Grupul RTC isi extinde prezenta la nivel regional prin lantul de magazine Debenhams
Retailerul britanic a agreat recent cu RTC acordarea drepturilor de franciza pentru inca 11 tari din Europa Centrala si de Est.
Din 2007, RTC Holding detine francizele Debenhams pentru Romania, Republica Moldova si Bulgaria, se arata in comunicatul de presa.
“De 20 de ani, RTC s-a concentrat pe extinderea businessului in Romania. Extinderea regionala a fost permanent o tema, dar niciodata nu am avut un <cal troian> asa bun ca acum - franciza Debenhams, un brand international de mare succes. Speram ca in zece ani sa avem peste 100 de magazine Debenhams operate de noi si sa generam rulaje de peste jumatate de miliard de euro. Si sper, de asemenea, ca si celelalte divizii ale RTC sa urmeze capului de pod deschis de noi prin magazinele Debenhams. Semnarea contractului de franciza cu Debenhams pentru inca 11 tari reprezinta probabil cel mai important moment din istoria grupului RTC”, spune Octavian Radu, presedintele Grupului RTC.
In acest moment, reteaua Debenhams operata de Rafar (linia de business care opereaza, in cadrul Grupului RTC, francizele de fashion) numara sapte magazine, dintre care unul in Republica Moldova si restul in Romania.
”Motivul pentru care am decis sa acordam drepturile de franciza pentru 11 tari Grupului RTC este acela ca partenerul nostru din Romania a dezvoltat un business bine condus, cu o crestere foarte buna intr-o perioada scurta de timp si este plasat ideal pentru expansiune regionala. Aceasta decizie inseamna pentru noi siguranta oferita de faptul ca lucram cu un partener cunoscut, ale carui rezultate sunt deja o dovada. In ceea ce priveste expansiunea Debenhams, decizia noastra este aceea de a folosi modelul de franciza in regiunile unde nu avem expertiza, gasind un partener cu care sa lucram bine si care sa ne asigure o crestere rapida. Este foarte important sa alegem partenerul corect, care empatizeaza cu pozitia si strategia companiei noastre, asa cum face Octavian Radu”, spune Francis McAuley, International Director Debenhams.
Intrarea brandului pe cele 11 noi piete se va face pe masura ce se vor identifica proiectele comerciale potrivite sa gazduiasca magazinele Debenhams - suprafete usor accesibile, de aproximativ 2.000 mp.
“In principiu vom intra in mall-uri, pentru ca ele ne asigura atat traficul, cat si destinatia de cumparaturi. Debenhams isi gaseste locul in centre comerciale, zone dedicate de shopping”, precizeaza Ramona Stanciulescu, CEO-ul RAFAR, linia de business care opereaza francizele fashion in cadrul Grupului RTC.
Ea spune ca se deruleaza deja negocieri cu mai multi proprietari de astfel de locatii, astfel incat anul acesta ar putea fi deschise primele trei - cinci magazine noi, cu o dinamica mult mai mare in anii urmatori.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Start-up si achizitii online in consultanta financiara
Dragos Cabat si Catalin Dumitrescu isi extind online activitatea de consultanta financiara pe care au inceput-o offline acum doi ani prin compania Financial View. Cei doi au lansat Efin.ro si au cumparat Cafeneauabancara.ro si Bankingjobs.ro.
Acum doi ani, Dragos Cabat (foto) si Catalin Dumitrescu au lansat Financial View, o companie de consultanta financiara, management si training. La acea data, Dragos Cabat avea 15 ani de experienta in domeniul bancar, iar Catalin Dumitrescu 12 ani.
Profitul obtinut din actvitatea Financial View urma sa fie investit in lansarea unui portal financiar prin intermediul caruia persoanele fizice si IMM-urile sa gaseasca solutiile potrivite pentru ei.
Caderea pietei financiare le-a amanat planurile, insa nu le-a anulat. Anul trecut, cei doi si-au dat seama ca se apropie momentul in care va reporni creditarea si ca trebuie sa se pozitioneze pe piata inainte sa porneasca lucrurile.
Astfel, ei au inceput sa lucreze la Efin.ro in a doua parte a lunii august, anul trecut. Acesta este un portal financiar unde sunt promovate produsele si serviciile institutiilor financiare si sunt publicate articole despre piata financiara si monetara (analize, interviuri si stiri), care sunt continut propriu.
"Nu suntem adeptii comparatiei in general si in niciun caz ai comparatiei bazate doar pe pret, ci ai celei mai bune solutii oferite utilizatorilor, insemnand la un produs de credite nu doar dobanda si comisioane, ci un produs adaptat nevoilor lui, pe care sa il poata gestiona dupa aceea pe toata perioada de creditare", spune pentru startups.ro Dragos Cabat, Managing Partener la Efin.ro si Financial View.
Efin.ro
Principalele sectiuni ale portalului sunt “Ghiduri si sfaturi” (unde se pot adresa intrebari), “Curs Valutar” (evolutia acestuia, evolutia dobanzilor la credite si depozite, precum si analize), “Calculatoare” (credite) si “Harta Sucursale” (datele de contact si adresele institutiilor financiare).
In noiembrie anul trecut a fost gata o prima faza a site-ului. Apoi, au inceput discutiile cu institutiile financiare care sa isi listeze produsele pe site. Institutiile financiare vizate sunt fondurile mutuale, fondurile de investitii, institutiile financiare non-bancare, firmele de consultanta, evaluatorii, fondurile de pensii si firmele de leasing.
Portalul a fost lansat pe 18 ianuarie in acest an, principalii concurenti fiind Conso.ro si Finzoom.ro. In prezent, Efin.ro are listate produsele a aproximativ 80 de institutii financiare, dintre care aproape toate bancile active in Romania.
"Prima noastra tinta a fost reprezentata de banci. Avem de la unele banci pana la 60 - 100 de produse. De aceea ele au fost vizate prima data, urmand ca in timp sa crestem pe toate tipurile de institutii financiare, cu exceptia pietei de capital si pietei asigurarilor, care ar trebui sa fie pe alte site-uri, pentru ca sunt segmente diferite de clienti si abordari diferite", detaliaza Dragos Cabat.
Produsele si serviciile institutiilor financiare nu sunt preluate de pe site-urile acestora, ci furnizate de institutii direct celor de la Efin.ro, pentru ca modificarea datelor sa se faca in cat mai scurt timp.
Pentru stiri, pana la inceputul lui martie, site-ul va incheia un parteneriat cu un site de stiri, fiind intr-un stadiu foarte avansat de negociere cu un astfel de furnizor.
“Vom pune accent pe articole si pe interviuri, pe continut cu valoare adaugata, nu doar pe a prelua stiri”, mentioneaza Dragos Cabat.
Utilizatorii
Peste trei luni, reprezentantii Efin.ro estimeaza ca vor ajunge la un numar de aproximativ 3.000 de utilizatori pe zi, iar in partea a doua a anului, in perioada august - septembrie, a urma sa ajunga la aproximativ 10.000 de utilizatori pe zi.
"Cam aceasta este limita de utilizatori pentru acest site. Inteleg din discutiile cu oameni din IT si din experienta multor site-uri din domeniul financiar sau generalist ca o crestere normala a numarului de utilizatori este mult mai lenta si ca am putea ajunge la 10.000 de utilizatori pe zi, intr-un an si jumatate. Noi vrem sa o facem in maximum sase luni. Ca sa putem face bani trebuie sa ajungem la o anumita dimensiune a site-ului, sa intregram cu alte servicii si alte site-uri pe care vrem sa le deschidem, acum ca am vazut ca se poate face ceva in domeniul acesta, desi este multa competitie, competitia de calitate este foarte redusa, deci este loc foarte mult loc de solutii IT in Romania", explica Dragos Cabat.
Pentru a ajunge la 10.000 de vizitatori zilnic Efin.ro va pune accentul pe marketing, parteneriate cu alte portaluri, parteneriate media si va oferi utilizatorilor servicii pe care nu le ofera alte site-uri sau servicii de o calitate mult mai buna.
Cei doi investitori se grabesc cu atingerea numarului de utilizatori si pentru ca nu si-au putut pastra planul initial - realizarea Efin.ro ar fi trebuit sa inceapa in iunie anul trecut iar proiectul sa fie lansat in septembrie.
"Din pacate, am pornit in a doua parte a lui august, din cauza unor probleme organizatorice - finantare, spatiu, oameni - si site-ul a fost gata in noiembrie. In noiembrie nu mai erau bugete la institutiile financiare si degeaba ne adresam lor. Practic, a trebuit sa facem lansarea in ianuarie", detaliaza Dragos Cabat.
Achizitiile
Pe langa Efin.ro, in noiembrie anul trecut, Financial View a achizitionat cafeneauabancara.ro si bankingjobs.ro de la Cornel Dinu, care mai detine si bankingnews.ro.
“Cand cumperi un site, avantajul este ca are deja un numar de utilizatori, dintre care, atunci cand schimbi site-ul, infatisarea lui sau structura, poti retine macar o parte. La cafeneauabancara.ro si bankingjobs.ro ne-au interesat utilizatorii, profilul lor si faptul ca ele aduceau pe piata niste concepte pe care noi vrem sa le continuam”, explica Dragos Cabat.
El nu a precizat pretul achizitiei pentru cele doua site-uri.
“Nu exista lucruri ieftine sau scumpe. Cand evaluezi o companie, pentru ca si un site este o companie, trebuie sa te uiti la capacitatea ei de a genera venituri pe termen scurt si lung si, foarte important, la cat profit face astazi si, daca acel profit pe care il face astazi, poate sa il creasca in perioada urmatoare. Nu vad cum poti sa iti evaluezi un site sau orice companie la nu stiu ce valori extraordinare, cata vreme tu nu reusesti sa faci bani cu ele, luna de luna”, explica Dragos Cabat.
Cele doua site-uri vor ramane separate si isi vor mentine profilul, dar vor fi relansate si li se va modifica design-ul. Pana la inceputul lunii aprilie va fi relansata cafeneauabancara.ro, iar in mai - iunie bankingjobs.ro.
Cafeneauabancara.ro va ramane un portal de discutii dedicat oamenilor din sistemul financiar si va oferi servicii cu valoare adaugata pentru angajati sau personalul care lucreaza in industria financiara si bancara.
Bankingjobs.ro va fi un portal de oferte de lucru in domeniul financiar.
Investitia
Din septembrie anul trecut si pana la sfarsitul acestui an investitia in proiectele online ale Financial View se incadreaza in 200.000 de euro. Suma cuprinde dezvoltarea Efin.ro, achizitionarea celor doua site-uri si toate investitiile care au fost deja facute si cele care vor urma.
Se estimeaza ca investitia va fi recuperata pana la sfarsitul acestui an, in functie de cati utilizatori va avea portalul zilnic, de cum va evolua economia romaneasca, cat de repede se va relua creditarea si cat de atractive vor ramane depozitele.
“Estimam ca cel putin din martie - aprilie vom reusi sa acoperim cheltuielile lunare din veniturile pe care le vom avea. Speram ca pana relansam si bankingjobs.ro, site-urile sa se autosustina din veniturile generate de Efin.ro”, spune Dragos Cabat.
In functie de resursele financiare care vor fi dispinibile, Managing Partner-ul Efin.ro nu exclude nicio posibilitate: de a achizitiona si alte site-uri din domeniul financiar sau de a amana planurile si a renunta la un moment dat la actualele site-uri.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Dragos Cabat si Catalin Dumitrescu detin trei proiecte online, unul realizat de la zero (Efin.ro), si doua preluate (Cafeneauabancara.ro si Bankingjobs.ro).
Pregatirea Efin.ro a inceput la mijlocului lui septembrie anul trecut, in noiembrie a fost gata o prima faza si in ianuarie 2010 a fost lansat.
Cafeneauabancara.ro si Bankingjobs.ro au fost achizitionate in noiembrie anul trecut si vor fi relansate in prima parte a acestui an.
Investitia totala in online a celor doi investitori este de 200.000 de euro, suma care cuprinde si bugetul de pana la finalul acestui an.
Pentru Efin.ro sunt trei tipuri de monetizare: plata efectuata de institutiile financiare pentru listarea produselor, display adversitising si plata altor servicii care urmeaza sa fie lansate.
Cele trei site-uri sunt realizate integral in cadrul companiei, deoarece niciunul dintre cei doi nu are experienta in IT si pentru a evita situatiile in care modificarile de date ale produselor nu sunt facute la timp sau site-ul nu functioneaza.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Program “Fundamentele Coachingului & Become an Empowering Leader”
Program “Fundamentele Coachingului & Become an Empowering Leader” (22 februarie - 18 noiembrie 2010)
Evenimentul, organizat de Metasysteme Coaching, se va desfasura in perioada 22 februarie - 18 noiembrie, in Bucuresti.
Obiectivul programului este sa ajute fiecare participant sa devina un maestru manager si coach.
Programul este structurat pe patru workshop-uri, dupa cum urmeaza: Tacerea si Ascultarea (22 - 23 februarie); Arta de a pune intrebari (6 - 7 mai); Contractarea (23 - 24 septembrie); Abordarea sistemica (17 - 18 noiembrie).
Colliers: Anul 2010 prezinta cateva motive de optimism moderat pentru piata hoteliera din Romania
Potrivit unui raport de piata realizat de Colliers, tarile din vestul Europei (principala sursa de turisti pentru Romania) au inceput deja sa raporteze cresteri ale produsului intern brut. Astfel, este de asteptat o crestere a cererii de servicii hoteliere.
Industria turismului a fost una dintre cele mai afectate de criza economica mondiala, ale carei semne incepusera sa se manifeste inca din T3 2008, si care au condus la o scadere accentuata in 2009 atat a cererii de servicii hoteliere, cat si a sumelor cheltuite de turisti, se arata in raportul citat.
Cele mai afectate segmente de scaderea numarului de turisti au fost cel de afaceri si cel de conferinte. Drept urmare, destinatiile care se bazau pe acest gen de turisti au avut cel mai mult de suferit.
Numarul turistilor care s-au cazat in hotelurile romanesti a scazut in 2009 cu 14%, fata de anul precedent, iar durata medie a sejurului a scazut la mai putin de trei zile.
In aceste conditii, anul trecut, numarul camerelor ocupate a scazut cu o cincime, fata de 2008. Ultima jumatate a anului a aratat insa semne de incetinire a ritmului scaderilor, pe fondul ajustarii tarifelor practicate de catre hotelieri si a stabilizarii economice usoare inregistrata de Europa de Vest.
In 2009, principalele piete generatoare de turisti au fost in continuare tarile vecine Ungaria (25%) si Bulgaria (12%), care au scazut insa ca numar cu 4% si, respectiv, 20%, fata de 2008. Cele mai mari descresteri ale numarului de turisti s-au inregistrat in randul turistilor veniti din Germania (15%) si Italia (14%).
Comparativ cu anul precedent, oferta de spatii de cazare a ramas relativ constanta in 2009, majoritatea proiectelor anuntate fiind amanate sau anulate, iar proiecte noi nu au mai fost incepute, in conditiile dificultatilor de a obtine finantare in conditii rezonabile.
Insa, pentru anii urmatori, sunt anuntate aproximativ 40 de proiecte de hoteluri la nivel national, care vor aduce un surplus de aproape 6.000 de spatii de cazare.
Gradul de penetrare al brandurilor internationale ramane la unul dintre cele mai scazute niveluri din Europa, putin peste 7% din camerele de hotel disponibile in Romania fiind afiliate unui lant international.
Volumul de tranzactii a cunoscut, de asemenea, o scadere semnificativa, volumul acestora nedepasind 15 milioane de euro, in 2009.
Potrivit reprezentantilor Colliers, desi foarte multe proprietati au fost scoase la vanzare, cumparatorii au intarziat sa apara, fie din cauza greutatilor in a finanta astfel de achizitii, fie asteptand ca valoarea proprietatilor sa mai scada.
Oferta pe piata hoteliera din Bucuresti
La finalul anului 2009, in Bucuresti existau un numar de 153 de hoteluri, cu circa 11.500 de camere, se mai arata in raportul citat.
Desi numarul spatiilor de cazare a crescut cu aproximativ 12% fata de 2008, oferta hoteliera din Capitala prezinta inca numeroase semne de imaturitate fata de alte capitale europene, cum ar fi: majoritatea hotelurilor au sub 50 de camere (60%); alocarea pe categorii este dezechilibrata (mai mult de jumatate din hoteluri fiind clasificate la patru stele); penetrarea lanturilor hoteliere internationale este inca redusa (13% din total hoteluri sunt afiliate la un lant international).
Cererea pe piata hoteliera din Bucuresti
Anul trecut, in Capitala, sosirile de turisti au inregistrat o scadere de 8%, in medie, fata de 2008, precum si o reducere a duratei medii a sejurului pana la 1,8 nopti, in scadere de la 2,1 nopti in 2008.
Ca o destinatie care se bazeaza in proportie de 80% pe turismul de afaceri, Bucurestiul a fost puternic afectat de criza economica, ce a determinat micsorarea drastica a bugetelor de calatorii ale marilor companii, precum si schimbari notabile in comportamentul turistilor. Cele mai afectate de aceste schimbari au fost hotelurile de categorie superioara, mai ales in ceea ce priveste tarifele practicate.
Gradul de ocupare s-a situat in 2009 la 56%, mai putin cu 7% fata de 2008, cu scaderi majore in special in primele sase luni ajungand spre finalul anului la valori similare celor din 2008.
Adevarata problema in 2009 a reprezentat-o nivelul tarifului mediu, care a ramas in mod constant mult sub valorile inregistrate in 2008, ajungand in medie la 73 de euro. S-a inregistrat astfel o scadere de aproape 40% fata de 2008, recuperarea acestei reduceri fiind o mare provocare pentru hotelieri in anii ce urmeaza.
Previziuni
Potrivit Colliers, oferta de spatii de cazare va ramane relativ constanta pe termen scurt, din cauza faptului ca accesul la finantare va continua sa fie dificil. Astfel, multe dintre proiectele existente vor continua sa fie blocate, iar altelenoi vor intarzia sa apara.
In aceste conditii, reprezentantii Colliers considera cu sunt motive pentru a crede ca gradele de ocupare ale hotelurilor vor recupera din scaderile inregistrate. De asemenea, in urma reechilibrarii raportului dintre cerere si oferta, tariful mediu isi va stopa scaderea si va incepe sa creasca, dar intr-un ritm mult mai lent decat gradul de ocupare.
Problemele intampinate de proprietarii de hoteluri vor crea insa oportunitati pentru investitori - atat pentru achizitia de proprietati aflate in dificultate, la preturi sub valoarea de piata, cat si pentru investitii in hoteluri noi, prin scaderea preturilor terenurilor si a costurilor de constructie.
Astfel, oportunitati pentru investitii in hoteluri noi vor continua sa existe in Romania, in special pentru hoteluri de clasificare medie, in orasele secundare sau in dezvoltari mixte.
Potrivit Colliers, lanturile internationale isi vor intari prezenta, in conditiile in care institutiile financiare si grupurile hoteliere vor impune dezvoltatorilor sa contracteze solutii profesionale de operare, ca o garantie suplimentara pentru rezultate bune.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Colliers: Pana la finalul anului, am putea asista la o scadere a spatiilor industriale disponibile
Potrivit reprezentantilor Colliers, aceasta tendinta se va inregistra pe masura ce conditiile pietei se imbunatatesc. Ei mai sunt de parere ca, odata cu ocuparea spatiilor, proprietarii nu vor mai fi la fel de flexibili ca in prezent.
Viorel Opait, manager Divizia de inchirieri spatii industriale a Colliers, spune ca, din motivele enumarate mai sus, perioada actuala este cea mai potrivita pentru chiriasii care doresc sa renegocieze contractele sau sa-si relocheze operatiunile, se arata in comunicatul de presa.
Potrivit unui raport de piata realizat de Colliers, 2009 a reprezentat un an linistit pentru piata industriala. Nivelul scazut al livrarilor a facut ca stocul de spatii industriale sa inregistreze doar o crestere usoara, in timp ce, pe parcursul anului, cererea pentru astfel de spatii a fost slaba. Primele tranzactii importante au fost inregistrate la finalul celui de-al doilea semestru.
Stocul de spatii industriale
La sfarsitul anului trecut, stocul de spatii industriale din Bucuresti si imprejurimi a ramas aproape la acelasi nivel ca in 2008. Doar 33.000 mp de spatii noi au fost livrate pe piata, in scadere cu 90%, fata de anul precedent. Astfel, stocul total de spatii industriale si logistice a atins aproximativ 900.000 mp.
Pe fondul conditiilor economice recente, dezvoltatorii au oprit sau amanat lucrarile la majoritatea proiectelor. Spatiile care au fost livrate in 2009 au reprezentat extensii ale parcurilor existente a caror constructie a inceput in prima parte a anului 2008.
In conditiile actuale, disponibilitatea spatiilor a inceput sa devina o problema vizibila pe piata, se mai arata in raportul citat. Spatiile mari sunt greu de gasit, doar o unitate mai mare de 10.000 mp fiind disponibila pentru chiriasii potentiali. Majoritatea parcurilor logistice au unitati disponibile cu suprafete cuprinse intre 1.000 si 3.000 mp.
In afara Bucurestiului, Helios Phoenix a livrat 15.000 mp in cadrul proiectului Olympian Logistic Park din Brasov. Alte proiecte au fost amanate, din cauza optiunilor de finantare restranse si a gradului de risc ridicat.
Cererea pe piata spatiilor industriale
Cererea pentru spatii industriale si logistice a inregistrat de asemenea o scadere de-a lungul anului 2009. Un total de aproape 100.000 mp au fost inchiriati in 2009, aproximativ 50% din volumul inregistrat cu un an in urma.
Din cauza incertitudinii generale legata de inrautatirea conditiilor economice, la finalul anului 2008 si inceputul lui 2009, companiile au inghetat activitatile de extindere. Potrivit Colliers, acesta este principalul motiv pentru care primul trimestru al anului a inregistrat o activitate foarte scazuta, doar 6.000 mp de spatii tranzactionate. Pe masura ce companiile s-au adaptat la noua realitate din piata, inchirierile au inceput sa creasca usor.
In incercarea de a reduce costurile, chiriasii au inceput sa-si renegocieze chiriile, sa reduca spatiul ocupat sau sa se relocheze in spatii mai avantajoase din punct de vedere financiar. Astfel de masuri au facut ca rata de neocupare sa se tripleze fata de nivelul din 2008, stabilizandu-se la 12%, la finalul lui 2009.
Nivelul chiriilor pe piata spatiilor industriale
Potrivit Colliers, pe fondul schimbarilor care s-au produs in piata, castigatorii au fost reprezentati de chiriasii mai mici care au avut mai multe optiuni in ceea ce priveste spatiul logistic. Astfel de chiriasi, in cautare de unitati de depozitare mici (mai putin de 3.000 mp) ar putea gasi spatiu disponibil la o chirie redusa cu 10% - 15%, comparativ cu anul precendent.
Pe de alta parte, gasirea si contractarea unitatilor mari a reprezentat un proces mai dificil. Astfel, chiriile pentru aceste spatii nu au inregistrat modificari majore. Prin urmare, marja intre chiria minima si chiria maxima pe piata s-a redus semnificativ in 2009.
Previziuni
Millenium Logistic Park a fost singura dezvoltare speculativa in constructie la sfarsitul anului trecut, constructie ce va adauga 20.000 mp la stocul de spatii industriale din zona de sud a Bucurestiului, se mai arata in raportul citat. Avand in vedere aceasta situatie, reprezentantii Colliers sunt de parere ca nu vom mai vedea niciun proiect industrial nou livrat inainte de a doua jumatate a acestui an.
Prin urmare, chiriasii cu cerinte mari vor fi nevoiti sa apeleze fie la pre-inchirierea spatiului, fie la contractarea constructiei unui spatiu potrivit cerintelor lor, cu scopul de a obtine un nivel bun al chiriei sau, pur si simplu, pentru a-si asigura nevoia de spatiu.
Pe de alta parte, chiriasii care au nevoie de spatii mai mici, pot profita de pe urma gradului actual de neocupare si obtine o localizare mai buna, chirii competitive si conditii contractuale favorabile.
Reprezentantii Colliers estimeaza ca rata de neocupare va mai creste pe termen scurt, pana la nivelul de 14%, in 2010, deoarece unii chiriasi vor elibera spatii in primul trimestru al anului.
Conform raportului citat, pietele din afara Bucurestiului sunt si ele in curs de dezvoltare in ceea ce priveste cresterea stocului de spatii industriale, in special in orase precum Ploiesti sau Timisoara. Astfel, anul viitor, West Park din Ploiesti va aduce pe piata 30.000 mp de spatii de depozitare moderne, contractate in totalitate de Unilever. In Timisoara, Invest4See va livra prima faza de 12.000 mp a proiectului Timisoara Airport Park, a carui constructie a inceput in 2009.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Ce ti se potriveste: persoana autorizata, companie sau ambele?
In alegerea unei forme de exercitare a activitatii economice se ia in calcul domeniul de activitate, numarul persoanelor care sa fie implicate in organizatie si dorinta lor de a-si limita raspunderea.
Cei care detin o persoana fizica autorizata (PFA), intreprindere familiala sau intreprindere individuala pot avea, in paralel, si o companie.
Alina Niculciu, Senior Associate la biroul de avocatura Schoenherr si Asociatii, spune pentru startups.ro ca PFA, intreprinderea familiala sau intreprinderea individuala poate continua activitatile autorizate prin acestea, in paralel, daca se evita conflictele de interese.
Conditia pentru a dobandi calitatea de asociat la o firma este ca acesta sa fie persoana juridica sau persoana fizica, neinteresand statutul juridic de PFA, intreprindere familiala sau intreprindere individuala dobandit in urma autorizarii si calitatea acestuia de comerciant.
"De asemenea, autorizarea si inregistrarea persoanei fizice autorizate, intreprinderii familiale sau intreprinderii individuale este realizata in scopul functionarii acestora si nu confera acestora o personalitate juridica distincta, care ar justifica indeplinirea conditiei prevazute de lege pentru asociere in cadrul unei societati", explica Alina Niculciu.
Mihaela Cucurezeanu, Junior Associate la casa de avocatura Bulboaca & Asociatii, spune pentru startups.ro ca PFA, intreprinderea familiala si intreprinderea individuala sunt forme de exercitare a activitatii economice, a dreptului la libera initiativa si al dreptului de stabilire.
Cand alegi sa iti faci firma
Daca o persoana fizica autorizata (PFA), intreprindere familiala sau intreprindere individuala vrea sa foloseasca patrimoniul sau de afectatiune ca si aport la capitalul social al unei firme, trebuie mai intai sa isi inceteze activitatea.
Apoi, acele bunuri se pot subscrie ca si capital social pentru o noua companie.
"Aportul la capitalul social al unei societati poate fi depus atat in numerar, cat si in natura sau in industrie. Aportul in numerar si in natura, de exemplu cladiri, terenuri sau orice bun evaluabil in bani, este permis la toate formele de societati comerciale pe cand aportul in industrie, care consta in prestatii in munca sau servicii pe care asociatul promite sa le efectueze in societate, avand in vedere calificarea si competenta sa, este permis numai asociatilor din cadrul societatilor in nume colectiv si asociatilor comanditati din societatea in comandita", subliniaza Mihaela Cucurezeanu.
Pentru ca o PFA, intreprindere familiala sau intreprindere individuala sa isi inceteze activitatea sunt necesare cererea de radiere si actele doveditoare in vederea radierii. Aceste documente sunt depuse la Oficiul Registrului Comertului unde respectiva persoana are sediul profesional.
Pentru infiintarea unei companii este nevoie de aproximativ 15 documente.
Mihaela Cucurezeanu mentioneaza ca in Romania, formele de firme cel mai des intalnite sunt societatea cu raspundere limitata (SRL) si societatea pe actiuni (SA).
Costurile pentru inregistrarea unei companii variaza in functie de forma de organizare a acesteia.
"Conform prevederilor legale, in cazul societatii cu raspundere limitata capitalul social nu poate fi mai mic de 200 de lei, iar in cazul societatilor pe actiuni acesta nu poate fi mai mic de 90.000 de lei. La aceste costuri cu capitalul social se adauga costuri cu redactarea documentelor, legalizare, taxe de registru etc. care in unele cazuri pot depasi suma de 1.000 de lei. De regula, costurile pentru infiintarea unei societati comerciale depind si de capitalul social subscris", precizeaza Mihaela Cucurezeanu.
Pentru radierea unei PFA, intreprinderi individuale sau intreprinderi familiale este nevoie de o zi de la depunerea documentelor.
Pentru inregistrarea unei companii, termenul este de la cateva zile pana la o saptamana.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Cei care detin o PFA, intreprindere familiala sau intreprindere individuala pot avea, in paralel, si o companie.
Daca o persoana fizica autorizata, intreprindere familiala sau intreprindere individuala vrea sa foloseasca patrimoniul sau de afectatiune ca si aport la capitalul social al unei firme, trebuie mai intai sa isi inceteze activitatea.
Inainte de incetarea activitatii, PFA, intreprinderea familiala sau intreprinderea individuala poate cesiona contractele incheiate in favoarea unei societati comerciale, daca acest aspect este permis conform prevederilor contractuale.
Raspunderea asociatilor pentru datorii, nivelul impozitelor si modul de a tine contabilitate sunt diferentele dintre companii si celelate tipuri de persoane autorizate.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Colliers: Cererea pentru spatii comerciale va spori in 2010
Potrivit reprezentantilor Colliers, cresterea cererii va fi insotita si de sporirea numarului de tranzactii incheiate, in special in a doua jumatate a anului, insa nu suficient de mult pentru a conduce la o crestere a nivelului chiriilor.
Intr-o piata afectata de perioada economica turbulenta, in care nivelul consumului a scazut cu 15%, preocuparea principala a retailerilor in prima jumatate a anului 2009 a fost optimizarea retelelor de magazine, se arata intr-un raport de piata realizat de Colliers. (Citeste aici mai multe despre alegerea unui spatiu comercial stradal sau in mall)
Oferta pe piata spatiilor comerciale in 2009
2009 a fost anul in care s-a inregistrat cea mai mare discrepanta intre numarul de centre comerciale anuntate oficial si proiectele efectiv livrate. Cateva dintre proiecte au fost amanate pentru 2010, in timp ce altele au fost oprite pe o perioada nedeterminata.
Astfel, desi circa 20 de proiecte, insumand aproximativ 835.000 mp, au avut data de lansare anuntate pentru 2009, doar 27% din aceste spatii au fost efectiv livrate - 158.000 mp in Bucuresti si 70.000 mp in restul tarii (n. red. - valorile prezentate exclud hipermarketurile si alte big box-uri care fac parte din proiectele comerciale).
Cererea pe piata spatiilor comerciale in 2009
In incercarea de a asigura supravietuirea marcii lor, retailerii au inceput sa implementeze diferite strategii de restructurare, luand in considerare profitabilitatea fiecarui magazin. Astfel, ei au aplicat masuri de reducere a costurilor, de la renegocierea chiriilor pana la inchiderea completa a unitatilor neprofitabile.
Spre deosebire de prima parte a anului, in care numarul tranzactiilor a fost foarte redus, in a doua jumatate a anului s-a inregistrat o crestere semnificativa a cererii de spatii comerciale, in special pentru centrele comerciale deja existente.
Retailerii care au reusit sa se adapteze la noile conditii de piata au inceput sa priveasca strategic catre viitor, in cautarea oportunitatilor, obtinand astfel spatii in centre comerciale importante la preturi competitive.
De asemenea, 2009 a marcat intrarea pe piata a catorva marci importante, cum ar fi Decathlon, C&A sau Kiabi. Noii jucatori s-au concentrat in principal pe deschiderea de unitati in Bucuresti, unde au avut in vedere atat centrele comerciale existente, cat si cele recent inaugurate.
Nivelul chiriei
In procesul de reducere a costurilor, caracteristic pentru anul 2009, retailerii au inceput campanii extinse de renegociere a chiriilor in majoritatea centrelor comerciale.
Reducerile chiriilor au oscilat intre 10% si 50%, creind astfel diferente semnificative intre nivelul chiriilor din diferite centre comerciale, in special in afara Bucurestiului. Indiferent de reducere, renegocierile au fost de cele mai multe ori agreate pe o perioada determinata, de sase luni pana la un an.
Retailerii care inca au puterea financiara pentru a se extinde detin o pozitie forte in negocieri, putand forta o reducere semnificativa a chiriilor pentru proiectele in constructie. Cerintele pe care unele ancore le au inainte de a intra intr-un centru comercial nou pot include, pe langa un nivel scazut al chiriilor, luni gratuite sau indemnizatii pentru amenajari. Concesiile sunt de obicei oferite pentru unu - doi ani, astfel proprietarii incarcand sa-si limiteze pierderea cat mai mult posibil.
Previziuni
Pe baza stadiului actual al constructiei proiectelor anuntate, estimarile sugereaza faptul ca anul 2010 va aduce pe piata sase noi centre comerciale, insumand 209.000 mp suprafata totala inchiriabila. O parte din aceste proiecte este posibil sa fie amanate pentru 2011, in timp ce oferta de spatii comerciale in provincie ar putea sa fie influentata negativ de inchiderea centrelor comerciale care nu performeaza.
Cu toatea acestea, reprezentantii Colliers se asteapta ca imbunatatirea situatiei economice si deblocarea finantarilor sa impulsioneze reluarea unora dintre proiectele oprite, insa niciunul din aceste proiecte nu va putea fi livrat pana la finalul anului. Cererea pentru spatii comerciale si, implicit, numarul de tranzactii incheiate vor spori in 2010, in special in semestrul doi, se mai arata in raportul citat. Cererea va ramane concentrata pe centrele comerciale existente, in timp ce pre-inchirierile vor fi semnate numai pentru proiectele cu sanse mari sa fie livrate (care dovedesc ca dispun de finantare si stadiul constructiilor avansat), cu o localizare buna si un mix al chiriasilor atractiv.
Desi pe un trend ascendent, cererea pentru spatii comerciale in anul urmator nu va fi suficient de ridicata pentru a determina o crestere a nivelului chiriei. Din contra, se asteapta ca nivelul chiriilor, renegociat, sa ramana neschimbat pana cel putin in a doua jumatate a anului 2010, iar in cazul centrelor comerciale cu performante slabe se asteapta scaderi ulterioare ale chiriilor.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Colliers: Acum este momentul potrivit pentru a analiza piata de birouri si a actiona
Potrivit unui raport de piata realizat de Colliers, 2010 reprezinta o perioada ideala pentru reducerea costurilor cu inchirierea, prin contractarea de spatii potrivite la un nivel sustenabil al chiriei.
Desi in 2009 s-a inregistrat o oferta record de cladiri noi, conditiile economice dificile au cauzat scaderea tranzactiilor cu spatii de birouri, ceea ce a condus la rate de neocupare ridicate si chirii mai scazute, se arata in raportul citat.
Oferta de spatii de birouri in 2009
Anul trecut, au fost livrate pe piata bucuresteana aproximativ 405.000 mp de spatii moderne si de calitate, de doua ori mai mult decat in 2008. Aceste spatii sunt localizate in cadrul proiectelor la care lucrarile au inceput in perioada de crestere a pietei (2007 - 2008) si a caror dezvoltare a durat intre 12 si 20 de luni.
Doar un procent de 15% din totalul spatiilor livrate este localizat in zona centrala a Capitalei, in timp de restul spatiilor au fost impartite relativ egal intre semi-centru si periferie.
La finalul anului trecut, stocul total de spatii de birouri a atins 1.250.000 mp, in Bucuresti.
Cererea de spatii de birouri in 2009
La nivelul anului trecut, s-au inchiriat circa 90.000 mp, uniform distribuiti intre cele trei zone ale Capitalei - centru, semi-centru si periferie. Suprafata medie inchiriata pe piata s-a situat in jurul valorii de 1.300 mp.
Comparativ cu anul 2008, anul trecut, volumul de spatii de birouri absorbit de piata bucuresteana a scazut cu 60%. In 2008, circa 80% din activitatea de inchiriere a fost determinata de pre-inchirieri, in timp ce in 2009 nicio suprafata nu a fost pre-inchiriata.
Pana la finalul lui 2009, rata de neocupare a crescut considerabil in toate zonele Bucurestiului, fapt ce s-a concretizat intr-o rata medie de neocupare de 18%, dupa ce in 2007 aceasta a fost de 0% si in 2008 ajunsese la 3%.
Nivelul chiriei
In 2008, chiria pentru zona centrala a Capitalei se situa in intervalul 22 de euro - 24 de euro/mp. La nivelul anului trecut, nivelul chiriilor a scazut cu 20%, sub pragul de 20 de euro/mp. In zonele semi-centrala si periferica s-a inregistrat o descrestere asemanatoare.
Desi chiriile s-au redus, costurile de relocare au fost destul de ridicate, determinand majoritatea companiilor sa gaseasca solutii pe termen scurt si sa incerce sa renegocieze sau sa subinchirieze parte din spatiul pe care l-au contractat deja.
Pe de alta parte, in incercarea de a-si face proiectele mai atractive pentru chiriasi, proprietarii au devenit mai flexibili, oferind stimulente cum ar fi luni fara plata chiriei si sume de bani pentru acoperirea cheltuielilor de amenajare a spatiilor. Pentru chiriasi, astfel de masuri au avantajul de a reduce chiria efectiva.
Previziuni
Potrivit Colliers, anul 2010 va aduce pe piata din Bucuresti aproximativ 200.000 mp de spatii noi de birouri, cu 50% mai putin decat suprafata livrata in 2009.
Per ansamblu, chiriile isi vor mentine trendul descendent din 2009, cu o scadere aditionala de 10% pana la 15%. In unele zone, unde ratele de neocupare inregistreaza deja un nivel ridicat, ar putea fi vorba de scaderi de circa 20%. In aceste conditii, companiile care au inchiriat spatii de birouri in diferite zone sau cladiri, au oportunitatea de a-si consolida spatiile intr-un singur spatiu, in termeni mai favorabili.
Cladirile localizate in zona centrala a Bucurestiului, cu acces bun, vor fi disponibile la chirii mai scazute, comparativ cu 2008 si 2009, devenind interesante pentru o plaja mai larga de clienti. Pentru zona centrala, Colliers estimeaza ca rata de neocupare nu va depasi 10%, in vreme ce pe piata spatiilor de birouri in ansamblu se asteapta ca rata de neocupare sa atinga 20% - 25%.
Potrivit raportului citat, acele companii care au analizat piata in 2009 in cautarea unor spatii mai bune la chirii accesibile insa nu s-au angajat in niciun contract, probabil anul acesta vor lua o decizie. Astfel, Colliers estimeaza o crestere a activitatii cu circa 50%.
De asemenea, proprietarii vor ramane flexibili in negocierile cu potentialii chiriasi, continuand sa ofere stimulente pentru amenajarea spatiilor si perioade fara plata chiriei, micsorand astfel chiriile efective.
Pe termen lung, deoarece nu se asteapta sa existe o oferta noua semnificativa in 2011, iar economia si afacerile sunt previzionate sa evolueze pe un trend ascendent, reprezentantii Colliers sunt de parere ca echilibrul pietei se va schimba din nou. In aceasta situatie, 2010 va reprezenta cel mai bun moment pentru chiriasi sa contracteze spatiul potrivit.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
