Proiectul BEPS: o redefinire a principiilor fiscalitatii la nivel global
In timp ce Romania se afla intr-un proces amplu de rescriere a codului fiscal, este de asteptat ca schimbarile sa nu se opreasca aici, intrucat pe plan international exista o initiativa de amploare care va schimba radical modelul de business al companiilor multinationale.
Proiectul BEPS reprezinta o mobilizare fara precedent a tarilor OECD/G20, care inainteaza intr-un ritm alert si care in scurt timp va redefini principiile fiscalitatii in domeniul impozitelor directe, spun reprezentantii Deloitte Romania.
Planul BEPS vizeaza recomandari privind modificari la nivelul tratatelor de evitare a dublei impuneri, legislatiei domestice a statelor, precum si altor instrumente internationale privind schimbul de informatii. Planul de actiune BEPS este o initiativa a tarilor G20 / OECD si reprezinta un set de 15 actiuni menite sa reduca fenomenul de mutare artificiala a profiturilor in jurisdictii in care sistemul fiscal de impozitare este favorabil.
“Contextul in care a aparut aceasta initiativa are aspecte legislative, economice si de etica. Din punct de vedere legislativ, la nivel international, legislatia nu a tinut pasul cu globalizarea, in special in sfera mediului digital. Problema economica este reprezentata de diversele masuri economice unilaterale adoptate de state, in contextul crizei economice, pentru a proteja interesul economic national. Acestea pot conduce la dubla impozitare pentru companiile care desfasoara tranzactii tansfrontaliere. Din punct de vedere etic, prin acces la informatii si globalizare, companiile multinationale dispun de resursele necesare pentru a-si structura activitatile astfel incat sa isi optimizeze intr-un mod legal impozitele platite la nivel de grup”, spune Daniel Petre, Director servicii fiscale, Impozite directe in cadrul Deloitte Romania.
Planul BEPS isi propune corelarea impozitarii profiturilor cu locul unde au fost generate, respectiv locul in care a fost generata valoarea adaugata, evitarea dublei ne-impuneri și transferul artificial al profiturilor in jurisdictii cu impozitare favorabila, consolidarea regulilor in domeniul preturilor de transfer, inclusiv cerintele de documentare si dezvoltarea mecanismelor de solutionare a divergentelor in domeniul fiscal. Acestea se vor realiza prin modificari ale: legislatiilor nationale, conventiei Model OECD de evitare a dublei impuneri si in consecinta a conventiilor bilaterale incheiate intre state, ghidul OECD privind preturile de transfer, dezvoltarea unui nou instrument juridic multilaterial pentru implementarea noilor masuri, la care tarile vor adera voluntar.
"Planul de actiuni BEPS consta intr-un set de 15 actiuni. Acesta nu vizeaza modificarea cotelor de impozitare, ci modalitatea de atribuire/alocare a profiturilor (bazei impozabile) intre jurisdictii. Planul de actiune BEPS include prevederi specifice atat cu privire la pasii ce trebuie urmati in vederea implementarii masurilor, cat si cu privire la termenii de implementare si resursele ce pot fi utilizate in acest sens. Masurile si recomandarile planului de actiuni BEPS au fost dezvoltate printr-un proces de consultare a autoritatilor cu mediul de afaceri (companii si consultanti). Desi nu este membra OECD, Romania ia parte la discutiile privind masurile propuse in cadrul planului de actiuni BEPS. Avand o economie strans legata de economia mondiala si poate chiar dependenta de investitiile straine directe, Romania va fi impactata de masurile propuse de planul de actiuni BEPS. In ceea ce priveste domeniul preturilor de transfer, codul fiscal face referire directa la ghidul OECD privind preturile de transfer si astfel, orice modificare adusa acestuia prin planul de actiuni BEPS va fi preluata implicit in legislatia nationala", spune Ciprian Gavriliu, Director servicii fiscale, Preturi de transfer in cadrul Deloitte Romania
In urma unui studiu efectuat de Deloitte la nivel global, anul acesta, in cadrul a mai mult de 600 de companii multinationale, reiese ca: 90% dintre respondenti anticipeaza ca obligatiile de raportare vor creste substantial ca urmare a implementarii planului de actiuni BEPS si 75% dintre respondenti anticipeaza ca vor fi afectati de dubla impunere, ca urmare a masurilor unilaterale implementate in perioada de tranzitie la masurile recomandate de planul de actiuni BEPS. De asemenea, 96% dintre respondenti sunt de parere ca numarul de inspectii fiscale va creste ca urmare a planului de actiuni BEPS.
Care va fi impactul in Romania in urma implementarii planului de actiuni BEPS?
Ca urmare a modificarilor legislative propuse de planul de actiuni BEPS (atat la nivelul legislatiei nationale, cat si al conventiilor de evitare a dublei impuneri), impactul actiunilor va fi resimtit la nivelul mediului de afaceri, al statului, al autoritatilor fiscale si companiilor multinationale.
"Alocarea profiturilor in functie de locul unde se desfasoara in principal activitatile economice va duce la cresterea bazei impozabile in Romania, in special in ceea ce priveste urmatoarele aspecte: economia digitala si activitati auxiliare, finantare si active intangibile. Profiturile generate de companiile care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei exclusiv prin mijloace digitale, fara prezenta fizica (sediu sau angajati) vor fi impozitate tinand cont de vanzarile generate catre clienti din acel stat. De asemenea, vor fi introduse noi reguli mai stricte de deducere a costurillor de finantare. Remunerarea activelor intangibile ar trebui sa fie corelata cu locul unde se desfasoara activitatile care creeaza valoare adaugata. Astfel, impozitarea se va face in functie de substanta economica, si nu doar de dreptul de proprietate/detinere a activelor necorporale", mentioneaza Daniel Petre.
Ciprian Gavriliu spune ca deciziile de investire intr-un anumit stat se iau pe baza unui cumul de factori (de exemplu, forta de lucru, costuri de productie, piata de desfacere), cel fiscal fiind doar unul dintre ele. Astfel, planul de actiuni BEPS nu va influenta neaparat decizia de a investi in Romania, ci mai degraba ruta prin care se vor realiza investitiile. De asemenea, proiectul BEPS propune masuri si recomandari care sa se aplice in mod unitar in toate statele care vor adera la planul de Actiuni BEPS, si nu doar in Romania, astfel ca noile reglementari nu vor reprezenta un factor diferentiator in luarea deciziilor de investire, comparativ cu altele care adopta masurile propuse de planul de actiuni BEPS. Planul de actiuni BEPS nu vizeaza facilitatile fiscale acordate de state, acestea ramanand in continuare un aspect de politica interna.
Din punct de vedere al autoritatilor fiscale, vor fi introduse noi reguli prin prisma impozitului pe profit, preturi de transfer si impozit cu retinere la sursa in vederea implementarii masurilor propuse de planul de actiuni BEPS. Schimbul de informatii va spori pe doua planuri, respectiv printr-o crestere a transparentei si raportarii de informatii de catre contribuabili catre autoritati fiscale, dar si intre autoritatile fiscale ale diverselor state (de exemplu, publicarea acordurilor de pret in avans, respectiv a solutiilor fiscale emise cu privire la aplicarea anumitor regimuri "preferentiale"’).
Noile informatii de care vor dispune autoritatile fiscale vor genera implicit schimbari in abordarea analizelor de risc a contribuabililor in vederea derularii controalelor fiscale. Atat pentru a analiza noile informatii raportate de contribuabili, dar si pentru a creste capacitatea de colaborare cu alte state pe planul schimbului de informatii, este posibil ca autoritatile fiscale sa resimta nevoia de personal calificat suplimentar, precum si de o imbunatatire a sistemelor informatice care sa permita aceste aspecte.
"Noile reguli implementate in urma planului de actiuni BEPS pot conduce la restructurari ale activitatilor desfasurate de companiile multinationale. Noile reguli vor necesita o analiza a procesului de creare de valoare adaugata in cadrul lantului de companii, alocarii de riscuri si capital, precum si a dezvoltarii si utilizarii de active intangibile", spune Daniel Petre.
Ciprian Gavriliu considera ca noile cerinte de documentare a preturilor de transfer conduc la transparenta sporita, ceea ce va da posibilitatea identificarii de potentiale inconsistente privind politicile de preturi de transfer aplicate in diverse state. Grupurile de companii vor raporta catre autoritatile fiscale ale tuturor statelor in care activeaza informatii cu privire la alocarea veniturilor globale intre jurisdictii, impozitele platite si activitatea economica desfasurata. Astfel, una din consecintele acestei masuri consta in cresterea necesitatii documentarii preturilor de transfer atat din perspectiva volumului, cat si a gradului de detaliere.
"Se vor introduce noi reguli de raportare cu privire la structuri si tranzactii de planificare fiscala <agresiva>. Accentul pe substanta economica a tranzactiilor si pe crearea de valoarea adaugata in cadrul grupurilor de companii va necesita dezvoltarea de politici interne solide, mai ales in scopul implementarii si monitorizarii procedurilor de preturi de transfer", spune Ciprian Gavriliu.
Pentru a raspunde la planul de actiuni BEPS, un CFO/tax manager trebuie sa: identifice actiunile BEPS care vor avea impact asupra companiei sale; masoare impactul modificarilor propuse de planul de actiuni BEPS; prioritizeze importanta actiunilor BEPS; comunice persoanelor interesate (de exemplu, actionari) impactul planului de actiuni BEPS; dezvolte metode de a raspunde la planul de actiuni BEPS.
Spre deosebire de alte initiative ale OECD, planul de actiuni BEPS a evoluat intr-un ritm alert. Calendarul pentru emiterea recomandarilor s-a intins pe parcursul anilor 2014 - 2015 si incepand cu anul 2016 va incepe procesul de tranzitie. Se asteapta ca implementarea efectiva sa inceapa in anul 2018, iar schimbarile asteptate sunt foarte importante pentru mediul de afaceri romanesc.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Antreprenoriatul social - o solutie pentru dezvoltarea comunitatilor
Afacerile sociale reprezinta afaceri viabile economic care, prin insasi activitatea lor, contribuie la rezolvarea unei probleme sociale. Ele creeaza locuri de munca si sunt o solutie pentru dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor.
Printre categoriile defavorizate care reprezinta potentiali beneficiari ai afacerilor sociale sunt somerii de lunga durata, intretinatorii de familii numeroase, mamele singure sau persoanele cu dizabilitati, se mentioneaza intr-un document de prezentare a antreprenoriatului social, realizat de echipa competitiei de antreprenoriat social "Fabricat in Tara lui Andrei".
Economia sociala in Uniunea Europeana
Ultimele date publicate in Atlasul Economiei Sociale 2014, arata ca, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 10% din mediul de afaceri european este reprezentat de afaceri sociale sau "intreprinderi sociale", asa cum sunt denumite in literatura de specialitate. Acestea integreaza peste 11 milioane de angajati, sub diferite forme de organizare.
Statele Uniunii Europene se afla in diverse stadii de adoptare a unor masuri non-financiare, facilitati fiscale sau chiar sprijinirea directa a economiei sociale:
• Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie, Spania, Portugalia si Irlanda au legi comprehensive privind economia sociala;
• In Germania, Danemarca si Suedia economia sociala functioneaza in baza parteneriatului social public-privat, fiind prevazute facilitati;
• Masuri non-financiare de sprijinire a antreprenoriatului social exista in Belgia, Finlanda si Marea Britanie. Aici se gasesc incubatoare regionale, servicii de consultanta pentru inceperea si dezvoltarea de afaceri sociale si centre de asistenta tehnica;
• Facilitati fiscale, precum scutirile de taxe si impozite sau sub forma acordurilor de cooperare prin intermediul carora sistemul public de protectie sociala subcontracteaza de la entitati private servicii sociale sunt si ele intalnite. Un exemplu in acest sens este Portugalia;
• Sprijin direct, prin programe de finantare a infiintarii si dezvoltarii afacerilor si economiei sociale;
• Sprijin combinat, prin aplicarea masurilor non-financiare si fiscale.
In octombrie 2014, Comitetul Economic si Social European (CESE) a prezentat concluzii si recomandari privind afacerile sociale. In timp ce interesul pentru acestea si vizibilitatea lor a crescut, se remarca in continuare o nevoie de constientizare si intelegere a modului in care ele functioneaza.
Afacerile sociale in Romania
Raportul Comisiei Europene din 2014 legat de peisajul economiei sociale in Romania subliniaza faptul ca tara se confrunta cu o constientizare precara a conceptului de afacere sociala. De asemenea, nu exista o politica legislativa de incurajare sau sprijinire a crearii si dezvoltarii de afaceri sociale.
Legea economiei sociale inaintata de Guvernul Romaniei inca din decembrie 2013, se afla la nivel de proiect de lege. Aceasta ramane inca in dezbatere, intrucat in ianuarie 2015 Ministerul Muncii a propus Comisiei de Munca o serie de amendamente la propriul sau proiect de lege.
Conform raportului de tara "Inovarea sociala in Romania" realizat de catre Institutul de Economie Sociala, se estimeaza ca exista aproximativ 7.000 afaceri sociale in Romania si 131.127 de angajati in structuri de economie sociala, care ar indeplini criteriile impuse de definitia Social Business Initiative (SBI).
In Atlasul Economiei Sociale din 2014, statisticile arata ca urmatoarele sectoare au avut cea mai mare pondere a asociatiilor si fundatiilor active economic:
• Silvicultura (51%);
• Agricultura (31%);
• Sectorul profesional (12%);
• Educatie, cultura si de dezvoltare / sectoare de turism (fiecare cu 9%).
Oportunitati de finantare pentru afaceri sociale
Antreprenoriatul social se contureaza, ca fenomen stabil, atat in ochii ONG-urilor, antreprenorilor, beneficiarilor, dar si al investitorilor.
Un studiu desfasurat de Cult Market Research in 2015, la initiativa OMV Petrom, arata faptul ca in Romania antreprenoriatul social este privit ca principala oportunitate de dezvoltare identificata de 75% dintre reprezentantii societatii civile. De asemenea, 83% dintre reprezentantii ONG-urilor considera ca antreprenoriatul social este un domeniu in care ar trebui sa se implice companiile din Romania.
In ceea ce priveste accesul la fonduri si stimulente fiscale, acesta a evoluat pe parcursul ultimilor ani, prin aparitia unor scheme de finantare din partea Fondului Social European (FSE), a competitiei de afaceri sociale desfasurate de Fundatia Nonprofit Enterprise and Self-Sustainability Team (NESsT) in Romania si a programului Fabricat in Tara lui Andrei, organizat de OMV Petrom.
Citeste aici mai multe articole despre antreprenoriat social.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
We Are Here si Impact Hub Bucharest devin parteneri si promoveaza impreuna conceptul de crowdfunding
Incepand cu 1 iulie 2015, antreprenorii romani vor fi incurajati sa isi finanteze si testeze ideile de afaceri prin crowdfunding, pe platforma WeAreHere.ro, promovata de fondatorii acesteia impreuna cu Impact Hub Bucharest, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
In cei aproape doi ani de la lansare, We Are Here s-a adresat in mod special proiectelor din domeniul creativ si cultural, cu care colaborarea va continua, insa, in urma parteneriatului cu Impact Hub, reprezentantii platformei isi propun sa dezvolte noi oportunitati de finantare prin crowdfunding pentru start-up-uri.
"Asteptam pe platforma antreprenori gata sa isi testeze produsele, sa ceara feedback de la primii lor consumatori, sa se dedice promovarii si explicarii noului concept pe care il lanseaza. si suntem dispusi sa lucram cot la cot cu ei pentru succesul fiecarei campanii", spune Andrei Dumitrescu, Co-fondator, We Are Here.
O campanie de crowdfunding este o metoda rapida de testare, finantare si conectare cu clientii a ideilor noi de afaceri.
Initiatorul prezinta afacerea catre potentialii cumparatori si poate vinde in avans produsele sau serviciile pe care le prezinta. El obtine in acest fel un studiu de piata extrem de relevant, inainte sa investeasca sume considerabile in ideea lui. Cumparatorii si sustinatorii noii afaceri sunt avantajati prin preturi promotionale si acces la servicii si produse care nu ar putea aparea pe piata fara ajutorul lor.
Pe data de 1 iulie va avea loc prima intalnire We Are Makers, dintr-o serie de evenimente lunare la care We Are Here si Impact Hub ii invita pe initiatorii de campanii si pe cei care iau in calcul o campanie de crowdfunding.
Antreprenorii participanti vor avea la dispozitie un kit We Are Makers - o colectie de materiale special concepute pentru a-i ghida pas cu pas pe initiatori (de la lansarea campaniei pana la livrarea recompenselor). Printre subiectele ce urmeaza sa fie abordate in cadrul intalnirii se afla:
• Cum sa te pregatesti de crowdfunding si in ce stadiu trebuie sa fie proiectul;
• Cum se promovezi campania inainte si dupa lansare;
• Cum se poate testa si valida o idee de afaceri prin crowdfunding;
• Ce poti oferi sustinatorilor tai ca recompensa.
Evenimentul este gratuit in limita a 20 de participanti, iar inscrierile se fac online.
Platforma We Are Here a fost lansata in august 2013 si a gazduit 52 de campanii de crowdfunding, 26 dintre ele fiind finantate cu succes, suma toata finantata fiind de 46.136 de euro, stransa cu ajutorul a 1.470 de sustinatori.
Prezenta in Bucuresti din 2012, organizatia Impact Hub face parte din reteaua globala cu acelasi nume, prezenta in peste 60 de orase de pe 5 continente, unde ofera spatii de lucru colaborative, programe de dezvoltare si incubare a afacerii, conferinte si evenimente.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Angajatorii romani prevad un climat de angajare in mare parte pozitiv in trimestrul III
Activitatea de angajare va continua intr-un ritm pozitiv, dar moderat, in urmatoarele trei luni, se mentioneaza in editia din trimestrul III/2015 a Studiului Manpower privind Perspectivele de Angajare de Forta de Munca.
25% dintre angajatorii romani anunta intentii de crestere a numarului de angajati in al treilea trimestru al anului 2015, iar 11% anticipeaza scaderi, rezultand o previziune neta de angajare ajustata sezonier de +7%, cu 2 puncte procentuale mai slaba decat in trimestrul II, dar si decat in trimestrul III/2014. Cu toate acestea, este de asteptat ca in intervalul iulie - septembrie 2015, numarul de angajati sa creasca in mai mica sau mai mare masura in noua din cele 10 sectoare de activitate si sapte din cele opt regiuni.
"Piata este mai dinamica decat in trimestrele anterioare: mai mult de o treime din angajatori prevad o schimbare in dimensiunea fortei lor de munca si doar 62% nu anticipeaza modificari. O mare parte a activitatii va fi pozitiva, dat fiind ca 1 din 4 angajatori romani anunta intentia de a isi creste numarul de angajati, dar diferentele dintre regiuni si sectoare de activitate continua sa persiste. Aceasta inseamna ca cei aflati in cautarea unui loc de munca ar trebui sa-si evalueze oportunitatile de angajare in ansamblu, pe o scara mai larga, iar angajatorii ar trebui sa ia in considerare bazine mai variate de forta de munca, cu nivele diferentiate de talente disponible sau deficitare, atunci cand isi formuleaza strategiile de crestere si investitie”, spune Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup Romania.
Cu o singura exceptie, in ultimele 10 trimestre, angajatorii din industria prelucratoare au fost cei mai optimisti din tara si continua sa prognozeze un ritm de angajare sustinut si in trimestrul III/2015. Previziunea neta de angajare in sector este de +19%, cu 7 puncte procentuale sub cea din trimestrul II si cu doar 1 punct procentual mai puternica decat in trimestrul III al anului trecut.
Cea mai abrupta scadere fata de trimestrul anterior, de 13 puncte procentuale, este raportata de catre angajatorii din sectorul comert cu ridicata si cu amanuntul, unde previziunea neta de angajare este de +9%, fata de +22% in trimestrul II. Intentiile de angajare s-au restrans fata de trimestrul trecut in opt din cele 10 sectoare de activitate, au ramas stabile intr-unul, si au crescut cu o marja mica in cel de-al zecelea. Perspectivele sunt insa pozitive in ansamblu, cu exceptia sectorului energie electrica, apa, gaze, in care previziunea este de -8% pentru al doilea trimestru consecutiv, si nu a atins cote pozitive decat o singura data in ultimii doi ani.
Intentiile de angajare au slabit fata de trimestrul II si din punct de vedere regional, cu pana la 23 de puncte procentuale in regiunea Nord-Est si cu 18 puncte procentuale in regiunea Sud, angajatorii din regiunea Centru fiind singurii care si-au consolidat prognoza fata de trimestrul anterior cu doar 1 punct procentual, de la +13% la +14%.
Prognoza este insa in mare parte pozitiva, cu exceptia regiunii Sud-Vest, unde perspectivele de angajare raman stationare, cu o previziune de 0%. Cei mai optimisti sunt angajatorii din regiunea Vest, care raporteaza o previziune neta de angajare de +21%, cu 4 puncte procentuale mai slaba decat in trimestrul anterior, dar considerabil mai puternica decat in trimestrul III/2014, fata de care s-a intarit cu 15 puncte procentuale. Pentru regiunile Nord-Est si Bucuresti si Ilfov angajatorii au prognoze moderate, raportand previziuni de +8%, respectiv +7%.
Angajatorii din organizatiile cu peste 250 de angajati si cei din organizatiile mijlocii (intre 50 si 249 de angajati) sunt din nou cei mai dispusi sa-si creasca numarul de angajati, raportand previziuni de +15%, respectiv +12% pentru intervalul iulie - septembrie. Cu toate acestea, optimismul acestor angajatori s-a diminuat oarecum fata de trimestrul trecut, ceea ce s-a intamplat si in cazul organizatiilor mici, unde previziunea neta de angajare de +5% este cu 3 puncte procentuale mai slaba decat in trimestrul II/2015. In schimb, ritmul de angajare din organizatiile foarte mici, cu pana la 10 angajati, a incetinit considerabil fata de trimestrul anterior (cu 9 puncte procentuale), angajatorii raportand o previziune neta de angajare de 0%.
Valentin Petrof spune ca optimismul angajatorilor s-a atenuat putin fata de trimestrul anterior, dar intentiile de angajare continua sa fie pozitive, ceea ce nu poate fi decat in avantajul celor aflati in cautarea unui loc de munca, mai ales proaspetii absolventi din 2015. Totusi, aceasta prognoza poate duce la dificultati in recrutare.
S-a vazut recent ca a crescut cu 7% (fata de 2014) ponderea angajatorilor care spun ca numarul de candidati calificati disponibili pe piata este insuficient pentru nevoile lor. Pe fondul unor planuri de angajare robuste, competitia pentru talente se va intensifica, deci angajatorii ar trebui sa aiba in vedere solutii noi pentru a putea sustine cresterile de personal pe care le-au prognozat in trimestrul III.
Studiul Manpower privind perspectivele angajarii de forta de munca este cel mai longeviv si cuprinzator studiu din lume privind activitatea de angajare.
ManpowerGroup administreaza acest studiu predictiv inca din 1962, iar in prezent in cercetare sunt inclusi peste 59.000 de angajatori din 42 de tari si teritorii, carora le sunt masurate trimestrial intentiile de a-si creste sau de a-si diminua numarul total de angajati pe parcursul trimestrului urmator. Previziunea neta de angajare se obtine facand diferenta dintre procentul de angajatori care anticipeaza o crestere a volumului total de angajari si procentul de angajatori care prevad o scadere a angajarilor in locatia lor, in trimestrul urmator. Pentru tarile care au acumulat date cel putin 17 trimestre consecutiv, printre care si Romania, cifrele citate au fost supuse ajustarii sezoniere, cu exceptia cazului in care se specifica altfel. Pentru Romania, cercetarea de teren s-a derulat in intervalul 15 - 28 aprilie 2015, pe un esantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obtinute au o marja de eroare de +/-3,9%.
Rezultatele tuturor celor 42 de tari pot fi vizualizate interactiv pe platforma online dedicata.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Creste cererea pe segmentul de alimente speciale
Potrivit Mariei Martac, director general la Alimentespeciale.ro, piata de alimente speciale pentru persoanele care sufera de intoleranta la gluten s-a dezvoltat din ce in ce mai mult in ultima perioada si in Romania, atat in mediul online, cat si in segmentul de retail, desi inca nu se poate compara cu nivelul celorlalte state europene.
Astfel, painea, faina si derivatele, dulciurile de patiserie, pastele, ciocolata sau bauturile fara gluten sunt doar cateva dintre produsele de care persoanele cu intoleranta la gluten se pot bucura in continuare, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
“Conform ultimelor prognoze, la nivel global, peste 1% din populatie este afectata de intoleranta la gluten, in timp ce in Romania, tara cu specific preponderent agrar, se estimeaza ca peste 3% - 10% sufera de celiachie sau de o forma mai usoara de intoleranta sau sensibilitate la gluten”, spune Maria Martac.
In ceea ce priveste volumul de produse fara gluten comercializate pe AlimenteSpeciale.ro, reprezentanta companiei spune ca acestea reprezinta aproximativ 25% din vanzarile lunare, cererea si interesul pentru ele fiind tot mai mari de la un an la altul.
“Produsele pentru alimentatie speciala si, in special, cele pentru intoleranta la gluten sunt importate in proportie foarte mare, in Romania neexistand inca o capacitate de productie reprezentativa pe acest segment. Producatorii cu care noi colaboram sunt certificati fara gluten, astfel incat riscul de contaminare a alimentelor este zero, iar acest lucru poate fi vizibil mai ales in gradul de multumire al clientilor”, adauga Maria Martac.
Lansat in 2012, AlimenteSpeciale.ro este un magazin online specializat care comercializeaza o gama variata de alimente si suplimente nutritive destinate copiilor sau adultilor cu programe speciale de nutritie (alimente fara gluten, hiperproteice, dietetice, suplimenti energetici, produse bio, organice, vegane, alimente fara lactoza sau iod etc.) sau interesati de un stil de viata cat mai sanatos.
Magazinul online face parte din portofoliul companiei locale Flama Invest, alaturi de magazinul online cu produse destinate copiilor, Bebikut.ro.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Medicamentele ieftine si vitale nu se gasesc pe piata pentru ca distribuitorii nu mai sunt interesati de ele
Acesta este unul din subiectele discutate in cadrul evenimentului Health Forum, organizat saptamana trecuta de BusinessMark, la Hotel Howard Johnson Grand Plaza, Bucuresti.
Forumul si-a propus sa vina in intampinarea specialistilor din sectorul de sanatate si farmaceutic cu discutii utile asupra problemelor cu care se confrunta sistemul in Romania, dar si asupra perspectivelor de dezvoltare. Prima zi a evenimentului a fost dedicata sectorului farmaceutic, iar a doua zi a fost dedicata sectorului de sanatate.
”In prezent, 6% din PIB este la sanatate. Nu este foarte usor sa aduci bani in acest sector. in 2015 fondul de asigurari de sanatate este 22 miliarde de lei, adica 3,2% din PIB. Avem insa 1.001 de categorii care contribuie cu 0%. Practic, in Romania contribuie la buget 5 milioane de oameni, asigurati sunt 18 milioane de oameni, iar cu capacitate de munca avem 9 milioane de persoane”, a spus Horia Cristian, Vicepresedinte, Comisia pentru sanatate si familie, Camera Deputatilor.
In opinia sa, 70% din bugetul aferent sanatatii ar trebui sa fie acoperit de sistemul de stat, o parte dintr-un cont de economii de sanatate, iar restul din asigurarile private.
”Asigurare de sanatate ar trebui sa fie problema personala a fiecaruia si nu a angajatorului. Ar fi bine daca acesta nu ar mai fi obligat sa plateasca atat cat plateste in prezent catre asigurarile de sanatate, ci sa plateasca 2% intr-un Cont de Economii de Sanatate. Acesta ar fi foarte util, putand asigura serviciile sanitare necesare angajatului sau chiar sa fie atasat pensiei, in cazul in care nu este utilizat. in cazul in care angajatul si-ar da demisia, suma stransa ar ramane angajatorului”, a propus Horia Cristian.
Mircea Cinteza, Vicepresedinte, Colegiul Medicilor din Romania, a atras atentia asupra tratamentelor care nu sunt adoptate si in Romania.
”La noi nu exista o regula prin care marile inovatii sa fie luate in calcul in functie de succesul pe care il au la vindecare. Programul de infarct miocardic, de exemplu, a fost un succes, dar in acest moment se adreseaza numai unui singur tip de infarct, desi exista un alt tip de infarct cu incidenta dubla, care nu este luat in calcul. Ingrozitor este si ca medicamentele ieftine nu se gasesc pe piata pentru ca distribuitorii nu mai sunt interesati de ele, dar pentru multi pacienti ele sunt vitale. Compania Nationala Unifarm ar trebui sa fie obligata sa aduca acele medicamente ieftine si necesare vietii, medicamente pe care distribuitorii nu le aduc, nefiind profitabile. Trebuie sa le asigure pentru ca altfel se pierd vieti si este vina noastra concreta”, a declarat Mircea Cinteza.
In Institutul Clinic Fundeni, 11.500 de pacienti primesc servicii medicale in regim de spitalizare in fiecare luna.
”Nici o firma nu doreste sa faca mentenanta in Institutul nostru pentru ca rulajul este foarte mare. Nu vin la noi pentru ca sunt foarte mari costurile. De accea, Fundeni trebuie tratat altfel. Indiferent de buget, noi nu ne permitem sa refuzam un pacient. Peste 70% dintre pacienti vin din provincie. Ori in cazul nostru daca refuzam un pacient ii refuzam categoric dreptul la viata”, a spus Dr. Carmen Orban, Manager, Institutul Clinic Fundeni.
Vasile Ciurchea, Presedinte, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), a precizat ca 99% dintre cardurile de sanatate sunt la pacienti.
”Vom face un raport lunar pe care il vom face public dupa ce avem datele pe luna mai, pe tipuri de sectiuni: medicina de familie, spitale, ingrijiri la domiciliu etc. Sigur ca nu putem publica numele pacientilor, dar putem publica numele furnizorilor. Putem face acest raport pe ore. Vom avea astfel o imagine foarte clara asupra serviciilor furnizate de fiecare unitate. Este adevarat ca nici SIUI nici sistemul cardurilor nu functioneaza perfect. Este normal, pentru ca sunt sisteme foarte mari si depind de interfata, de modul in care sunt folosite si de alti factori”, a declarat Presedintele CNAS.
Paul Stanciu, Senior Business Development Manager for Public Sector, Microsoft Romania a vorbit despre programul Microsoft pentru o societate mai sanatoasa.
"Ne intereseaza patru linii: mobilitate (device pentru clinici, managementul relatiei cu pacientul etc), productivitate si colaborare (colaborare intre sistemul de stat si cel privat, telemedicina), rapoarte integrate (eficienta operationala, cercetare medicala), servicii de tip cloud (stocare imagistica medicala, desktop virtual & data center)”, a explicat Paul Stanciu.
Produsele companiei permit medicilor monitorizarea la distanta, localizarea pacient, vizualizarea informatiilor despre pacienti direct de pe telefon sau tableta.
”Medicover a fost prima companie din Romania care a oferit, inca din 2006, tuturor pacientilor sai acces la dosarul medical electronic. Dosarul medical electronic este disponibil pentru toti pacientii şi permite centralizarea informatiilor despre istoricul şi starea sanatatii pacientului. In cazuri de urgenta, medicii de la Hotline Medicover au acces direct la dosarul medical electronic şi pot decide cum sa actioneze, inclusiv pe baza antecedentelor medicale”, a spus Dr. Bogdan Pana, Director General, Servicii Medicale, Medicover Romania.
Potrivit acestuia, sistemul privat de sanatate este in crestere si va creste inevitabil in continuare.
De aceeasi parere a fost si Constantin Lucescu, Director Corporate Division, Reteaua Privata de Sanatate Regina Maria, care considera ca abonamentele medicale vor creste si vor avea un ritm mai crescut decat asigurarile, pentru ca un asigurator nu are reteaua pe care o pun la dispozitie retelele private de sanatate.
startups.ro a sprijinit evenimentul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
hipMenu, platforma online de comenzi de mancare continua cresterea pe piata din Timisoara
hipMenu, platforma de food ordering activa in Cluj-Napoca, isi continua ascensiunea si pe piata din Timisoara. Astfel, in doar cateva luni de la lansarea pe noua piata, aplicatia a atras in portofoliu 20 de restaurante din Timisoara, reprezentantii acesteia asteptandu-se ca in cel mai scurt timp sa devina si prima optiune a timisorenilor atunci cand vine vorba de livrarea meselor, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
"Expansiunea in Timisoara a venit ca o etapa naturala in procesul de extindere a business-ul hipMenu, mai ales prin prisma faptului ca aceasta piata este foarte asemanatoare cu cea din Cluj-Napoca, pe care noi am ajuns deja sa o cunoastem foarte bine. De asemenea, alte considerente care au contribuit la luarea acestei decizii tin si de numarul tot mai mare al restaurantelor premium care apar in acesta zona si de interesul ridicat pentru tehnologie si pentru gadget-uri pe care il prezinta tinerii din vest", spune Dan Klausmeier, CEO Cloud Treats Romania, compania cre detine aplicatia.
Potrivit reprezentantului companiei, echipa hipMenu este intr-un continuu proces de prospectare a noii piete, aflandu-se in diferite stadii de listare si cu alte restaurante din Timisoara.
”Obiectivul nostru este ca pana la sfarsitul anului sa avem listate toate restaurantele importante din Timisoara, astfel incat clientii de aici sa aiba posibilitatea de a alege dintr-o gama si mai varianta de preparate si bucatarii. De asemenea, ne dorim ca din ce in ce mai multe restaurante sa poata beneficia de avantajele competitive pe care le ofera platforma noastra”, adauga Dan Klausmeier.
El spune ca principalele beneficii care decurg odata cu listarea unui restaurant in cadrul unei aplicatii specializate de livrari se reflecta atat in fidelizarea sau atragerea de noi clienti, cat si in scaderea semnificativa a costurilor de marketing, operationale sau de procesare a comenzilor.
Cand vine vorba de numarul de comenzi facute de clujeni sau timisoreni prin intermediul aplicatiei hipMenu, acestea se ridica, doar in ultimul an, la peste 450.000, trendul fiind ascendent, de la o luna la alta, in ambele orase.
Referitor la principalele preferinte culinare ale timisorenilor, conform ultimelor analize realizate de hipMenu, acestia aleg sa comande preparate cat mai simple, atat cand vine vorba de comenzile la birou, cat si seara, pentru cina. Astfel, pizza, sandwich-urile, diferitele sortimentele de pui sau mancarurile orientale se regasesc printre principalele alegeri ale acestora in ultima perioada.
In ceea ce priveste valoarea medie a comenzilor facute zilnic de timisoreni, aceasta se ridica la aproximativ 40 de lei, suma fiind constanta atat in timpul saptamanii, cat si pe durata weekend-ului.
Incepand cu aceasta luna, timisorenii vor avea la dispozitie si o noua versiune a aplicatiei, disponibila utilizatorilor de iOS si Android, care vine cu imbunatatiri considerabile, atat la nivel de interfata, cat si in ceea ce priveste functionalitatea.
hipMenu colaboreaza in prezent cu peste 50 de restaurante din Cluj-Napoca si Timisoara si, in acest an, isi propune atat dezvoltarea portofoliului de restaurante din aceste doua orase, cat si expansiunea pe alte piete de interes din Romania.
Dezvoltarea hipMenu a fost facuta in 2013, cu ajutorul unei echipe de clujeni, aplicatia fiind proprietatea Cloud Treats, o companie americana, localizata in Los Gatos, California, care a conceput si aplicatii individuale pentru restaurante precum Subway, Marty sau Indigo.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Samsung dezvolta o aplicatie vocationala pentru generatia digitala
Samsung Electronics Romania va lansa o aplicatie vocationala pentru tanara generatie, in cadrul programului de educatie digitala initiat in urma cu patru ani, care isi propune sa ghideze tinerii catre meseriile viitorului, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Prin programele sale de educatie digitala, Samsung Romania a ajuns pana acum la peste 25.000 de tineri si peste 200 de profesori. Caravana Trends of Tomorrow a fost prezenta in cele mai importante licee din tara, cu scopul de a inspira, educa si familiariza liceenii cu abilitatile digitale si tendintele pe piata muncii. Totodata, prin programele dedicate Smart Classroom si Tech Institute, peste 2.000 de tineri studiaza ca beneficiari constanti in ecosisteme digitale.
In 2014, in cadrul caravanei Trends of Tomorrow, derulata in parteneriat cu D&D Research si eJobs, peste 8.000 de tineri au completat teste de orientare vocationala etalonate si calibrate pe populatia din Romania (Holland - orientare vocationala, BFQ - personalitate, IST - inteligenta) care sa ii ghideze in alegerea carierei care li se potriveste. Analiza acestor rezultate a permis identificarea catorva dintre provocarile cu care noua generatie digitala se confrunta in gasirea unui job, iar concluziile au fost punctul de plecare pentru programul din acest an.
In urma analizei acestor date, s-a observat ca exista o discrepanta intre meseriile la care tinerii aspira, pe de o parte, si personalitatile lor, precum si potentialul pe care il ofera piata muncii, pe de alta parte.
In topul preferintelor apar urmatoarele meserii: programator (14,6%), inginer de sistem in informatica (11%), avocat (10,7%), manager business (9,7%), actor (8,5), medic chirurg (8,4%), contabil (6,6%), medic cardiolog (5,3%), farmacist (5,1%), arhitect (5%). In schimb, profilul personalitatii lor, care arata ca acestia sunt firi sociabile, carora le place sa interactioneze cu ceilalti si sa dezvolte prietenii, ii recomanda mai degraba pentru meserii umaniste si zona de servicii.
Pornind de la aceste informatii, Samsung isi propune ca in 2015 sa incurajeze tinerii sa-si exploreze potentialul profesional printr-o abordare atat creativa, cat si stiintifica. Pentru a simplifica acest proces si a ajunge mai usor la publicul tinta, programul Trends of Tomorrow 2015 va avea, pe langa evenimentele la nivel national si o importanta componenta online: aplicatia vocationala Trends of Tomorrow, pe care tinerii o pot descarca in mod gratuit. Aceasta le stabileste profilul vocational si le sugereaza atat meserii care li se potrivesc, cat si parcursul educational necesar pentru a ajunge la ele.
Alte concluzii ale analizei vocationale releva ca job-urile indicate de tineri necesita un nivel ridicat de aptitudini digitale si ca liceenii sunt interesati de dezvoltare personala si soft skills.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Modificarea preturilor medicamentelor incepand cu 15 iunie este dificil de implementat
Aceasta a fost una dintre concluziile primei zile a evenimentului Health Forum, organizat de BusinessMark saptamana trecuta, la Hotel Howard Johnson Grand Plaza, Bucuresti.
Prima zi a evenimentului a fost dedicata sectorului farmaceutic, in timp ce a doua zi a fost dedicata sectorului de sanatate.
”Am urmarit proiectul privind Ordinul 75 foarte activ. Nu stiu daca implementarea sa va avea efecte pozitive pentru sistem. Din reactiile primite, pentru partea de business din domeniu, impactul nu va fi pozitiv. Concret, acest Ordin va fi aplicabil din 15 iunie. Cred insa ca e foarte greu sa fie implementat incepand cu aceasta data pentru ca se va dubla volumul de munca a celor de la Casa de Asigurari. Cred ca este prea dificil si ca se va avansa cu termentul catre data de 1 iulie. Mingea in momentul de fata este la Casa de Asigurari. Ei spun ca ar putea sa fie gata pe data de 15 iunie, dar nu stiu ce sens ar avea sa fie aplicat de la jumatatea acestei luni”, a spus Florian Bodog, Secretar, Comisia pentru sanatate publica, Senatul Romaniei.
Ordinul 75 se refera la modificarea preturilor medicamentelor prin finalizarea procesului de publicare a doua cataloage de preturi pentru medicamente: Catalogul National al Medicamentelo (CaNaMED) si Catalogul National Public al Medicamentelor.
Si Marius Tanasa, Vicepresedintele Agentiei Nationale a Medicamentului, a spus ca ar fi indicat ca implementarea Ordinului 75 sa inceapa pe data de 1 a lunii, pentru a evita dificultatile privind calcularea taxei de clawback.
”Preturile din CaNaMed sunt pentru cei in contract cu Casa de asigurari. Pentru ceilalti operatori preturile sunt cele din Catalogul Public National. insa majoritatea furnizorilor de servicii medicale doresc sa intre in contract cu Casa pentru ca asta le aduce pacienti. Cred ca sunt sub 10% cei care nu au contract cu Casa”, a spus Marius Tanasa.
Legat de valoarea marfii deteriorate, Iulian Trandafir, Director General, Farmexpert, a declarat ca aceasta este de cateva milioane de euro pe an la nivel national, iar in opinia sa deductibilitatea acesteia este foarte neclara.
Carmen Afanasenco, Manager, Tax Advisory Services, EY Romania, a vorbit despre cheltuielile necesare cu medicamentele degradate.
”Unitatile de productie sau de distributie a medicamentelor pot inregistra cheltuieli semnificative cu marfa expirata sau degradata calitativ. Potrivit legislatiei in vigoare, stocurile de marfuri degradate/expirate, care nu sunt acoperite prin contracte de asigurare şi nu sunt imputabile sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit si se colecteaza TVA. TVA nu se ajusteaza pentru stocurile degradate calitativ daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: degradarea se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente si se face dovada distrugerii”, a precizat Carmen Afanasenco.
Potrivit acesteia, exista o modificare, care ar putea intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016 (legislatie in format draft), potrivit careia cheltuielile cu stocurile de marfuri degradate/expirate sunt deductibile daca: degradarea calitativa se datoreaza unor cauze obiective, dovedite cu documente si se face dovada distrugerii/scoaterii din circuitul economic, sau marfurile au termen de valabilitate/expirare depasit.
Alina David, Tax Manager, PKF Finconta, a vorbit despre Cota de TVA redusa incepand cu 1 iunie 2015, potrivit prevederilor Codului fiscal.
”Cota de 9% este aplicabila pentru livrarea de: alimente, inclusive bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice, destinate consumului uman si animal; animale şi pasari vii din specii domestice; seminte, plante si ingrediente utilizate in prepararea alimentelor; produse utilizate pentru a completa sau inlocui alimentele. Astfel, cota de 9% se aplica pentru livrarea, importul sau achizitia intracomunitara de suplimente alimentare (codurile NC 2101-2106, cu exceptia preparatelor ce contin alcool de la codul 2106 90 20)”, a explicat Alina David.
Potrivit acesteia, produsele aflate pe stoc la data de 1 iunie prezinta obligativitatea de a fi inventariate pentru ca vor avea TVA de 24%, urmand ca dupa aceasta data, TVA sa fie de 9% pentru livrarea, importul sau achizitia intracomunitara de suplimente alimentare.
startups.ro a sprijint evenimentul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
SRAC CERT a acordat cu 5% mai multe certificari decat in 2014
Prezenta pe piata de certificare si evaluare a conformitatii din Romania de mai bine de 20 ani, SRAC CERT anunta un numar total de 19.873 certificate emise pana la finalul lui 2014, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
La nivel national, in 2014, SRAC a emis un numar important de certificate in cele mai mari judete ale tarii (3.131 in Bucuresti si Ilfov, 359 in Brasov, 340 in Prahova, 357 in Arges, 323 in Constanta, 322 in Cluj, 304 in Timis), avand in acest moment o cota de piata de 22%.
In total, SRAC detine un portofoliu de clienti format din peste 5.000 de organizatii certificate, care apeleaza constant la serviciile grupului, acesta insumand o cifra de afaceri de 16.222.666 lei in 2014.
Serviciile cu cea mai mare vechime in portofoliul SRAC sunt certificarile conform ISO 9001 (19 ani), ISO 14001, OHSAS 18001, ISO 22000 si ISO/IEC 27001.
Cele mai multe certificate emise in 2014 au mers catre domeniile: Constructii (2.907), Comert cu ridicata si amanuntul, reprezentante de autovehicule, motociclete si bunuri (997) si Servicii de inginerie (936).
Serviciile grupului sunt disponibile si la nivel global, SRAC CERT fiind partener IQNet inca din 2002. Pana la sfarsitul lui 2014, SRAC a eliberat un numar total de 68 de certificari in 13 tari in afara Romaniei, precum Austria, Croatia, Franta, Germania, Grecia, Marea Britanie etc.
IQNet (The International Certification Network) este cea mai mare retea internationala de organisme de certificare. in urma parteneriatul incheiat intre IQNet si SRAC, organizatiile cu sisteme de management certificate de SRAC primesc, alaturi de certificatul SRAC CERT, si certificatul IQNet, fara alte costuri suplimentare implicate.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
