Conferinta "Succes pentru Romania”
Conferinta "Succes pentru Romania” (17 noiembrie 2012)
Evenimentul va avea loc pe 17 noiembrie, la Crystal Palace Ballrooms, in Bucuresti.
Conferinta se adreseaza studentilor care isi doresc o cariera profesionala solida, tinerilor care vor sa-si faca o afacere, precum si antreprenorilor care doresc sa contribuie la crearea unei comunitati de oameni de succes.
Conferinta “Managementul talentelor: cheia pentru un business profitabil”
Conferinta “Managementul talentelor: cheia pentru un business profitabil” (24 octombrie 2012)
Evenimentul, organizat de HART Human Resource Consulting, va avea loc pe 24 octombrie la Hotel J.W.Marriott, in Bucuresti.
Obiectivul conferintei este acela de a dezbate ultimele noutati din domeniul instrumentelor psihometrice cu aplicabilitate in business, la nivelul proceselor de HR (selectie, talent management, identificarea de succesori, dezvoltare profesionala) in randul comunitatii de afaceri.
Program: Business Essential Tutoring
Program: Business Essential Tutoring (9 octombrie 2012 - 2 octombrie 2013)
Programul de dezvoltare a abilitatilor de business, bazat pe expertiza britanica si romana, este organizat de Business - Edu, la Bucuresti.
Potrivit organizatorilor, este un program de training si tutoring creat de experti pentru a oferi participantilor nu doar notiunile teoretice esentiale, ci si perspectiva necesara pentru a atinge excelenta in afaceri.
Publicul caruia i se adreseaza este format atat din antreprenori, cat si din angajati de top ai marilor companii.
Workshop deschis: “Improvizatie pentru mediul de business romanesc”
Workshop deschis: “Improvizatie pentru mediul de business romanesc” (6 octombrie 2012)
Evenimentul, organizat de Business-Edu si Improvizatie.ro, va avea loc pe 6 octombrie, la Bucuresti.
Publicurile carora li se adreseaza sunt directori de HR, manageri de echipe, specialisti si generalisti din HR, traineri si specialisti in dezvoltare care doresc sa se dezvolte pe ei si cauta metode de a-si dezvolta echipele si colegii.
Connie Larkin - Curs de Eficienta si Productivitate
Connie Larkin - Curs de Eficienta si Productivitate (21 noiembrie 2012)
Cursul, recomandat de Business-Edu si sustinut de Connie Larkin, va avea loc pe 21 noiembrie in Bucuresti, la BPP Professional Education - Str. General Vasile Milea, Nr. 4, langa AFI Palace Cotroceni.
Conferinta "Transfer Pricing"
Conferinta "Transfer Pricing" (24 octombrie 2012)
Evenimentul, organizat de Medien Conferences in colaborare cu KPMG, va avea loc pe 24 octombrie, la Bucuresti.
Cum iti stabilesti suprafata biroului
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
.jpg)
Mihai Paduroiu mentioneaza ca media generala europeana este de 10 mp de birou, pentru un angajat.
Cum iti stabilesti suprafata biroului
In afara de bugetul disponibil, calculele pentru stabilirea suprafetei sediului companiei trebuie sa tina cont si de numarul de angajati, domeniul de activitate al firmei, tipul de sediu (front office/back office) si oferta de cladiri de birouri din zona vizata.
Mihai Paduroiu, senior consultant in cadrul Office Division la The Advisers/Knight Frank, spune pentru startups.ro ca suprafata pe care o ocupa fiecare angajat se calculeaza in functie de marimea statiei de lucru, de pozitia pe care o ocupa acesta in companie, de modul sau de lucru (daca activitatea sa implica un anumit numar de ore petrecute in afara biroului sau nu), sinergiile necesare cu celelalte divizii ale companiei, cultura de business a firmei (cultura asiatica versus cea anglo-saxona sau germanica), de comunicarea operationala in interiorul companiei si alte criterii strategice, cum ar fi cresterea viitoare a unui departament.
"Aceasta suprafata este apoi incadrata, in mod ideal, pe suprafata disponibila a cladirii alese, rezultand astfel suprafata necesara. Principiul pe care noi il recomandam este urmatorul: o tranzactie de relocare sau consolidare nu trebuie sa aiba in vedere o suprafata exacta, ci un numar de oameni, care au o asezare specifica. Suprafata estimata este rezultatul cumulat al mai multor factori: design-ul etajului, lumina naturala, accesul catre iesirile de urgenta etc.", explica Mihai Paduroiu.
Alexandru Petrescu, managerul Esop Consulting, spune ca un lucru de care trebuie sa tina cont un manager, cand alege o cladire de birouri, este eficienta imobilului, conform specificatiilor tehnice ale acesteia.
"Eficienta unui spatiu de birouri este data de un cumul de factori, precum forma cladirii de birouri, numarul de fatade ce asigura acces la lumina naturala, <adancimea> ei, numarul si dispunerea stalpilor de rezistenta etc. De exemplu, cele mai eficiente spatii sunt cele din cladirile cu forma dreptunghiulara, cu lumina naturala pe lungimea cladirii, pe ambele fatade. Formele patrate, desi aparent lineare si usor de partitionat, pot fi, in realitate, mult mai dificile, din cauza distantei mai mari intre doua fatade luminate", spune pentru startups.ro Alexandru Petrescu.
El precizeaza ca lumina naturala patrunde maximum sapte - opt metri in interiorul unui spatiu de birou, de aceea zonele de lucru pozitionate dincolo de aceasta limita se confrunta cu problema iluminarii naturale insuficiente.
"Luand in calcul eficienta spatiului, in 200 de mp pot incapea acelasi numar sau chiar mai multe posturi de lucru decat in 275 de mp, intr-o alta cladire si configuratie", explica Alexandru Petrescu.
Madalina Cojocaru, Head of the Office Department la DTZ Echinox, spune ca un alt criteriu care determina suprafata inchiriabila in cladirile de birouri este layout-ul etajului, mai ales daca un etaj se imparte la mai multi chiriasi.
"Exista situatii in care chiriasul cu suprafata mai mica trebuie sa-si amenajeze grupurile sanitare in spatiul inchiriat", detaliaza pentru startups.ro Madalina Cojocaru.
Catalina Jigman, Head of Office Department la CBRE Romania, spune ca firmele incearca sa caute solutii de optimizare a spatiilor de birouri, prin design, dotari tehnice, compartimentarea eficienta a zonei de lucru, pentru a crea un confort deplin angajatilor la locul de munca.
"Pe termen mediu si lung, investitiile in acest sens aduc importante economii bugetare pentru companiile respective si un mediu de lucru optim pentru angajati", subliniaza pentru startups.ro Catalina Jigman.
Cum se calculeaza suprafata pentru fiecare angajat
Suprafata pentru fiecare angajat include spatiul de birou sau statia de lucru (biroul, scaunul, chesonul etc), si o cota parte din spatiile comune - ariile sociale, receptia, bucataria, salile de intalniri, culoarele de circulatie, grupurile sanitare (sau cota parte din acestea), terasele si salile de conferinte/sedinte.
"Salile de conferinte sunt de trei tipuri, ca dimensiune: mici, de 17 mp - 18 mp, cu o capacitate de 6 - 8 persoane; mijlocii, de 20 mp - 50 de mp, cu o capacitate de peste 20 de persoane; mari, de 80 mp - 90 mp, unde se pot organiza conferinte sau activitati de training. Ca spatii de relaxare, unele companii, precum cele de IT sau de publicitate, prevad zone unde se poate juca biliard, ping-pong, escaladare pe pereti si alte activitati sportive", mai spune Alexandru Petrescu.
Madalina Cojocaru mentioneaza ca o firma de consultanta va avea un grad de ocupare mai mic (mai multe sali de conferinta, mai multe birouri individuale, zona de open space va fi mai restransa), fata de un back-office sau un call center unde gradul de ocupare este mai mare (80% - 90% lucreaza in open space).
Care este suprafata de care poate dispune un angajat
"In functie de activitatea companiei, suprafata inchiriabila poate varia intre 10 mp si 20 mp/angajat, iar in cazul <back-office>-urilor si a call-center-lor aceasta merge sub 10 mp/angajat", spune Madalina Cojocaru.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Factorii principali in functie de care se stabileste suprafata unui birou sunt numarul de angajati ai companiei, domeniul de activitate al acesteia si tipul de spatiu (front office/back office).
Suprafata pentru fiecare angajat include spatiul de birou si o cota parte din spatiile comune.
Suprafata inchiriabila poate varia intre 10 mp si 20 mp/angajat, in functie de activitatea companiei.
Companiile care detin in proprietate sediul au o strategie pe termen lung in ceea ce priveste numarul angajatilor.
Dupa criza financiara, companiile si-au realiniat strategiile dupa niste principii clare de imbunatatire a eficientei - cost total lunar per angajat.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
WineRo estimeaza ca va ajunge la capacitatea maxima de productie in anul 2014
In acel moment, compania ar putea realiza o cifra de afaceri de 2,5 milioane de euro si ar vinifica vinul in propria crama.
Producatorul vinului marca Alira a fost nevoit sa amane cu un an finalizarea cramei, pana in septembrie 2013, din cauza faptului ca n-au reusit sa obtina un credit pentru a finanta lucrarile de constructie. Crama este amplasata in comuna Rasova (judetul Constanta).
"A fost ingreunata si prelungita analiza dosarului de credit depus de noi, in vederea obtinerii fondurilor pentru implementarea proiectului. In acest mod, pana la data prezenta, cheltuielile aferente inevestitiei, cheltuielile operationale si de regie au trebuit a fi suportate de catre societate strict din fondurile proprii", spune Ghenadie Bobeica, administrator WineRo, intr-un comunicat de presa.
Investitiile in crama sunt estimate la 5,1 milioane de euro, fara TVA, dintre care doua milioane de euro finantare din fonduri europene. Lucrarile la crama au inceput anul trecut, estimandu-se ca vor fi finalizate anul acesta.
In aceste conditii, vinul Alira a fost procesat la Jidvei, la fel ca anul trecut.
WineRo a lansat vinul Alira Cabernet Sauvignon 2010, primul vin produs din acest soi la Aliman. Acest vin este unul premium, fiind destinat retelei HoReCa (Hoteluri - Restaurante - Catering). Din acest sortiment au fost produse aproape 20.000 butelii de vin.
De asemenea, WineRo a lansat vinul Alira Tribun (un cupaj de Merlot, Feteasca Neagra si Cabernet), pe segmentul entry level.
In cursul acestui an, este programat sa fie lansat si Alira Merlot 2010 iar din recolta de anul trecut vor fi scoase Alira Feteasca Neagra Reserve 2011, imbuteliat la un an dupa maturare.
Vinul Alira este produs pe pogdoria de la Aliman, situata in judetul Constanta iar creatorul vinurilor este oenologul Marc Dworkin.
Din cauza conditiilor meteorologice, productia din acest an este cu 15% mai mica fata de anul trecut, dar reprezentantii companiei spun ca, fata de 2011, calitatea este mai buna.
Din productia Alira de acum trei ani (45.000 de sticle), s-a exportat 15% catre Germania, Austria si Cehia. Alira Tribun 2011, Alira Cabernet 2010 si Alira Merlot 2010 vor fi exportate in Japonia si China, compania fiind in discutii si pentru SUA.
Ghenadie Bobeica a mentionat, intr-o conferinta de presa ca, piata din Romania are potential de crestere pe segmentul calitativ, desi piata este in scadere, estimand ca in acest an va ajunge la cel mult 400 milioane de euro.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Strategie noua de business la Simplus: miza pe microplati si aplicatii mobile
In ultimii doi ani, Dan Boabes a renuntat la planurile internationale pentru compania pe care o detine si acum mizeaza pe piata interna de microplati prin SMS si aplicatii mobile.
Cea mai recenta miscare a companiei de servicii interactive prin SMS Simplus este achizitionarea cu aproximativ 40.000 de euro a aplicatiei Transport Urban in care se pot planifica rute in transportul public.
Aplicatia a fost dezvoltata de Tudor Iliescu si Emil Dancescu, a fost lansata acum trei ani, si are zeci de mii de utilizatori pe platformele Android si in Appstore.
"Am preluat atat partea de aplicatie, cat si echipa. Am facut un joint venture, separat de activitatea Simplus, care va prelua activitatea Transport Urban, dar se va ocupa si de dezvoltarea de aplicatii de mobile, atat pentru clienti parteneri Simplus, cat si in proiectele noi", spune pentru startups.ro Dan Boabes, fondatorul si CEO-ul Simplus.
Transport Urban are un parteneriat cu Vodafone iar noua varianta, care va aparea in cateva luni, va avea, pe langa partea de planning de ruta, si partea de plata pentru servicii de transport (care este deja disponibila pentru bucuresteni).
Achizitionarea aplicatiei face parte din strategia Simplus de extindere pe plata prin SMS pentru transportul public. In decembrie 2010, Simplus a lansat acest serviciu in Alba Iulia, la calatoria de o ora cu mijloacele de transport in comun.
"Acum, la Alba Iulia, circa 12% dintre tranzactiile pe mijloacele de transport la plata pe ora se fac de pe mobil", spune Dan Boabes.
In prezent, serviciul de plata a biletelor din transportul public prin SMS mai exista in Turda si, de la sfarsitul lui aprilie 2012, in Bucuresti, pentru abonamentul de-o zi.
La inceputul acestei luni, plata prin SMS a biletului de transport in comun va fi lansata la Iasi, pentru abonamentul de-o zi si cele de-o calatorie, iar pana la sfarsitul acestui an va fi disponibila in alte doua orase.
La mijlocul acestei luni, Simplus va lansa un proiect de plata prin SMS la automatele de cafea, fiind in faza de implementare.
"Va fi un proiect pilot, 20 de locatii. Vor fi amplasate in Gara de Nord, in business centere, zona universitara, astfel incat sa vedem un profil de trafic, un model de business. Presupunem ca studentii cumpara cu mobilul, dar poate nu-i asa. Lucram de un an si ceva la solutia tehnica, astfel incat sa functioneze cat mai aproape de 100%, indice de calitate", spune Dan Boabes.
De asemenea, compania implementeaza intr-o zona rurala plata prin SMS a cablului TV si a internetului, pentru ca era prea costisitor sa fie realizata acolo o casierie.
Alte proiecte de business
Compania achizitionata acum trei ani, furnizorul de video on demand Pocket, a fost absorbita de Simplus, contractele si produsele Pocket fiind integrate in oferta companiei.
"Sunt servicii care continua si genereaza venituri, suntem furnizori de continut video pentru principalii doi operatori de mobile din Romania, Orange si Vodafone", spune Dan Boabes.
De asemenea, Simplus intentioneaza sa intre pe piata de aplicatii mobile pe doua directii: clientii care le solicita un anumit continut - un joc, de exemplu; proiecte proprii, in masura in care au resursele necesare.
Pentru a-si realiza proiectele, in acest an, Simplus planuieste investitii de aproximativ 300.000 de euro, dintre care 70.000 de euro pentru a intra in Bucuresti pe plata de bilete prin SMS.
Cifra de afaceri a Simplus pentru acest an este estimata la aproape sapte milioane de euro, cu 15% - 20% mai mare decat anul trecut. In 2010, veniturile companiei au urcat cu 150% fata de 2009, ajungand la aproape cinci milioane de euro.
Boabes spune ca plata biletelor prin SMS nu reprezinta inca mult din veniturile companiei, dar crede anul viitor va fi una dintre principalele surse de venit.
Pentru a-si optimiza resursele, Boabes a renuntat la dezvoltarea proiectelor sale online (de exemplu, site-ul pentru copii aa.bb) dar intentioneaza sa fie activ ca angel investor in domeniu si este interesat de proiectele care au un nou model de business.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
