitate cautate de angajatii cu norma intreaga sunt: un program de lucru informal, flexibil, atunci cand are nevoie, concedii parentale platite si un numar rezonabil de ore suplimentare lucrate.

La nivel global, cei din generatia Y sunt mai predispusi decat cei care apartin altor generatii sa declare ca e important sa primeasca concedii parentale platite sau subventii pentru ingrijirea copilului.

Un rezultat interesant a fost acela ca doua treimi din angajatii cu norma intreaga ar prefera sa se poata reloca mai aproape de familie decat sa beneficieze de reducerea numarului de deplasari in interes de serviciu, subventii pentru ingrijirea copiilor, posibilitatea de a inchide mesageria electronica si apelurile telefonice atunci cand au nevoie de timp pentru altceva si de a lucra de acasa.
 

Impactul economiei asupra casniciei, muncii, educatiei si planificarii familiale
In ultimii cinci ani, conditiile economice au jucat un rol semnificativ in peisajul provocarilor cu care se confrunta angajatii cu norma intreaga si au afectat in diverse moduri viata privata a acestora.

Peste 20% din angajati isi incurajeaza partenerul de viata sa se intoarca la locul de munca si 25% dintre ei si-au indemnat partenerul de viata sa nu demisioneze sau sa nu-si reduca numarul de ore lucrate pentru un echilibru mai bun al raportului viata profesionala-viata privata.

Aproximativ 23% din angajati au decis sa nu mai aiba alti copii, iar 20% au amanat decizia de a avea si alti copii.

Casniciile au fost si ele afectate. Conditiile economice au determinat aproape unu din sase angajati cu norma intreaga sa divorteze sau sa se separe de partener si aproape inca o sesime sa amane obtinerea unui divort.

Aproximativ unu din cinci angajati cu norma intreaga au fost obligati sa intrerupa sau sa amane urmarea unor programe educationale sau au declarat ca le-a fost redusa capacitatea de a plati pentru educatia copiilor lor.

Sondajul EY a fost derulat online, de catre Harris Poll, in numele EY, intre 20 noiembrie 2014 si 14 ianuarie 2015 in randul a 9.699 de adulti cu varste cuprinse intre 18 ani si 67 de ani, angajati cu norma intreaga in diverse companii din SUA, Marea Britanie, India, Japonia, China, Germania, Mexic si Brazilia.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Potrivit studiului PwC "Business Success beyond the short term", bazat pe  rezultatele celei de-a 17-a editii a sondajului PwC Global CEO Survey, sustenabilitatea sta in prezent la baza succesului unei afaceri si a continuitatii acesteia, iar concentrarea exclusiva pe performanta financiara ar putea duce la pierderea din vedere a unor aspecte importante pentru companie, dar si pentru societate in ansamblu, asa cum este gestionarea rationala a resurselor finite ale planetei.

"Sustenabilitatea corporativa  inseamna mai mult decat a folosi becuri ecologice, a recicla si a fi filantrop si  presupune mai mult decat activitatea departamentelor de responsabilitate sociala si sustenabilitate, incluzand  si activitatile de achizitii, financiar, gestionarea riscului, strategie, tehnologie, relatia cu investitorii, precum si departamentul de resurse umane", spune Mircea Bozga, Risk Assurance Partner, PwC Romania.

Aproape trei sferturi dintre directorii generali considera ca o afacere inseamna mult mai mult decat profit. 76% dintre respondenti recunosc importanta satisfacerii nevoilor societatii in ansamblu, dincolo de cele ale investitorilor, clientilor sau angajatilor, precum si necesitatea apararii intereselor generatiilor viitoare. Iar 69% considera ca scopul unei afaceri nu este doar profitul, ci si protejarea intereselor tuturor partilor implicate.

Mircea Bozga spune ca ceea ce clientii, furnizorii, angajatii, guvernul si societatea in general asteapta de la o companie este schimbarea modelului de afaceri, cu un accent mai mare pus pe sustenabilitate.

"Cu totii ne dorim ca afacerea sa aiba succes, dar nu cu orice pret. Cu o populatie a globului in crestere, care se straduieste sa isi  imbunatateasca nivelul de trai in contextul unei planete cu resurse limitate, companiile trebuie sa anticipeze schimbarile globale si sa isi modifice modul de operare, pentru a tine pasul cu aceste transformari. Provocarea consta in felul in care schimbarile pot sau ar trebui sa conduca la o transformare fundamentala, in modul in care organizatiile sunt conduse si in care actionarii isi masoara succesul. Iar pentru acesta este nevoie de adoptarea unor raportari integrate care sa ofere tuturor partilor interesate acces la o gama larga de informatii despre companie si impactul activitatii acesteia in comunitate”, adauga Mircea Bogza.

O abordare sustenabila a afacerii inseamna dincolo de performantele financiare si informatii de natura non-financiara,  avand rolul de a sustine si directiona strategia pe termen lung a companiei. 

De exemplu, raportul de sustenabilitate al companiei PUMA din 2011, elaborat de PwC, a aratat ca 94% din impactul asupra mediului al companiei era generat in cadrul procesului de productie si distributie. Dispunand de aceste informatii, PUMA a dezvoltat o noua linie de articole sport numita InCycle  facute din materiale reciclabile si biodegradabile,  impactul asupra mediului fiind redus cu  aproape o treime  fata de articolele traditionale din piele.

Crearea unor produse si servicii de calitate este doar un aspect al sustenabilitatii. Multe companii se implica in activitati ce au drept scop imbunatatirea nivelului de trai. Desi pare  un act filantropic, este in acceasi masura si o decizie rationala de afaceri. Cresterea nivelului de salubrizare, sponsorizarea studentilor sau construirea de scoli  contribuie  la diminuarea nivelului de saracie si la imbunatatirea nivelului de educatie,  a starii de sanatate a angajatilor si la crearea unei baze mai largi de selectie pentru atragerea viitorilor angajati.

Alina Sima, Manager, Risk Assurance responsabila de serviciile de sustenabilitate, PwC Romania, spune ca  si la nivelul Uniunii Europene se doreste cresterea transparentei in privinta prezentarii informatiilor nefinanciare ale companiilor. O recenta Directiva prevede ca, din 2017,  anumite intreprinderi mari de interes public  trebuie  sa intocmeasca o declaratie nefinanciara care sa contina informatii privind aspectele de mediu, sociale si de personal, cele legate de respectarea drepturilor omului, combaterea coruptiei si a darii de mita. O astfel de declaratie ar trebui sa includa o descriere a politicilor, a rezultatelor si a riscurilor legate de aceste aspecte si ar trebui sa fie integrata in raportul de gestiune al intreprinderii in cauza.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.