Cum sa organizezi eficient activitatea societatii pentru a fi atractiva pentru investitori (II)
In cadrul articolului anterior, am prezentat solutiile prin care un antreprenor, care nu este asociat unic intr-o societate, poate creste atractivitatea acesteia pentru investitori si totodata modalitatea de a gestiona eficient situatia in care activitatea este desfasurata prin intermediul mai multor societati de proiect.
Articolul prezent va indruma antreprenorul in organizarea optima a societatii sale in mai multe situatii, astfel incat un business angel sa investeasca confortabil intr-o astfel de societate: (i) cand activitatea de proiect apartine unei societati in care nu detine participatii din varii considerente, (ii) cand societatea de proiect este detinuta de o alta societate in care antreprenorul este asociat unic, (iii) cand produsul si/sau ideea antreprenorului nu sunt proprietatea intelectuala a societatii in care business angel-ul vrea sa investeasca. (Citeste aici prima parte a acestui articol)
Astfel, o situatie des intalnita in practica este cea in care activitatea proiectului pentru care antreprenorul doreste sa obtina finantare se desfasoara printr-o societate la care el nu detine participatii (societatea este detinuta, spre exemplu, de catre un membru de familie al antreprenorului).
Ipoteza principala este cea in care un antreprenor incredinteaza ideea sau produsul sau unei societati, respectiv asociatilor acelei societati, fara a dobandi, in schimb, parti sociale in cadrul societatii respective. Motivele pentru o astfel de optiune pot fi variate, dar, in general, se circumscriu dorintei de a nu participa activ la luarea deciziilor in cadrul societatii.
In acest context, se pune intrebarea legitima: de ce business angel-ul ar alege sa negocieze finantarea cu antreprenorul, si nu cu asociatii societatii in care se desfasoara activitatea ce va fi finantata (din moment ce societatea a dobandit produsul sau ideea)? Raspunsul, desigur, este unul nuantat. Una din explicatii poate fi aceea ca produsul sau ideea nu ar putea fi implementate decat cu ajutorul antreprenorului. Sau, pur si simplu, antreprenorul nu a cedat catre societate integral ideea sau produsul, ci doar a transferat catre societate un drept de folosinta limitata, pe perioada determinata.
Intr-un astfel de caz, solutia antreprenorului de a pune la punct toate aspectele organizatorice, astfel incat sa corespunda nevoilor investitorului, vizeaza mai multe posibile laturi:
1. Antreprenorul va incerca sa dobandeasca in proprietate partile sociale ale asociatilor societatii de proiect. Aceasta este, desigur, solutia cea mai avantajoasa. Insa, cel mai probabil, nu se poate implementa fara a se intampina dificultati, rezultate indeosebi dintr-un refuz al asociatilor de a-si ceda partile sociale intr-o societate care se arata a fi de succes. In plus, este posibil ca insusi antreprenorul sa nu doreasca dobandirea calitatii de asociat in cadrul societatii;
2. Antreprenorul va purta negocieri cu asociatii deja existenti in vederea separarii activitatilor societatii de proiect, cu consecinta transferului activelor care fac obiectul proiectului catre o noua societate (nou infiintata sau chiar preexistenta, in care sa fie asociat doar antreprenorul). Mai mult, se poate realiza chiar un transfer de intreprindere, in care sa se transfere elemente de activ si de pasiv apte sa constituie o intreprindere de sine-statatoare producatoare de profit;
3. Atat antreprenorul, cat si investitorul, se vor asocia cu asociatii existenti in societatea de proiect si vor continua impreuna activitatea care face obiectul finantarii, conform intelegerii dintre acestia, daca se doreste acest lucru;
4. Investitorul se va asocia doar cu asociatii existenti in societate. In acest din urma caz, se pune problema relatiei juridice dintre antreprenor, in calitatea sa de initiator al proiectului, si investitor. Exista inclusiv posibilitatea ca antreprenorul, la momentul la care si-a incredintat ideea sau produsul sau societatii, sa fi impus anumite conditii, printre care si pastrarea structurii capitalului social, cu consecinta imposibilitatii instrainarii partilor sociale catre terte persoane.
Intr-o astfel de situatie, va fi recomandabil sa se incheie un acord tripartit (intre asociatii societatii, investitor si antreprenor) care sa cuprinda intreaga intelegere a partilor.
De asemenea, este important ca antreprenorul sa aiba in vedere si ca investitorul ar putea fi interesat sa includa in intelegerea cu asociatii, ulterior dobandirii de parti sociale in cadrul societatii, si o clauza de buy-back, care functioneaza asemanator unei conditii rezolutorii. Potrivit unei asemenea clauze, intrucat investitorul a adus in societate un aport foarte mare de capital in vederea derularii proiectului, in cazul in care acest proiect nu determina profiturile prevazute de catre parti, prin clauza buy-back, celalalt sau ceilalti asociati se obliga sa cumpere de la investitor participatia sa. Astfel, investitorul isi ia masuri de diminuare a pierderii investitiei in cazul in care respectivul proiect a dat gres.
5. Investitorul (si inclusiv antreprenorul) vor veghea "din umbra”, vor coordona activitatea asociatilor fara a detine parti sociale in cadrul societatii, caz in care un shareholders agreement va fi, din nou, obligatoriu de pus la punct.
Cand societatea de proiect este detinuta de o alta societate in care antreprenorul este asociat unic, investitorul poate impune anumite conditii pentru acordarea finantarii.
Intr-un astfel de caz, antreprenorul nu este asociat direct in societatea de proiect, insa participa, indirect, la luarea deciziilor in cadrul acesteia.
Din perspectiva investitorului, apar doua riscuri majore: (i) fie ca antreprenorul sa vanda (total sau partial) participatia in cadrul societatii asociate in societatea de proiect catre o terta persoana, (ii) fie ca societatea asociata in societatea de proiect sa isi diversifice activitatea si, eventual, chiar sa concureze cu societatea de proiect.
In primul caz, exista riscul major ca terta persoana, care vine in calitate de asociat in locul sau alaturi de antreprenor, in societatea asociata in societatea de proiect, sa intreprinda actiuni vatamatoare sau care nu corespund intereselor investitorului (proaspat asociat). Acest risc decurge in special din imprejurarea ca investitorul a agreat sa fie partener de afaceri cu o societate in care asociatul unic, care ia deciziile societare, este chiar antreprenorul, care beneficiaza de un anumit know-how si care prezinta un grad de implicare convenabil investitorului. Or, prin schimbarea actionariatului societatii asociate in societatea de proiect, se aduce atingere in mod direct intereselor investitorului, intrucat asociatul sau, partenerul sau de business, este altul decat antreprenorul, in considerarea caruia acesta a finantat societatea de proiect.
Astfel, simplul fapt ca antreprenorul nu este asociatul direct al societatii de proiect, ci este asociat prin intermediul unei alte societati, poate sa convinga un investitor sa nu acorde o finantare societatii de proiect.
Intr-o astfel de imprejurare, investitorul poate veni cu ideea de a incheia un acord cu antreprenorul, prin care acesta din urma sa-si asume in mod irevocabil obligatia de a ramane asociat unic in societatea asociata in societatea de proiect (sau sa conditioneze instrainarea partilor sociale de acordul prealabil al investitorului).
Este posibil ca o astfel de obligatie sa fie stipulata pe o perioada de timp determinata, astfel incat antreprenorul sa nu fie obligat nelimitat in timp sa ramana asociat unic in societatea asociata in societatea de proiect.
Desigur, nimic nu il impiedica pe antreprenor sa propuna el o astfel de tranzactie, daca, din punct de vedere economic si societar, o astfel de solutie ii este convenabila.
In cel de-al doilea caz, respectiv atunci cand societatea asociata in societatea de proiect ar ajunge sa concureze cu societatea de proiect in detrimentul investitorului, solutia poate fi ca antreprenorul sa-si asume o obligatie de neconcurenta in favoarea societatii de proiect.
Daca produsul si/sau ideea antreprenorului nu sunt proprietatea intelectuala a societatii, investitorul poate solicita un transfer al acestora.
O situatie frecvent intalnita in practica, indeosebi in start-up-urile din tehnologie, este cea in care antreprenorul dezvolta un proiect software, un site sau o aplicatie de specialitate fara ca rezultatul concret sa fie inregistrat si fara ca acesta sa devina proprietatea societatii din care antreprenorul face parte. Consecinta posibila imediata este refuzul investitorului de a finanta un produs care nu se regaseste in societatea detinuta de catre antreprenor.
Din perspectiva antreprenorului, a nu-si transfera drepturile (patrimoniale) asupra produsului catre societatea a carui asociat este reprezinta o masura de siguranta, o garantie ca va putea utiliza acel produs fara aprobari suplimentare din partea celorlalti potentiali asociati ai societatii. Pe de alta parte, o astfel de solutie nu urmareste intotdeauna interesele unui investitor care doreste sa finanteze societatea. Asadar, intr-un astfel de caz, antreprenorul va putea intotdeauna sa propuna si chiar sa implementeze (i) transferul drepturilor de proprietate intelectuala catre societatea in care investitorul urmeaza sa devina asociat sau (ii) o cesiune temporara a dreptului de folosinta (eventual exclusiva) catre societatea de proiect.
Antreprenorul trebuie intotdeauna sa aiba un asa-numit exit plan care sa ii permita sa denunte unilateral contractul de cesiune, sa preia in mod liber produsul sau ideea astfel incat sa le poata utiliza in cadrul altei societati sau in mod independent.
De asemenea, ca regula, este important ca un antreprenor care porneste un start-up, chiar daca nu resimte la acel moment nevoia de finantare, sa se asigure ca, in viitor, daca va dori finantare, va putea sa creeze conditii atractive investitorilor interesati. In acest sens, antreprenorul se va asigura ca: (i) dreptul de proprietate asupra produsului sau ideii ii apartine, pentru a putea dispune de el in mod liber si, desigur, in concordanta cu necesitatile investitorului, si ca (ii) are pus la punct un exit plan eficace, care sa ii permita inclusiv iesirea din societate si infiintarea unei societati noi si aportarea dreptului de proprietate asupra produsului sau ideii in societatea pe care investitorul ar fi dispus sa o finanteze.
Orice antreprenor diligent (desigur, si orice investitor diligent) va beneficia, inainte de inceperea unui proiect, de consultanta juridica de specialitate care sa-i asigure un echilibru contractual si sa-i garanteze drepturile in situatii viitoare imprevizibile. In plus, inainte de inceperea colaborarii cu un investitor, antreprenorul trebuie sa regleze toate aspectele organizatorice pentru ca societatea sa sa fie atractiva pentru finantare.
Raluca Chelaru (foto) este Avocat Colaborator al Tuca Zbarcea & Asociatii
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Hotel Privo estimeaza o crestere de 35% a veniturilor in 2015
Hotel Privo, liderul segmentului hotelier de lux din Transilvania, estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de aproximativ un milion de euro, cu 35% mai mult fata de veniturile inregistrate in 2014.
“Am creat Privo pentru a aduce serviciile hoteliere la un alt nivel in Romania. Oamenii cauta locuri autentice si experiente unice, iar Privo este un astfel de loc. De aceea Privo este si unul din cele mai premiate hoteluri din Romania”, spune Adina Plopeanu, General Manager.
Hotel a incheiat anul 2014 cu o cifra de afaceri de 700.000 de euro, conform cu previziunea initiala, se mentioneaza in comunicatul de presa. La inceputul acestui an, Privo a intrat direct pe locul 7 in topul celor mai bune hoteluri de lux din Romania, top alcatuit de TripAdvisor®, cea mai mare platforma online de calatorii din lume. Castigatorii Travelers’ Choice Awards sunt alesi pe baza recenziilor si opiniilor a milioane de calatori TripAdvisor, inregistrate pe parcursul anului anterior. Proprietatile din topul clasamentului reprezinta repere de valoare si calitate a serviciilor.
“Pentru anul 2015 ne propunem sa realizam un grad de ocupare mediu de 55% si o cifra de afaceri care sa atinga un million de euro. In prezent suntem lider de piata in ceea ce priveste calitatea serviciilor. Pentru anul 2015 estimam cresterea indicatorilor economici cu un procent de 35%, crestere pe care o vom realiza prin majorarea tarifelor de cazare, dezvoltarea segmentului MICE si a componentei food & beverage si nu in ultimul rand prin fidelizarea clientilor”, spune Otilia Demian, Director of Business Development.
Cresterea cifrei de afaceri va fi posibila si ca urmare a noii strategii de management implementate incepand cu cel de-al treilea trimestru al anului trecut: un nou meniu semnat de Executive Chef Martin White, un program extins de degustari de vinuri si un program de fidelitate pentru clientii loiali.
Executive Chef Martin White s-a alaturat echipei Privo la sfarsitul anului trecut, dupa o experienta de 10 ani la Athenee Palace Hilton Bucuresti si Hilton Sibiu.
Numele lui Martin White se leaga de asemenea de meniurile de la Regent Casino, Heritage Restaurant, Lux Garden Hotel Azuga, Casa Vernescu si Premier Palace Group. Noul meniu Privo a fost lansat la inceputul acestui an si include preparate internationale, ce au la baza cele mai proaspete ingrediente regionale interpretate intr-o maniera contemporana.
Sommelierul Marius Danciu s-a alaturat echipei Privo in decembrie 2013, dupa o experienta internationala de 8 ani in cadrul prestigioasei companii Ritz Carlton si a dezvoltat treptat enoteca Privo, urmarind crearea unei selectii de vinuri in concordanta cu meniul de restaurant si care sa acopere cat mai multe zone viticole ale lumii, tipologii de gust sau varietate de struguri.
Vinurile au fost alese prin proba gustului, astfel incat fara exceptii selectia oferita sa fie autentica si de cea mai buna calitate. In prezent enoteca hotelului detine peste 300 de etichete si un numar de aproximativ 4.000 sticle, conditii ideale de tezaurizare cu temperatura si umiditate controlate.
Hotelul organizeaza periodic degustari, cine gastronomice sau chiar evenimente la cramele din vecinatate.
Privo Loyalty a fost lansat la finalul 2014 si este destinat clientilor individuali, avand la baza acumularea de puncte, care pot fi folosite in cadrul hotelului. Cele trei niveluri de membership: Club, Wine si Elite au fost concepute pentru a rasplati fidelitatea oaspetilor.
Complexul Privo cuprinde un hotel modern si un ansamblul istoric format din Villa Csonka si parcul cu o suprafata de 3.500 mp. Arhitectura si amenajarea noii cladiri a hotelului au fost gandite minimalist, cu suprafete calme si intinse. Villa Csonka, in stil Secession marcheaza dialogul dintre vechi si nou. Celebrul artist fotograf Géza Csonka a construit la inceputul secolului XX aceasta casa, una dintre putinele cladiri Art Nouveau ale orasului.
Restaurata in perioada 2011 - 2013, Villa Csonka reprezinta nucleul in jurul caruia a fost construit noul hotel si poate fi admirata din toate holurile interioare ale hotelului. Mobilata cu piese originale Thonet si Art Deco reconditionate, cu o vechime de peste 100 de ani, vila dispune de trei camere matrimoniale si trei apartamente deluxe cu acces direct din receptia hotelului, fiecare dintre acestea avand un design unic.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Piata instrumentelor de scris creste cu 14%
Anul trecut, piata instrumentelor de scris a inregistrat o crestere in volum de 8%, fata de anul anterior, in magazinele de tip hypermarket si cash & carry, potrivit studiului GfK Consumer Choices.
In ceea ce priveste valoarea vanzarilor in aceste doua formate de magazin, piata arata o crestere de 14%, atingand suma de 33 de milioane de lei.
"Lunile premergatoare inceperii scolii reprezinta cea mai favorabila perioada a anului pentru producatorii de instrumente de scris, atunci cand cererea de consum pentru rechizite creste aproape exponential", spune Ileana Tilvan, Head of Digital Consumer Choices GfK Romania.
Ponderea pe care o are aceasta perioada la nivelul intregului an a crescut la 43% ca valoare in 2014, in comparatie cu 41%, in 2013. Aceasta arata ca eforturile producatorilor de instrumente de scris sunt din ce in ce mai concentrate in lunile iulie - septembrie.
Din punct de vedere al structurii pietei, nu exista modificari majore in 2014. Categoria de succes a fost cea a instrumentelor de scris (pixuri clasice, stilouri, creioane grafit si mecanice, rollere si finelinere) care ocupa mai mult de jumatate din totalul pietei, acestea fiind urmate de instrumentele pentru colorat (creioane colorate, carioci si creioane cerate), cu o pondere de 20%.
Instrumentele de scris au marcat o crestere de 19% in valoare, evolutie generata in special de performanta rollere-lor, a creioanele grafit, dar si a schimbarii structurii din punct de vedere al dimensiunii ambalajului: impachetarile mari inregistrand rate de scadere. Evolutii pozitive au avut si segmentele de colorat si de corectat, insa cu rate de crestere sub 10%.
Concluziile se bazeaza pe datele de vanzari colectate de la hypermarketuri si magazine de tip cash & carry, date incluse in panelul de retail GfK Consumer Choices.
Instrumentele de scris monitorizate sunt: pixuri clasice, carioci, creioane colorate, corectoare, creioane cerate, finelinere, stilouri, creioane grafit, text marker, markere, creioane mecanice, stilouri OHP, rollere.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Mentor Finance a obtinut 12 milioane de euro pentru a furniza imprumuturi pe termen mediu pentru IMM-uri in Romania
Mentor Finance (sediul din Romania), subsidiara a consortiului Mentor Group Holdings Consortium a anuntat recrutarea unei sume de 12 millioane euro de la investitori privati si business angels ce cauta optiuni interesante in Romania.
"Desi pare ca piata isi revine, multe IMM-uri din toate domeniile inca se confrunta cu dificultati in obtinerea imprumuturilor pentru nevoile pe termen mediu. Am identificat aceasta necesitate a clientilor nostri si am descis sa le oferim o solutie alternativa ce vine de la investitori privati si business angels”, spune Osnat Peled, Director General Mentor Finance.
Potrivit reprezentantilor companiei, acesti investitori privati si business angels cauta in general companii si afaceri ce se afla pe un trend de crestere , au un cash flow clar si EBITDA prevazut. In mod normal, aceste fonduri sunt necesare pentru o alta investitie in cresterea companiei, dezvoltare sau intrarea pe un nou segment de piata.
“Investitorii nostri ne-au insarcinat sa analizam piata locala si sa identificam companiile potrivite cu cel mai mare potential pentru succesul tuturor partilor. Nu vom elimina nici un domeniu de afaceri si este posibil sa luam in considerare si companii start-up, in cazul in care au o nisa si viziune foarte interesante", mai spune Peled.
Facilitatea financiara produsa va fi livrata prin intermediul unor imprumuturi pe termen mediu sau printr-o investitie directa. Mentor Finance intentioneaza sa reduca riscul investitorilor asistand un numar mare de companii in Romania sa isi atinga potentialul si sa recruteze viitoare fonduri, bazandu-se pe succesul primei etape.
Osnat Peled mentioneaza ca, printre companiile care au aplicat deja, au fost identificate mai multe IMM-uri cu potential de crestere, dar fara abilitatea de a directiona compania catre progresul necesar.
“In comparatie cu banca, care ofera imprumuturi si solicita garantii si bunuri colaterale, investitori sunt complet expusi. Prin urmare, investitorii privati tind sa inteleaga mai bine afacerea, strategia, si solicita o aprofundare a planului de afaceri. In multe cazuri, companiile nu sunt pregatite pentru acestea si nici nu au o strategie clara de dezvoltare. Dept rezultat, ei devin neeligibili pentru investitori, in pofida planului de afaceri foarte bun“, spune Osnat Peled.
Ea mentioneaza ca finantarea nu a fost niciodata usoara, si ramane o provocare si in prezent pentru multe companii ce vor sa creasca si sa obtina succesul.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Romancele cheltuiesc cu 20% mai mult decat barbatii pe gadgeturi
Potrivit datelor QuickMobile, femeile se indreapta din ce in ce mai des catre gadgeturi precum bratari fitness sau smartwatches si aloca pentru acest tip de produse un buget cu 20% mai mare decat barbatii, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
Tendintele in moda si accesorii continua sa determine comportamentul de achizitie al femeilor in mediul online, iar noutatile in materie de tehnologie nu fac altceva decat sa le starneasca interesul pentru imbinarea perfecta a tinutelor cu cele mai noi gadgeturi.
Potrivit reprezentantilor QuickMobile, inovatia se remarca cel mai bine la nivelul accesoriilor folosite in activitatile zilnice, motiv pentru care femeile sunt dispuse sa aloce intre 500 de lei - 1.000 de lei pentru produse care sa le imbunatateasca stilul de viata.
”In topul comenzilor efectuate de catre femei, cu o pondere de aproximativ 35%, se afla telefoanele mobile si tabletele, acestea fiind urmate de bratarile fitness (25%) si ceasurile inteligente (15%)”, spune Tudor Tiboc, director general QuickMobile.
Potrivit analizelor QuickMobile, media de varsta a femeilor care prefera cumparaturile online se situeaza intre 25 de ani - 34 de ani, iar in ceea ce priveste bugetele alocate, aproximativ 24% dintre acestea cheltuiesc intre 500 de lei - 1.000 de lei pentru o singura sesiune de cumparaturi, in timp ce doar 7% dintre romance sunt dispuse sa depaseasca pragul de 2.500 de lei.
De asemenea, aproximativ 20% din comenzile efectuate de catre barbati sunt destinate tot femeilor.
Potrivit reprezentantului companiei, criteriile care determina cumparaturile femeilor tin in mod special de aspectul gadgeturilor, acestea fiind mult mai atractive daca prezinta o gama larga de culori sau daca permit schimbarea facila a aspectului prin inlocuirea unor detalii.
Smart&Fit, noua tendinţa cand vine vorba de gadgeturi
”Sportul a devenit o activitate predominanta in viata multor femei, motiv pentru care acestea incearca sa ramana in tendinte si conectate la informatii chiar si atunci cand se afla la sala. Pe langa design, femeile sunt din ce in ce mai atente la functionalitatile produsului, precum si la brandul acestora”, mai spune Tudor ?iboc.
Pentru femeile cu un stil de viata sportiv, bratarile fitness reprezinta raportul perfect intre monitorizarea sanatatii zilnice si un aspect stilat. Conectate la telefonul mobil, ori la laptop, bratarile fitness ofera posibilitatea de a monitoriza caloriile arse, calitatea somnului, ritmul cardiac, pasii efectuati sau distanta parcursa intr-o zi.
White Diamonds, Cellularline si Krusell - in topul brandurilor preferate de catre romance
Reprezentantii QuickMobile remarca o crestere a interesului femeilor si in ceea ce priveste categoria de accesorii, pe primul loc in aceasta gama situandu-se husele pentru telefoane, urmate de casti, baterii externe si folii de protectie.
In acest sens, reprezentantul companiei mentioneaza ca produsele semnate de designeri cunoscuti (precum cele ale caselor de moda Celly, WhiteDiamonds sau Krusell) au un mare succes in randul romancelor.
Tudor Tiboc spune ca diferenta dintre femei si barbati se remarca nu doar la nivelul bugetului alocat, ci si la viteza de cumparare. Spre deosebire de barbati, care parcurg un lung proces de comparare a functionalitatilor produselor, pentru a gasi cel mai bun raport calitate-pret, cele mai multe femei petrec aproximativ 5 minute pe site si se opresc la primul obiect care le va oferi simultan atat un accesoriu de invidiat, cat si un acces facil la informatii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Dezbatere despre noul cod vamal al Uniunii Europene
Deloitte Romania, cu sprijinul BusinessMark, organizeaza pe data de 31 martie 2015, la Hotelul InterContinental din Bucuresti, o conferinta dedicata impactului adoptarii noului Cod Vamal al Uniunii Europene asupra companiilor.
Evenimentul este organizat impreuna cu specialistii Comisiei Europene si reprezentanti ai autoritatilor vamale romane, se mentioneaza in comunicatul de presa.
Codul Vamal al Uniunii isi propune reorientarea activitatii de vamuire catre un sistem si un mediu complet electronic si stabileste noua legislatie vamala cu impact semnificativ pentru mediul de afaceri incepand cu data de 1 Mai 2016.
Conferinta va dezbate Codul Vamal al Uniunii, posibilitatea utilizarii simplificarilor vamale dupa 1 Mai 2016, motivele pentru care un CFO/Director Financiar ar trebui sa cunoasca schimbarile Codului Vamal al Uniunii, aspecte privind antrepozitele vamale si zonele libere - timpul pentru schimbari, modul in care circula marfurile necomunitare intre statele membre fara un regim de transit si vamuirea in Romania a marfurilor aflate in alte state member
Despre toate acestea vor dezbate speakeri, precum:
• Frank Janssen - Comisia Europeana, Sef Unitate A3: Proceduri vamale & Management de proiect
• Fernand Rutten - Deloitte Belgia, Partener Vama si Comert International
• Liviu Tache - Autoritatea Nationala a Vamilor din Romania, Sef Serviciu Investigatii Vamale si Control Ulterior
• Pieter Wessel - Partener servicii fiscale, Deloitte Romania
• Mihai Petre - Senior Manager servicii fiscale, Deloitte Romania
• Daniela Neagoe - Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania
• Ioana Lira -Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania
Incepand cu 1 mai 2016, intra in vigoare noul Cod vamal al Uniunii Europene prin care este reformata legislatia vamala. Agentii economici implicati in operatiuni de comert exterior sunt direct afectati de noile prevederi. Acestia trebuie sa actioneze inca din acest an, pentru a se conforma noilor modificari si a nu fi puti in situatia de a intrerupe/modifica la jumatatea anului 2016 modul in care efectueaza in prezent vamuirea marfurilor
Unul din obiectivele politicii vamale a Uniunii Europene este acela de a spori eficienta organizarii controalelor vamale, dar in acelasi timp de a eficientiza procedurile de vamuire si a reduce obligatiile administrative. Din aceste motive, dar si pentru a tine pasul cu tehnologia, la nivelul Uniunii s-a luat decizia reformarii legislatiei vamale de baza si anume Codul Vamal (Regulamentul 2913/1992) si Dispozitiile de aplicare a acestuia (Regulamentul 2454/1993).In aceste conditii, a fost publicat noul Cod vamal al Uniunii („CVU”) prin Regulamentul nr. 952/2013. Acesta urmeaza sa intre in vigoare incepand cu data de 1 mai 2016, tocmai pentru a permite atat operatorilor economici cat si autoritatilor vamale sa se conformeze noilor cerinte in acest interval de timp. De asemenea, Comisia Europeana la randul sau, trebuie sa pregateasca in acest interval de timp normele de aplicare a UCC (acte delegate si acte de punere in aplicare).
Una din modificarile majore introduse de CVU consta in restructurarea regimurilor vamale. Noua categorie numita „regimuri speciale” inglobeaza pe langa fostele regimuri vamale suspensive si destinatii vamale pentru care in prezent nu se depun declaratii vamale, cu consecintele si costurile aferente - depunere garantie/plata taxe vamale. in aceasta categorie intra si operatiunile de plasare a marfurilor in zona libera sau depozit temporar.
O alta noutate se refera la conditiile de autorizare a regimurilor vamale si a procedurilor simplificate de vamuire. Acordarea acestor autorizatii va fi conditionata de indeplinirea conditiilor de Operator Economic Autorizat.
CVU modifica si criteriile de acordare a statutului de Operator Economic Autorizat, in sensul ca vor fi mai multe cerinte pe care agentii economici trebuie sa le indeplineasca pentru a obtine acest statut de incredere. Unul dintre noile criterii il reprezinta, de exemplu, standardele de competenta sau calificare profesionala pe care trebuie sa le indeplineasca operatorul vamal in cadrul societatilor respective.
Avand in vedere noile modificari, este posibil ca la momentul intrarii in vigoare a CVU, autoritatile vamale sa reevalueze autorizatiile vamale existente, pentru a verifica daca acestea indeplinesc noile conditii.
Deoarece CVU introduce multe modificari comparativ cu versiunea actuala a Codului vamal, societatea Deloitte pregateste un eveniment la sfarsitul lunii martie pentru a discuta impreuna cu agentii economici schimbarile care ii afecteaza direct si pasii ce trebuie urmati pana la mijlocul anului viitor, pentru a nu fi pusi in situatia de a intrerupe/modifica la jumatatea anului 2016 modul in care efectueaza vamuirea marfurilor. Pentru a discuta noile modificari si din perspectiva autoritatilor, la eveniment au fost invitati si reprezentanti ai Comisiei Europene si ai autoritatilor vamale romane.
startups.ro sprijina evenimentul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Academia Workshop Sessions: sesiuni de training gratuite pentru tineri
Sesiunile se adreseaza tinerilor care doresc sa acumuleze competente si abilitati importante pentru dezvoltarea lor profesionala prin metode de educatie non-formala, se mentioneaza in comunicatul de presa.
25 de tineri cu varste intre 18 ani si 28 de ani vor avea ocazia sa afle secretele comunicarii eficiente pe 6 si 7 aprilie, participand gratuit la prima sesiune de training din Academia Workshop Sessions.
Participarea la eveniment este gratuita iar inscrierile se realizeaza online, pe site-ul programului, pana sambata, 28 martie.
Tinerii selectati vor avea ocazia sa invete cum sa isi structureze si formuleze mesajele, cum sa atraga si sa mentina atentia publicului, cum sa isi pregateasca discursul si cum sa depaseasca frica de a vorbi in public si sa livreze prezentari cu impact. Toate acestea, participand la prima sesiune de training din Academia Workshop Sessions dedicata dezvoltarii abilitatilor de comunicare.
Sesiunea de training va fi sustinuta de Paul Olteanu, trainer profesionist, speaker si coach cu peste 8 ani de experienta in training, coaching si consultanta in domenii precum psihologia comunicarii, discurs public, branding personal si dinamici de grup.
Peste 250 de tineri au participat pana in prezent la cele 11 editii Workshop Sessions organizate de Akcees cu sprijinul BRD Groupe Societe Generale si au avut astfel ocazia sa invete mai multe despre comunicare, branding personal, managementul proiectelor si al timpului sau vanzari.
Din acest motiv, Akcees si BRD Groupe Societe Generale organizeaza in acest an Academia Workshop Sessions, o serie de 5 sesiuni de training care vor ajuta participantii sa acumuleze noi abilitati prin metode de educatie non-formala, sa isi stabileasca obiectivele corecte si sa ajunga acolo unde isi propun.
startups.ro sprijina evenimentul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Au fost anuntate cele 13 start-up-uri admise in programul de pre-accelerare MVP Academy
13 startup-uri tech cu potential la scara globala au fost selectionate pentru a participa la cea de a doua editie a programului de pre-accelerare MVP Academy.
In perioada 23 martie - 14 mai, acestea vor lucra la dezvoltarea produselor si vor forma conexiuni valoroase in industrie participând la workshop-uri practice, sesiuni de mentorat si alte activitati dedicate. Lista completa a echipelor finaliste este disponibila online pe site-ul programului.
Cele 13 echipe finaliste ale programului de pre-accelerare MVP Academy dezvolta produse in domenii precum securitate, comert online, comert mobile, analytics sau fashion tech si s-au remarcat prin experienta lor. Astfel, majoritatea start-up-urilor au infiintat anterior alte companii sau sunt formate din profesionisti care au dezvoltat diferite initiative in tehnologie de-a lungul timpului.
Selectia finalistilor a fost realizata luând in considerare echipa si experienta acesteia, dimensiunea si tendintele actuale ale pietei, validarea utilizatorilor si costul de achizitie, tractiunea initiala, scalabilitatea si fezabilitatea produsului.
Din juriu au facut parte Bogdan Iordache (Investment Manager, 3TS Capital Partners & Board Member, How to Web & TechHub Bucharest), Cosmin Ochisor (Business Development Manager, hub:raum, care a evaluat start-up-urile din partea hub:raum si Telekom Romania) si Alex Negrea (Co-Fondator, docTrackr).
Start-up-urile care vor participa la cea de a doua editie a programului de pre-accelerare MVP Academy sunt:
1. Accelerole: software de management care ajuta freelancerii si agentiile sa isi structureze sistemele de tarifare orara si sa isi gestioneze mai bine procesele interne;
2. Catwalk15: aplicatie mobila care ajuta utilizatorii sa primeasca sfaturi vestimentare si sa se inspire;
3. Clepsisoft CyberFog: solutie proactiva de securitate care deviaza atacurile cibernetice;
4. CloudHero: platforma de management si raportare care permite companiilor si persoanelor sa isi gestioneze mai bine infrastructura digitala si sa controleze costurile;
5. Conversion Network: software de marketing integrat care permite marketerilor afiliati sa isi dezvolte si scaleze afacerile fara efort, cu rezultate mai bune;
6. InnerTrends: solutie de web analitics care ajuta aplicatiile web si site-urile de ecommerce sa monitorizeze activitatea clientilor.
7. MyDog.xyz: platforma care pune in legatura stapânii de caini cu furnizorii de servicii si proprietarii de parcuri canine;
8. SafeDrive: aplicatie mobila care imbunatateste siguranta traficului rasplatind soferii care nu utilizeaza telefonul la volan cu puncte care pot fi apoi convertite in produse si servicii;
9. Seeds: platforma integrata pentru realizarea de chestionare, adresata celor care gestioneaza un volum mare de date;
10. Squady: platforma care ajuta utilizatorii sa descopere, sa creeze si sa se alature activitatilor sociale intr-o maniera simpla si intuitiva;
11. Swapr: aplicatie mobila care ajuta femeile sa faca schimb de haine in functie de locatie si preferintele vestimentare ale acestora;
12. SwipeTapSell: aplicatie care imbunatateste experienta cumparatorilor de pe dispozitive mobile si tablete, ajutând astfel magazinele online sa interactioneze cu clientii lor si sa isi mareasca rata de conversie;
13. Unloq: software care propune o noua modalitate de autentificare si autorizare a tranzactiilor care inlocuieste parolele cu dispozitive, oferind astfel utilizatorilor mai multa siguranta, simplu si gratuit;
In perioada 23 martie - 14 mai, cele 13 echipe finaliste vor trece printr-un proces de pre-accelerare complex, adaptat pentru a corespunde nevoilor lor specifice, vor lucra la dezvoltarea produsului si vor invata cum sa acceseze oportunitatile existente pe piata globala. Toate acestea participând la workshop-uri practice, sesiuni de mentorat si coaching 1 la 1, pitching practice si alte activitati dedicate.
Pe parcursul celor 7 saptamâni ale programului, startup-urile vor avea ocazia sa dezvolte conexiuni valoroase cu mentori cunoscuti si lideri din industrie, printre care se numara Jon Bradford (Managing Director, Techstars UK), Mike Butcher (Senior Editor, TechCrunch Europe), Alex Barrera (Co-Fondator, Tech.eu & Press42), Ivan Brezak Brkan (Editor, Netokracija), Olaf Lausen (Chief of CEO Staff & Business Development Director, Telekom Romania) sau Florin Talpes (CEO si Fondator, Bitdefender).
In plus, echipele vor discuta cu reprezentanti au unora dintre cele mai cunoscute programe de accelerare la nivel international (Techstars, Startupbootcamp, Startup Wiseguys, Ignite 100 sau LAUNCHub), cu investitori de tip angel si fonduri de investitii early stage active in regiune (Early Bird, 3TS Capital Partners).
Programul de pre-accelerare MVP Academy se va incheia joi, 14 mai, cu Demo Day, eveniment in cadrul caruia start-up-urile participante isi vor prezenta produsele si progresul inregistrat in fata audientei formate din investitori si lideri ai comunitatii profesionistilor in tehnologie la nivel regional, având astfel ocazia sa demareze discutii pentru a incheia noi runde de finantare sau parteneriate strategice.
startups.ro sprijina programul in calitate de partener media.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
O crestere de 24% a numarului tranzactiilor din Romania a adus o crestere de 186% in valoarea acestora, in 2014
Valoarea tranzactiilor a crescut cu 186% in 2014, comparativ cu 2013, ajungand la o valoare totala de 3,14 miliarde de dolari, in timp ce numarul lor a crescut cu doar 24% in acelasi interval, conform studiului EY - M&A Barometer Romania 2014.
Valorile de tranzactionare au fost facute publice pentru 37% din cele 182 de tranzactii care au avut loc in Romania in 2014.
Piata romaneasca de fuziuni si achizitii a fost dominata anul trecut de investitorii financiari si de tranzactiile interne, numarul acestor tranzactii cumuland 55% din total. Industria serviciilor a fost cea mai activa in fuziuni si achizitii, in timp ce tranzactiile cele mai mari au avut loc in IT, servicii si imobiliare. Romania a marcat anul acesta cea mai mare tranzactie din domeniul IT si tehnologie, prin achizitionarea companiei LiveRail Inc de catre Facebook cu suma de 500 milioane de dolari.
In 2014, investitorii din Germania si Austria au fost cei mai importanti investitori externi in piata din Romania, cu 9 si respectiv 6 tranzactii fiecare totalizand 8% din total, urmati de cei din Olanda, comparativ cu 2013, cand Polonia era cel mai activ investitor extern.
Din numarul total de 182 de tranzactii finalizate, 47% au fost incheiate de catre investitori strategici - cu 16% mai putin decat in 2013, in timp ce restul au fost incheiate de investitori financiari. Procentul investitorilor financiari a inregistrat o noua crestere in 2014, ajungand la 53%, de la 37%, cat reprezentau in 2013, ceea ce evidentiaza faptul ca fondurile private de investitii identifica mai usor obiective potrivite portofoliului lor in Romania.
Industria serviciilor a fost cel mai atractiv sector (dupa numarul de tranzactii), cu 25 de tranzactii in 2014. Aceasta a fost urmata de sectorul de retail si distributie (cu 20 de tranzactii) si sectorul IT (cu 16 tranzactii). in ceea ce priveste valoarea, cele mai mari tranzactii au vizat sectorul IT, urmat de cel al serviciilor.
"Remarcam o revigorare a activitatii fondurilor de investitii atat pe partea de sell-side (exit-uri ale unor companii din portofolii), cat si pe partea de buy-side. Fie ca vorbim despre preluari ale unor companii aflate in portofoliul altor fonduri, de consolidari sau chiar de intrari in noi piete, apetitul investitional al fondurilor de private-equity a crescut atat in regiune, cat si in Romania. De asemenea, un fapt incurajator il reprezinta si interesul pe care il manifesta fonduri mai mari pentru companiile romanesti, datorate faptului ca acestea din urma au reusit sa creasca pana la o valoare care se apropie de ticket-ul minim de achizitii al investitorilor financiari. Un interes sporit vine din partea unor fonduri specializate pe restructurare, pe infrastructura, energie sau servicii financiare", spune Florin Vasilica, Liderul departamentului Asistenta in tranzactii, EY Romania.
Florenta Birhala, Manager M&A, EY Romania spune ca piata de M&A este intr-un moment de crestere datorat repozitionarilor strategice ale marilor jucatori globali si regionali, cat si de consolidari pe anumite sectoare, prin achizitia unor competitori aflati in dificultate, la care se adauga exit-urile investitorilor financiari la terminarea perioadei de investire.
"In 2015, ne asteptam sa continue consolidarea si reasezarea sectorului financiar. De asemenea, un sector-vedeta al acestui an va fi cel al serviciilor medicale, prin prisma tranzactiilor initiate de fondurile de investitii, dar si datorita continuarii expansiunii marilor jucatori prin achizitii mai mici, care le permit anumite pozitionari strategice fata de competitori. In acelasi timp, ne asteptam la tranzactii pe piata de telecom, energie, dar si o revenire usoara in imobiliare", adauga Florenta Birhala.
Barometrul EY este un rezumat si o analiza a informatiilor facute publice si identificate in baze de date reputate, cum ar fi DealWatch si Zephyr. Activitatile de fuziuni si achizitii si datele cuprinse in barometru includ informatii privind tranzactiile de tip privat-privat si exclud: achizitii de pachete minoritare de actiuni sub 15%, rascumpararea de actiuni detinute de actionarii minoritari de catre actionarii majoritari, tranzactii imobiliare (cu exceptia cazului in care vanzatorul si/sau cumparatorul a fost o companie imobiliara sau un fond imobiliar), tranzactii de pe piata de capital (cu exceptia tranzactiilor care au dus la o schimbare a controlului), achizitii de licente, contracte de asociere in participatiune, investitiile greenfield, IPO-uri, privatizari, tranzactii care includ active din mai multe tari (valoarea acestor tranzactii a fost ignorata pentru fiecare tara, dar numarul acestora a fost luat in considerare), reorganizari interne.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Techno Office: Companiile investesc chiar si 350 euro/mp in amenajarea birourilor
Potrivit reprezentantilor Techno Office, unul dintre principalii jucatori ai pietei locale de furnizori de solutii complete pentru amenajarea spatiilor de birouri, incepand din 2014, companiile din Romania sunt dispuse sa aloce bugete mai mari pentru amenajarea spatiilor de birouri, ajungand chiar si la 350 euro/metru patrat, se mentioneaza intr-un comunicat de presa.
"Cu toate ca bugetele din ultimii ani au cunoscut o scadere considerabila, incepand cu anul 2014 am inceput sa resimtim curajul companiilor din Romania si o crestere treptata a sumelor dedicate amenajarii spatiilor de birouri", spune Iuliana Carata, General Manager Techno Office.
Potrivit reprezentantilor Techno Office, in ultimul an, costul mediu pentru amenajarea unui spatiu de birou s-a situat intre 80 euro/metru patrat si 350 euro/metru patrat, in functie de tipul de produse alese.
"In ceea ce priveste cele mai mari sume alocate pentru amenajarea spatiilor de birouri, companiile din industria farmaceutica, IT&C si cea de servicii financiare se afla in topul celor care nu fac compromisuri legate de bugetele investite", a mai spus Iuliana Carata.
Totodata, reprezentantii Techno Office remarca faptul ca in spatiile in care se investesc bugete semnificative, se acorda o atentie speciala zonelor de management, salilor de conferinta, zonelor de receptie si de lounge, atat din punct de vedere al suprafetelor pe care se desfasoara, cat si al finisajelor si sistemelor audio-video integrate.
Iuliana Carata mentioneaza ca cele mai multe amenajari din Romania sunt realizate cu elemente standard, insa acestea sunt completate cu produse custom-made.
De regula, pentru zone de receptie, zone de servit masa si zone de lounge/relaxare, clientii apeleaza la produse realizate la comanda. Alte situatii in care acestea sunt solicitate sunt cele in care se doreste ajustarea dimensiunilor meselor de lucru si a sistemelor de depozitare pentru a optimiza un anumit spatiu sau pentru a incadra o piesa de mobilier, precum receptiile, intr-un anumit design.
Ce presupune amenajarea unui spatiu office
"Prima regula in amenajarea birourilor este ca spatiul respectiv sa fie functional si sa indeplineasca toate standardele de lucru cu privire la iluminat, ventilatie si alte aspecte care vizeaza bunastarea angajatilor, iar rolul nostru, ca si consultant in amenajari, este sa indrumam clientul catre solutii optime, in concordanta cu bugetul alocat", spune Iuliana Carata.
Raportat la bugete, scaunele absorb aproximativ 45% din sumele totale alocate amenajarii birourilor, deoarece companiile aleg tot mai des modele ergonomice, cu mecanisme intuitive care, prin ajustarea corecta, individuala (in functie de greutatea sau inaltimea utilizatorului) ii vor oferi acestuia un suport de sustinere echilibrat si o crestere semnificativa a nivelului de confort in perioada de lucru "asezat pe scaun".
Pe plan secund in bugetul necesar amenajarii se afla birourile, receptiile si mesele de meeting, ansamblu pentru care companiile aloca, de obicei, aproximativ 30% din bugetul disponibil.
La polul opus, clientii Techno Office aloca doar 10% din buget pentru spatiile de depozitare, acestea fiind din ce in ce mai putin prezente in birourile companiilor datorita tendintei de a apela la solutii de arhivare digitala. Nu in ultimul rand, canapelele, fotoliile si zonele de lounge consuma aproximativ 15% din bugetul destinat amenajarii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
