“Din fericire, criza nu ne-a afectat vanzarile de gheata. Doar o vara racoroasa ne poate pune probleme. Anul acesta am avut parte de o vara prelungita”, spune pentru startups.ro Florin Plesca, director la Icelandia, prima firma producatoare pe acest segment, infiintata in anul 2000.

Adrian Popescu, administrator si actionar majoritar la Ice World, firma lansata in 2005,  spune ca anul trecut piata de gheata din Romania a crescut cu 150% fata de 2006, ajungand la circa cinci milioane de lei (n.red. - aproape 1,36 milioane de euro, la valoarea medie a euro de 3,68 de lei pentru anul trecut, potrivit Bancii Nationale a Romaniei).

Tot la aproximativ 1milion de euro plaseaza si Florin Plesca valoarea pietei de gheata din Romania, in 2008.

Florin Popovici, Sales Manager la Instant Ice, companie lansata in 2007, spune ca pe acest segment criza economica se va face simtita mai mult anul viitor decat in acest an, iar cresterea din 2010 va fi tot de 30% fata de 2009.

Aceasta evolutie este reflectata si de estimarile producatorilor referitoare la propria afacere. Pentru Ice World, vanzarile au crescut cu 32% in primele opt luni ale acestui an iar in actualul context ecnomic, pentru anul viitor se asteapta la o crestere de maxim 10%, bazata pe promovarea constanta, in special in afara Bucurestiului.

Reprezentantul Instant Ice considera ca actualul context economic va reduce ritmul de crestere al vanzarilor companiei. Dupa ce in primii doi ani de la infiintare (2007 si 2008) vanzarile companiei au crescut anual cu 50%, anul viitor acestea vor urca doar cu 30%, fata de acest an.

“Experienta firmelor din alte tari cu care pastram legatura ne confirma ca gheata este si va ramane un produs vandabil si cu marje mari de profit pentru multi ani de acum inainte”, spune pentru startups.ro Florin Popovici.

De altfel, vanzarile de pe piata din Romania sunt mult mai reduse decat in tarile dezvoltate din domeniu - Statele Unite ale Americii si Spania.

Evolutia pietei
In Romania existau fabrici de gheata si inainte de 1989, insa acestea nu s-au adaptat cerintelor pietei si au disparut. Dupa 1989, primul producator de gheata alimentara a aparut in tara noastra la sfarsitul anilor ‘90.

“Primele semne cu adevarat pozitive s-au aratat in acest an, dupa noua ani de la intrarea pe piata, in sensul ca au inceput sa vina cereri din zona magazinelor de proximitate si a retelelor de hipermarketuri”, explica Florin Plesca.

In ultimii trei - patru ani, a crescut si concurenta pe aceasta piata, aparand si alti producatori.

“Prin anii 2003 - 2004, practic produsul nu exista inca pe piata, nu gaseai gheata de cumparat decat daca stiai pe cineva cu o masina de gheata”, adauga Florin Popovici.

Factorii care influenteaza piata sunt temperatura, capacitatea de promovare a firmelor, aprovizionarea non - stop pe timp de vara si pe perioada nuntilor (perioadele de post in care nu se organizeaza nunti afecteaza vanzarile).

“Un numar tot mai mare de consumatori realizeaza ca este mai confortabil si mai practic sa cumperi gheata de-a gata, in orice cantitati, decat sa o produci cu greu, in cantitati foarte mici si de proasta calitate, in congelatorul de acasa”, detaliaza Florin Plesca.

Cele mai mari vanzari se fac vara, acestea ajungand sa detina 80% din totalul vanzarilor anuale. Florin Popovici spune ca vanzarile aproape se dubleaza in anii cu veri caniculare. Zonele din tara cu cele mai mari vanzari sunt sudul si sud-estul tarii, datorita climei, si vestul tarii.

“Bucurestiul ocupa o pondere de 71% din piata, datorita nivelului de trai si aparitiei produsului inca din 2003, insa orase mari ca Pitesti, Craiova, Ploiesti sau Constanta nu au fost deloc de neglijat in ultimul an”, detaliaza Adrian Popescu.

Vanzarile din Bucuresti sunt influentate si de dimensiunea segmentului HoReCa (Hoteluri - Restaurante - Catering) si de cererea din partea firmelor din domeniu. Constanta este al doilea oras din punct de vedere al cererii, datorita sezonului de vara si litoralului.

In anii urmatori, potentialul de dezvoltare va fi in orasele mari si zonele turistice. In plus, cei de la Icelandia au intrat in 2009 pe piata din Moldova si spun ca si aceasta zona este una cu potential.

Produsele
Cea mai mare pondere (in jur de 90%) din acest segment este detinuta de cuburile de gheata, deoarece se adreseaza celui mai mare segment (consumul casnic si HoReCa), dar sunt distribuite si in benzinarii si magazine.

Vanzarea de cuburi de gheata a aparut dintr-o necesitate a pietei romanesti, nesatisfacuta de "piata frigului" (retailerii de frigidere, vitrine frigorifice etc).

“Evolutia cuburilor de gheata ambalate ca produs este oarecum asemanatoare cu cea a apei plate, care si ea a fost privita cu scepticism in momentul lansarii pe piata, ulterior devenind un bun de larg consum”, explica Florin Popovici.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Piata ghetii a crescut cu 30% in ultimii trei ani, tendinta mentinandu-se si in acest an.
Valoarea pietei de gheata este estimata la aproximativ un milion de euro.
Criza nu a influentat evolutia acestei piete in acest an, urmand ca efectele sa se faca simtite anul viitor.
Dupa 1989, primul producator de gheata din Romania a aparut la sfarsitul anilor ’90, iar concurenta a crescut in ultimii trei ani.
Cele mai mari vanzari se fac vara, in special in Bucuresti.
Cuburile de gheata sunt produsul cu cea mai mare pondere in piata, deoarece se adreseaza celui mai mare segment (consumul casnic si HoReCa).
Investitia intr-o fabrica de gheata variaza intre 20.000 de euro si doua milioane de euro.
Recuperarea investitiei se face intr-o perioada indelungata, cea mai optimista estimare fiind de patru ani, dar cel mai vechi producator de pe piata (activ de noua ani) nu si-a recuperat-o inca.
Producatorii de gheata au planuri de extindere, datorita pietei nedezvoltate si cresterii cererii, cu toate ca poate fi o investitie greu de recuperat.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Dupa trei ani de locuit in Sardinia ne-am gandit ca ar fi bine sa venim in Romania sa lansam un serviciu care exista deja de ani buni in America, Anglia, Italia sau Franta”, povesteste pentru startups.ro Cristina Vargiu.

Absolventa de psihologie, Cristina marturiseste ca pana la demararea acestei afaceri, nu avea experienta in domeniul bucatariei, insa spune ca in timpul facultatii a cochetat cu antreprenoriatul, organizaand partea birocratica pentru o companie de constructii in care era actionar.

La demararea afacerii Bucatar Acasa, investitia a fost minima. Dario s-a ocupat de achizitia de utilaje si echipamente si de realizarea graficii site-ului si a cartilor de vizita, iar Cristina s-a ocupat de media si promovare. Cei doi sunt si singurii angajati din firma - Cristina este asistentul de bucatar, iar Dario este bucatarul.

Povestea de business a inceput in Romania, dar in prezent cuplul nu mai locuieste aici, ci in Anglia.

“Dario este trainer pentru un lant de 85 de restaurante - Strada cu un contract pe perioada nedeterminata, iar in Romania in prezent avem o colaboratoare care se ocupa de partea de media”, precizeaza Cristina.

Cum functioneaza serviciul
Evenimentele sunt organizate in casa clientului sau la un restaurant inchiriat de acesta, serviciul fiind disponibil in toate orasele din Romania. Cristina Vargiu spune ca rezervarea se face in general cu o saptamana sau chiar doua - trei saptamani inainte, pentru evenimentele mari preparatele fiind pregatite cu o zi inainte.

“Clientul ne suna, ne intalnim, stabilim impreuna toate detaliile cinei, alegem meniul si vinurile, iar noi facem cumparaturile in ziua evenimentului”, spune ea.

Ea adauga faptul ca un serviciu suplimentar este inchirierea de mese, scaune, vesela etc, in cazul in care bucataria clientului nu este dotata corespunzator.
Produsele sunt cumparate din Romania, insa exista anumite delicatese care nu exista la noi si pe care bucatarii le aduc din Italia.

“Nu importam foarte mult, insa exista produse pe care le gasim doar afara - negru de sepie, anumite sosuri, produse traditionale, produse specifice unei zone din Italia si anumite vinuri”, mai spune Cristina Vargiu.

Inceputul afacerii
Primul eveniment organizat de Bucatar Acasa a fost o cina pentru 14 persoane, iar la final participantii au primit vouchere cu o reducere de 20% pentru prietenii lor care ar fi apelat la acest serviciu.

“Este un business destul de firav. Nu poti sa ii faci publicitate clasica, pentru ca nu te crede nimeni, trebuie ca cineva sa te recomande, iar acel cineva sa aiba incredere. Este nevoie de contactul direct. Lumea a reactionat pentru ca cineva venise cu experienta respectiva”, spune Cristina Vargiu.

Cei doi au colaborat si cu un restaurant pentru care pregateau o cina vegetariana in fiecare zi de marti.

Cristina povesteste ca la inceput au fost organizate evenimente mici, de familie, pentru ca exista teama de a realiza evenimente mari. In prezent, insa, Bucatar Acasa se ocupa numai de evenimente mari, care cuprind peste 80 de persoane.

Investitia in afacere
“Singura investitie consistenta a fost in ustensile, mese, scaune, care au costat aproximativ 5.000 de euro. Suma a fost insa recuperata in scurt timp, in termen de cateva luni, in decembrie, cand au fost si evenimente la care a trebuit sa renuntam”, explica Vargiu.

Ea spune ca lunile septembrie si decembrie sunt cele mai bune pentru afacere.

“Profitul vine in momentul in care oferi calitate. Stiu foarte multi clienti care spun ca merg la un anumit restaurant de ani buni, insa au plecat cand au schimbat bucatarul. Sau au plecat pentru ca ingredientele nu mai erau aceleasi. Ne gandim la profit, insa nu asa cum este vazut in Romania”, mai spune Cristina Vargiu.

Ea adauga faptul ca in opinia ei, se cer preturi exagerate pentru serviciile de bucatarie.

“Eu sunt absolut uimita de preturile de aici. Nici macar in Sardinia nu sunt preturile de aici. Practic, din banii care se cer se pot realiza trei - patru meniuri, nu unul singur cum se intampla acum cu 100 de euro. La noi, un meniu care cuprindea 10 feluri pleca si de la 18 euro de persoana. Pentru nunti insa costurile sunt de 30 de euro - 40 de euro, dar pretul variaza in functie de meniu. In general, aici vorbim de sapte - opt feluri de mancare”, spune ea.

In ceea ce priveste preturile, de exemplu, la un eveniment organizat recent meniul a costat 18 euro/persoana.  Din cei 18 euro, firma a cheltuit 5 euro pentru achizitia celor necesare.

Obstacole
Cristina Vargiu spune ca singurul obstacol a fost neincrederea oamenilor.

“Business-ul nostru este destul de sensibil pe partea de publicitate. Totul merge <din gura in gura>. Viitorul client trebuie sa aiba incredere cand i se prezinta serviciul, trebuie sa se convinga”, spune ea.

Totusi, din cauza crizei, cei doi a renuntat la organizarea de evenimente mici, oferind doar evenimente mari.

“Oamenii au renuntat la serbarea zilelor onomastice, la delicatese. E un business de nisa si ca orice business de nisa este primul care dispare intr-un moment de criza”, mai spune Cristina Vargiu.

Spre deosebire de Romania, ea spune ca in strainatate business-ul “chef at home” este altfel, deoarece occidentalii sunt mult mai deschisi spre relaxare, si weekend-ul este un moment special, cand se intalnesc cu prietenii si apeleaza la acest tip de serviciu.

DE RETINUT:
Afacerea Bucatar Acasa a fost lansata in septembrie 2008 de cuplul Cristina si Dario Vargiu.
Compania organizeaza mese festive cu specific italienesc gatite de un bucatar personal, in locuinta clientului sau la un restaurant inchiriat de acesta.
Din cauza crizei, cei doi ofera in prezent doar servicii pentru evenimente mari, rezervarea facandu-se cu una sau chiar doua - trei saptamani in avans
Un serviciu suplimentar este inchirierea de mese, scaune, vesela etc, in cazul in care bucataria clientului nu este dotata corespunzator.
Povestea de business a inceput in Romania, dar in prezent cuplul nu mai locuieste aici, ci in Anglia.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Pavel Marculet, directorul Omicron Consulting, spune ca masurile de reducere a costurilor le-au permis firmelor sa functioneze la limita de avarie si mai putin sa realizeze economii pe care sa le poata folosi pentru relansarea lor. Referitor la firmele care au facut economii, el spune ca este vorba de companiile care exporta produse, acestea fiind favorizate si de cursul de schimb euro/leu care s-a depreciat.

De asemenea, au reusit sa economiseasca companiile care intermediaza vanzarea en-gross de produse, in special cele agroalimentare, bauturi racoritare si bauturi usor alcoolizate (bere), deoarece acestea sunt de stricta necesitate.

“O alta categorie de companii care au reusit sa economiseasca sunt cele din domeniul panificatiei, chiar daca pretul produselor a crescut in aceasta perioada. Fiind de stricta necesitate, consumatorii mentin in general consumul de produse de panificatie la niveluri similare cu cele dinaintea crizei. Plus ca in acest domeniu exista si un grad ridicat de nefiscalizare a veniturilor”, explica pentru startups.ro Pavel Marculet.

Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, spune ca firmele care au reusit sa economiseasca au fost cele care aveau disponibilitati din perioada anterioara. Aceste companii reprezinta in jur de 5% din totalul celor 550.000 de IMM-uri din Romania. Nicolescu adauga faptul ca un numar mai mare de firme ar fi facut investitii daca se adopta de la inceputul anului masura de scutire a impozitului pe profitul reinvestit.

Pana la sfarsitul acestui an, companiile care au reusit sa introduca pe piata produse sau servicii de nisa vor fi cele care vor mai economisi.

“Firmele din domeniul serviciilor si cele din industriile cele mai performante, cu valoare adaugata mare, vor fi primele care pot iesi din criza, in special daca au contracte de export cu parteneri puternici din Uniunea Europeana”, spune pentru startups.ro Dragos Cabat.

Cum s-a taiat din costuri pana acum
Stoparea angajarilor si a cresterii salariilor, concedierile si eliminarea cheltuielilor cu formarea profesionala continua a salariatilor sunt unele dintre masurile adoptate de firme in primele opt - noua luni ale anului pentru a taia din costuri.

“Companiile care nu au disponibilizat personal au eliminat unele sporuri si facilitati (tichete de masa, tichete de vacanta, premii), iar altele chiar au redus salariile pentru a nu disponibiliza pesonalul”, mai spune Pavel Marculet.

Renuntarea la colaboratori si la servicii de intermediere pentru afacere au fost alte masuri de reducere a costurilor.

“In majoritatea companiilor, cheltuielile cu personalul reprezinta un procent scazut in totalul cheltuielilor operationale, in general intre 15% - 25%, de aceea economiile inregistrate pe seama reducerii cheltuielilor cu personalul sunt mai putin semnificative”, subliniaza Pavel Marculet.

Alte masuri de reducere a costurilor au fost eliminarea costurilor de cercetare si inovare, eliminarea sau diminuarea cheltuielilor cu publicitatea si promovarea si reducerea participarii la evenimente de informare, cu plata, in domenii de interes (fonduri europene, modificari legislative, modalitati de iesire din criza etc.).

Noi masuri pentru scaderea costurilor
Reproiectarea proceselor afacerii este una din masurile pe care companiile le mai pot lua pana la sfarsitul acestui an, pentru a taia din costuri. Scopul acesteia este de a continua doar activitatile care aduc profit si de a ajusta procesul de productie, in directia concentrarii pe produsele si serviciile pentru care exista o baza de clienti "sanatosi" financiar.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Masurile de reducere a costurilor luate de firme in primele trei trimestre din acest an nu au avut mare succes, abordarea nefiind strategica.
Exportatorii, retailerii de produse de stricta necesitate (agroalimentare, panificatie, bauturi racoritare si bauturi usor alcoolizate)  sunt firmele care au reusit sa reduca din costuri si sa faca economii in primele opt - noua luni ale anului.
Firmele care inoveaza, care s-au pozitionat pe o anumita piata si cele din domeniul serviciilor vor reusi sa mai economiseasca pana la sfarsitul anului.
Reducerea costurilor de orice tip cu personalul, a celor pentru cercetare, a celor pentru promovare si participarea la evenimente sunt principalele masuri de reducere a costurilor luate de firmele in primele trei trimestre ale anului.
Reproiectarea proceselor afacerii, introducerea procedurilor de planificare a resurselor si de calculare a costurilor unitare, identificarea cheltuielilor secundare, precum si optimizarea cantitativa si calitativa a stocurilor sunt masurile pe care firmele ar trebui sa le introduca pana la sfarsitul anului.
Pentru a completa masurile de reducere a costurilor companiile ar trebui sa continue sa isi prioritizeze platile, daca nu au facut-o pana acum.
Depozitele bancare au fost destinatia economiilor facute de firme in primele opt - noua luni ale anului.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Si in acest sector, ca de altfel in tot sectorul de real estate, exista mai multe spatii disponibile, rata de neocupare crescand cu 10% - 15% in ultimul an, deoarece multe companii fie s-au retras de pe piata, fie s-au relocat in spatii mai mici si mai mai ieftine”, spune pentru startups.ro Costel Alecu, manager departament retail si industrial la compania Regatta.

El spune ca in acest moment chiriasii sunt cei care “fac legea” si, pe langa oferta mai mare de spatii disponibile, potentialii chiriasi beneficiaza in prezent si de proprietari mai flexibili si mai dispusi la negocieri.

“Procentele pana la care se poate negocia sunt mult mai mari ca anii trecuti”, adauga Alecu.

Alte avantaje sunt legate de clauzele din contractul de inchiriere, care, comparativ cu perioada exploziei preturilor in imobiliare, erau mai restrictive.

“Daca ne uitam cu doi - trei ani in urma, gasim contracte conform carora chiriasii nu aveau voie sa rezilieze contractul pentru perioade foarte lungi de timp (trei - cinci ani), costurile de property management nu erau transparente, iar chiriasii aveau foarte multe obligatii. In prezent, aceste aspecte pot fi transformate intr-un avantaj pentru chirias, iar situatia pietei il indreptateste sa faca acest lucru”, precizeaza Alecu.

Cine este avantajat
Rodica Tarcavu, Head of Industrial Department la DTZ Echinox considera ca acest moment ar fi prielnic pentru companiile care doresc sa se relocheze sau pentru cele carora le expira contractele actuale de inchiriere, indiferent de dimensiunea firmei.

Unii specialisti imobiliari spun ca acesta este un moment bun pentru inchiriere mai ales in cazul companiilor mari, care pot obtine conditii foarte bune, atat financiare, cat si contractuale. Si firmele mici pot gasi spatii la preturi bune, insa expertii imobiliari spun ca riscurile in acest caz sunt mai crescute.

“O companie mica, chiar daca are o pozitie relativ buna pe piata, degeaba obtine niste reduceri, daca nu are un business plan foarte bine pus la punct, fiind expusa la riscuri mai mari decat o companie mare, care beneficiaza de o stabilitate si o siguranta financiara mult mai mari”, spune consultantul companiei Regatta.

Achizitia unui spatiu industrial
“Din punct de vedere al procesului de cumparare, prea putine companii sau investitori iau in calcul achizitiile, deoarece acest lucru implica o imobilizare foarte mare a resurselor financiare si nimeni nu vrea sa piarda avantajul cash-ului. Bancile nu mai sunt nici ele foarte deschise si din acesta cauza piata vanzarilor se afla la un nivel mult mai de redus decat piata inchirierilor”, spune Alecu.

Totusi, companiile pot lua in considerare varianta de a inchiria cu optiunea de a cumpara proprietatea dupa un termen scurt agreat. Irina Iliescu, Industrial Agency Consultant la King Sturge, spune ca aceasta decizie este luata in special de catre acele companii care investesc in echipamente si utilaje costisitoare. Ea spune ca, daca nu exista optiunea de a cumpara, atunci termenii agreati la inchiriere vor fi in intervalul a 10 - 15 ani.

In cazul cumpararii de spatii industriale, preturile de vanzare pot varia intre 400 de euro si 700 de euro pe mp, in functie de zona, de tipul cladirii, caracteristicile acesteia, vechime etc, potrivit datelor King Sturge. In opinia Irinei Iliescu, preturile cerute de proprietari sunt inca raportate la costul investitiei.

Pretul de inchiriere
Pretul de inchiriere pentru spatiile logistice variaza intre 3,5 euro si 5 euro pe mp, insa valoarea depinde de tipul cladirii, de amplasare, de infrastructura, de durata contractului si de facilitatile oferite. Potrivit King Sturge, in cazul Bucurestiului, preturile estimative de inchiriere sunt cuprinse intre 4 euro si 4,5 euro pe mp pentru cladirile amplasate in zonele de prin rang si de 3 euro sau 3,5 euro pe mp pentru cele amplasate de plan secund.

In ceea ce priveste spatiile vechi industriale situate in Capitala, datele King Sturge arata ca pretul de inchiriere pentru acestea ajunge la 3 euro - 4 euro pe mp, in functie de facilitati.

“La 3,5 euro pe mp se poate inchiria un spatiu fara amenajari, care se afla intr-o zona mai greu accesibila, nu are conexiuni foarte bune din punct de vedere al potentialului de new business. La 4,5 euro pe mp vorbim de un parc logistic si o conexiune foarte  buna cu clientii. Spatiile care se inchiriaza cu 5 euro pe mp sunt de regula mai mici, intre 500 mp si 1.000 de mp, cu conditii foarte bune, conexiuni foarte rapide, independenta mare”, spune Alecu.

In ceea ce priveste spatiile logistice la nivel national, Rodica Tarcavu spune ca tranzactiile se fac mai mult direct si exista in general alt tip de proiecte, preponderent cele de clasa B, unde chiriile sunt mai mici.

“In alte orase din tara, pretul chiriilor variaza intre 2 euro si 3 euro pe mp, insa daca ne referim la parcuri logistice noi, chiriile pot ajunge la nivelul de 4 euro - 4,25 euro pe mp, in functie de standardul calitativ al constructiilor”, spune Irina Iliescu.

Evolutia preturilor
Specialistii imobiliari considera ca, in conditiile in care piata se dinamizeaza si volumul tranzactiilor va creste, pe fondul evolutiei vanzarilor, in cel mai bun caz, chiriile se vor mentine la nivelul din prezent.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Rata de neocupare pe segmentul industrial a crescut cu 10% - 15% in ultimul an.
Chiriile spatiilor logistice au scazut in medie cu aproximativ 10% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Cresterea numarului de spatii disponibile ii face pe proprietari mai flexibili si mai dispusi la negocieri.
In Bucuresti, pretul de inchiriere pentru spatiile logistice variaza intre 3,5 euro si 5 euro pe mp.
In alte orase din tara pretul chiriilor variaza intre 2 euro sau 3 euro pe mp, dar ajunge la 4 euro sau 4,25 euro pe mp.
Preturile de inchiriere nu vor mai scadea intr-un ritm atat de accentuat ca pana acum.
Segmentul logistic ofera spatii mari, in mare parte ramase libere in urma relocarilor chiriasilor spre spatii mai mici.
In Timisoara, Arad si Ploiesti, suprafata depozitelor construite in fiecare oras depaseste 150.000 mp - 200.000  de mp.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.