Murfatlar, productie mai mare cu 37% in 2009, fata de 2008
Potrivit reprezentantilor companiei, anul acesta Murfatlar Romania va produce 30 de milioane de litri de vin, dintre care noua milioane de litri de vin rosu si 21 de milioane de litri de vin alb.
Podgoria Murfatlar se afla in cea mai calduroasa zona din Romania si acest lucru determina o recolta foarte buna an de an, se arata in comunicatul de presa.
Recordul de anul acesta a putut fi realizat si datorita strategiei pe termen lung aplicat in toate palierele de productie, pe care compania o aplica in mod coerent si sustinut. Potrivit reprezentantilor companiei, Murfatlar se afla in cel de-al doilea an cand culege roadele procesului de reintinerire a viei, inceput in urma cu patru ani.
Investitiile in replantarea a 335 hectare de vita de vie s-au ridicat in 2007 si 2008 la 4,1 milioane de euro, bani obtinuti prin Programul de reconversie a plantatiilor viticole dezvoltat de MAPDR (n. red. - programul se realizeaza atat cu fonduri europene, cat si cu finantare din partea statului).
Programul de reconversie poate fi accesat pana in 2014, iar Murfatlar si-a propus sa continue accesarea acestuia pana la final. Compania are in vedere replantarea a circa 60% din suprafata actuala. In primavara acestui an s-au plantat circa 175 de hectare, cu un cost aferent de aproximativ 2,8 milioane de euro.
Anul acesta, compania va finaliza procesul de marire a capacitatii de fermentare si stocaj a vinurilor la temperatura controlata in rezervoare de inox, printr-o investitie proprie de circa 2,2 milioane de euro. In urma finalizarii, capacitatea se va mari cu 9,4 milioane de litri, atingand o capacitate totala de 42,5 milioane de litri.
Pe langa investitiile strict legate de productie, Murfatlar s-a ingrijit si de turismul viti-vinicol din podgorie, relansand anul acesta restaurantul Crama Murfatlar, a carui reamenajare radicala a presupus o investitie de 300.000 de euro.
Potrivit reprezentantilor companiei, ultimele studii de piata realizate impreuna cu MEMRB arata ca Murfatlar este lider atat valoric, cat si cantitativ, al pietei totale de vin, inclusiv pe segmentul de 0,75l.
Cu ajutorul planurilor de sfarsit de an, reprezentantii Murfatlar Romania sunt siguri ca cifra de afaceri a companiei va depasi rezultatele de anul trecut, respectiv 170 de milioane de lei, se mai arata in comunicat.
Murfatlar Romania administreaza in prezent aproximativ 3.000 de hectare, podgoria Murfatlar fiind situata in sud-est-ul Romaniei, intre Dunare si Marea Neagra, in centrul Podisului Dobrogei.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Schimbari in strategiile de comunicare ale firmelor
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
Nicola spune ca nu exista companii care sa fi comunicat in trecut si sa fi renuntat complet la comunicare in 2009, pentru ca “nimeni nu si-a permis luxul de a <tacea> complet”.
Schimbari in strategiile de comunicare ale firmelor
Contextul economic din piata a influentat modalitatile de comunicare alese de companii. Unele au inceput sa isi orienteze o parte din bugete spre online, altele profita de scaderea preturilor si incep sa se promoveze pentru prima data. Toti managerii sunt insa mult mai atenti la bugetele alocate si la eficienta campaniilor.
“Online-ul a devenit din ce in ce mai cerut de companii - fie pentru PR, fie pentru campanii platite. Si asta pentru ca s-a produs o migrare a consumatorilor spre online”, spune pentru startups.ro Gabriela Lungu, Managing partner la The Practice.
Ea adauga faptul ca aceasta trecere spre online aparuse in urma cu ceva timp, dar odata cu criza economica, a fost accelerata, inclusiv prin cautarea “celei mai bune oferte”.
“Bineinteles ca acolo unde sunt consumatorii, vor sa fie si companiile si in felul acesta online-ul apare in bugetele de comunicare ale multor firme”, adauga Lungu.
Mihaela Nicola, CEO la The Group, considera ca televiziunea ramane cel mai eficient mediu de comunicare, insa companiile sondeaza mai mult media digitala. Ea spune ca firmele au dislocat bugete de la presa scrisa si le-au canalizat catre online, panotaj sau evenimente in directa legatura cu publicul.
Nicola adauga faptul ca se fac mai multe promotii si mai putine campanii de "corporate branding".
In opinia lui Alex Badila, Managing Director la Publicis Romania exista o tendinta de a taia orice activitate perceputa ca neavand un impact direct asupra vanzarilor, precum evenimentele si campaniile de relatii publice.
El spune ca un alt trend este cel dat de lansarea unor produse, facilitati sau servicii "de criza" sau promovarea gamelor ieftine de produse. Printre tipurile de campanii care se afla aproape pe cale de disparitie anul acesta, Alex Badila enumera campaniile de imagine fara componente comerciale si campaniile neconventionale.
Bugetele companiilor
Desi, potrivit specialistilor, bugetele au scazut in medie cu aproximativ 40% fata de 2008, in ciuda situatiei economice, companiile respecta mixul obligatoriu de marketing. Cu alte cuvinte, desi si-au redus bugetele, nu au renuntat la comunicare.
“Multi dintre investitorii in publicitate si-au redus bugetele, sunt mai atenti la costul fiecarei operatiuni, cauta cu si mai mare aplecare efectele imediate, dar continua sa vizeze canalele cele mai eficiente de a ajunge la public”, explica Nicola.
Anul acesta, pe langa echilibrarea bugetelor, companiile au mizat si pe diferentiere, creativitate si eficienta.
“Cei mai multi dintre clientii nostri ne-au cerut anul acesta lucruri cu adevarat deosebite, concepte curajoase, idei care sa-i faca sa iasa in fata, sa se desprinda de pluton. Toti clientii sunt foarte atenti pe ce anume isi dau bugetele si cantaresc bine rezultatele fiecarei activitati de comunicare”, adauga Gabriela Lungu.
In ceea ce priveste componenta online, Mihaela Nicola precizeaza ca exista o tendinta de a exploata suplimentar internetul, insa cifrele absolute ale acestei cresteri nu sunt spectaculoase.
“Si daca s-ar fi dublat (ceea ce nu e cazul) bugetele de comunicare online ar fi ajuns de la 10 milioane de euro la 20 milioane euro in ansamblul pietei - dar chiar si 20 milioane euro este o suma nesemnificativa in ansamblul pietei de comunicare”, mai spune Mihaela Nicola.
Cine renunta la comunicare
Mihaela Nicola spune ca piata in ansamblu s-a diminuat cu circa 40%, dar nu exista tipuri de promovare excluse, mix-ul de marketing ramanand acelasi. Ea precizeaza insa ca sunt mai putini bani, dar si costurile sunt mai mici, iar structura alocarii bugetelor pe diferitele tipuri de activitati nu s-a modificat fundamental.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Bugetele alocate de unele companii catre campaniile in presa scrisa au inceput sa fie directionate spre online, panotaj sau evenimente.
Desi bugetele au scazut in medie cu aproximativ 40% fata de 2008, companiile respecta mixul de marketing.
Managerii sunt mult mai atenti la bugetele cheltuite si cantaresc bine rezultatele fiecarei activitati de comunicare.
Strategiile de comunicare s-au schimbat in directia oferirii de beneficii concrete consumatorului.
Companiile din domenii precum cel financiar (leasing, credite ipotecare sau de consum), firmele din domeniul imobiliar, constructii, industria auto, firmele de recrutare etc, au redus activitatea de comunicare.
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Avantaje pentru firmele care se muta in cladiri de birouri
Livrarea multor spatii de birouri noi impreuna cu scaderea veniturilor companiilor si reducerea cererii au dus la modificarea conditiilor de inchiriere pe acest segment al pietei imobiliare. Proprietarii au inceput sa fie mai flexibili in negocierea clauzelor din contracte si mai deschisi fata de propunerile venite din partea potentialilor chiriasi.
.jpg)
“Pe segmentul de birouri nu sunt adeptul renegocierilor fortate, ci al solutiilor in care ambele parti trebuie sa castige din aceasta colaborare. Majoritatea proprietarilor prezenti pe piata sunt interesati de toti termenii financiari vazuti ca un intreg. Anul acesta, fiind un an favorabil chiriasilor, se incearca o renegociere de tip win-win pentru ambele parti”, precizeaza pentru startups.ro Horatiu Florescu, President & CEO al The Advisers/ Knight Frank. (Citeste aici cum sa iti alegi sediul)
Consultantii imobiliari spun ca sfarsitul acestui an si inceputul anului viitor sunt cele mai bune perioade pentru firmele care vor sa isi prelungeasca contractele de inchiriere sau cele care vor sa se mute in alte spatii, deoarece pot obtine chirii avantajoase. (Citeste aici mai multe despre valoarea chiriilor)
“Avand in vedere conditiile dificile de obtinere a unei finantari (incepand cu sfarsitul anului 2008 si continuand in 2009), cat si perioada de construire a unui imobil de birouri, inclusiv obtinerea autorizatiilor necesare, care este de 18 - 24 de luni intr-o zona noncentrala si intre 24 - 30 de luni intr-o zona centrala, ne asteptam ca in 2011 - 2012 piata sa fie din nou favorabila proprietarilor cu locatii de calitate din punct de vedere al accesibilitatii, specificatiilor tehnice, transportului in comun”, explica Horatiu Florescu.
Scaderea chiriei
Reducerea chiriei este una dintre modificarile conditiilor de inchiriere acceptate de proprietari. In Bucuresti, chiria a scazut cu intre 10% si 40%, fata de anul trecut, variatia fiind data de tipul cladirii de birouri, vechimea acesteia, zona, accesul la mijloacele de transport in comun si valoarea chiriei de anul trecut.
Cel mai putin (intre - 10% si - 20%) au scazut chiriile pentru spatiile amplasate in zona de business din centrul Capitalei (Piata Charles de Gaulle, Calea Victoriei, Calea Buzesti, zona Dorobanti si Lascar Catargiu).
Cel mai mult au scazut chiriile birourilor din zonele de la periferie, cu acces dificil la mijloacele de transport in comun, precum Pipera.
Intr-un studiu al Esop se mentioneaza ca in urmatoarele sase luni chiriile nu vor mai scadea decat punctual in cazul imobilelor care si-au mentinut acelasi nivel al chiriei sau au operat reduceri simbolice.
Reducerea chiriei este acceptata de proprietari sub forma unor luni fara plata chiriei (de obicei, intre una - pana la trei luni de gratie) sau sub forma amenajarii si partitionarilor realizate pentru chirias. Inainte, aceste lucrari erau facute doar de chirias, spatiile fiind inchiriate drept open space.
Madalina Cojocaru, Head of the Office Department la DTZ Echinox, spune pentru startups.ro ca acestea sunt si modificarile de inchiriere cele mai solicitate de chiriasi.
“Dezvoltatorii sau proprietarii pot oferi compartimentarile interioare, mocheta, cablaje, etc. Valoarea este stabilita in contractul de inchiriere si depinde de termenii negociati de cele doua parti”, explica pentru startups.ro Maria Florea, Senior Broker in cadrul Diviziei de Office Leasing a Colliers International.
Mirela Raicu, Partener la Esop, precizeaza pentru startups.ro ca bugetul de amenajare este reprezentat, de regula, de chiria pe doua - trei luni sau de o suma pe metru patrat, in medie 40 de euro - 50 de euro/luna.
Mihaela Alexandroiu, Director la Remax Bastion, completeaza pentru startups.ro ca la un spatiu de birouri de 200 de metri patrati, intr-o cladire noua, investitia de instalare este de pana la 30.000 de euro (incluzand cablurile inteligent) si se face in proportie de 50% - 50% de catre chirias si proprietar.
Facilitati la plata chiriei si la amenajarea spatiului
Mai nou, valoarea chiriei este diferentiata in functie de ani - suma mai mica in primii ani de contract si mai mare in anii urmatori.
“Chiria primului sau primilor ani de contract este mai redusa cu 0,5 euro - 1,5 euro/metru patrat/an fata de perioada ulterioara. Chiriile diminuate sunt acordate sub forma unor chirii progresive, al carui cuantum minimal se inregistreaza in primul an, urmand ca ulterior sa fie indexate cu 0,5 euro - 1 euro/metru patrat/an”, spune Mirela Raicu.
Maria Florea adauga faptul ca in prezent proprietarii ofera chirii mai mici pentru o perioada de cateva luni - un an.
Mihaela Alexandroiu precizeaza ca proprietarii care ofera chirii mai mici doar pentru un an, vor avea de pierdut, pentru ca tendinta chiriasilor este de migrare, suplimentata de faptul ca si costurile de relocare devin mai mici decat acceptul unui nou contract.
Alta modificare a conditiilor de inchiriere este aceea ca proprietarii accepta ca plata chiriei sa se faca lunar si nu trimestrial sau semestrial, ca pana anul trecut.
De asemenea, proprietarii accepta ca plata garantiei sa se faca pentru o singura luna si nu pentru trei luni, cum era pana anul trecut.
De mentionat ca pentru contractele de inchiriere in cladirile noi se ia in considerare inflatia (numita si coeficient de indexare anuala), ceea ce majoreaza chiriile de la un an la altul cu 2% - 3%, in medie.
“Sunt rare situatiile in care chiriile cresc de la un an la altul in cadrul aceluiasi contract. Diferenta se face intre chiria contractuala si chiria efectiva platita de chirias (care poate fi mai mica, in functie de bonusurile oferite de proprietar: luni de chirie gratuita, contributie din partea proprietarului la lucrarile de partitionare ale chiriasului etc.)”, explica Madalina Cojocaru.
Perioada de inchiriere
Fata de anul trecut, si perioadele de timp pe care se semneaza contractele sunt mai scurte. Inainte, durata minima a unui contract era de cinci ani, ajungand si pana la zece ani, si se accepta, rar, ca acesta sa fie reziliat unilateral dupa trei ani. In prezent, proprietarii accepta contracte si pe unul sau trei ani, in functie de suprafata inchiriata, de clasa cladirii, de vechimea acesteia si de accesul la mijloacele de transport in comun.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Sfarsitul acestui an si inceputul anului viitor sunt cele mai bune perioade pentru firmele care vor sa isi prelungeasca contractele sau cele care vor sa se relocheze.
Chiriile birourilor s-au redus in Bucuresti in acest an cu intre 10% - 40%, in functie de specificatiile cladirii, vechimea acesteia, zona, valoarea chiriei anul trecut si accesul la transportul in comun.
Reducerea chiriei este acceptata de proprietari sub forma unor luni fara plata chiriei sau sub forma amenajarii si partitionarilor realizate pentru chirias.
Proprietarii accepta si chirii mai mici in primii ani de contract, dar mai mari in anii urmatori.
Perioadele de inchiriere sunt mai scurte decat inainte, ajungand si la unul - doi ani.
Cele mai generoase oferte le obtin chiriasii din cladirile situate in zonele semicentrale si cu acces deficitar la mijloacele de transport in comun.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
EBS, venituri de 4,09 mil. euro in primele opt luni din 2009
Potrivit reprezentantilor companiei, cifra de afaceri inregistrata de EBS in primele opt luni din 2009 a crescut cu 16%, fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Profitul net pentru aceeasi perioada se ridica la 783.000 de euro, in crestere cu 6% fata de primele opt luni din 2008, se arata in comunicatul de presa.
Aceasta crestere se datoreaza activitatii desfasurate pe piata externa, indeosebi in zona de servicii, compania clujeana reusind sa castige pe piata externa in ultima luna un client important - Dornier Consulting, firma fiica a concernului EADS si BASF, ambele din Germania.
Veniturile pe piata locala au scazut la nivelul primelor opt luni ale anului cu circa 35%, comparativ cu perioada similara din 2008, segmentul de piata al productiei industriale fiind serios afectat de criza economica.
"Momentan criza economica nu ne afecteaza in mod semnificativ. Consideram insa ca piata locala se va inrautati intr-un ritm alert in trimestrul patru, astfel incat ne asteptam ca si cresterea pe care o putem realiza pe piata externa sa nu mai poata echilibra scaderea pietei locale. Acest scenariu ar putea conduce la neindeplinirea obiectivului de crestere de 10% a cifrei de afaceri pe acest an", spune Daniel Metz, CEO EBS Romania.
Totusi, el mentioneaza ca dezvoltarea echilibrata, din resurse proprii, in ultimii ani, a condus la situatia in care, momentan, compania dispune de rezerve de lichiditati mai bune decat in anii anteriori. In prezent, aceasta situatie permite realizarea de investitii masive in directia parteneriatelor cu SAP si Microsoft.
Pentru 2009, reprezentantii EBS estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ sase milioane de euro.
Pe piata romaneasca, EBS Romania dezvolta, vinde, implementeaza si ofera consultanta pentru solutiile SAP si produsele proprii Clarvision ERP si Clarvision Salarizare. Portofoliul de clienti EBS numara circa 140 de companii romanesti.
Pe piata externa, EBS Romania este activa ca furnizor de software engineering, acoperind intreg ciclul de viata al unui produs software, de la etapa de analiza, dezvoltare, testare si pana la partea de implementare si de software services, cu application management, suport si consultanta.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Carrefour a semnat un nou contract cu Winmarkt
In baza contractului semnat ieri de cele doua companii, Carrefour urmeaza sa deschida pana la finalul acestui an cel de-al patrulea supermarket din reteaua Winmarkt.
“Contractul incheiat cu Winmarkt ne permite sa continuam expansiunea, deschizand un nou supermarket Carrefour Market in Ploiesti, un oras important pentru noi. Parteneriatul cu Winmarkt ofera in acelasi timp o noua perspectiva asupra retelei de supermarketuri aflata in continua crestere“, spune Andreea Mihai, Director marketing la Carrefour Romania.
Acest contract reprezinta o continuare a parteneriatului semnat in luna martie intre cele doua companii, prin care Carrefour isi asigura prezenta in trei dintre centrele comerciale Winmarkt din orasele Turda, Bistrita si Cluj, se arata in comunicatul de presa.
Noul Carrefour Market, al doilea supermarket din judetul Prahova (dupa cel din Campina), va fi situat la parterul Winmarkt Grand Center din centrul orasului Ploiesti.
Unitatea va avea o suprafata totala de 1.215 mp, din care 905 mp va reprezenta suprafata de vanzare.
Grupul Carrefour activeaza pe segmentul de supermarketuri de la achizitionarea societatii Artima, la sfarsitul anului 2007. In prezent, grupul opereaza in Romania 22 de hipermarketuri si 24 de supermarketuri.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Baumix, vanzari de 33,5 mil. lei in primele noua luni din 2009
Potrivit reprezentantilor companiei, vanzarile au inregistrat o crestere de 5%, comparativ cu primele noua luni ale anului trecut.
Conducerea Baumix se asteapta ca EBITDA sa inregistreze o crestere, de la 2,7 milioane lei, in 2008, la 3,7 milioane lei, in 2009, se arata in comunicatul de presa.
Augustin Russu, director general Baumix, spune ca vanzarile de anul acesta vor ramane la nivelul celor din 2008. Asta se va datora in special politicilor de pret si promotiilor derulate de concurenta, care in anumite situatii s-au apropiat chiar de dumping.
”Anul acesta au intrat pe piata jucatori noi care si-au ales ca mod de diferentiere practicarea preturilor de dumping si promovarea produselor cu cerere ridicata. Acesti jucatori au coborat foarte mult preturile inca din prima parte a anului”, detaliaza directorul Baumix.
Potrivit reprezentantilor companiei, in primele sase luni ale acestui an, valoarea pietei materialelor de constructii a inregistrat o scadere de 20%, comparativ cu perioada similara din 2008. Pentru al doilea semestru, este estimata o scadere de aproximativ 40%, fata de aceeasi perioada a anului trecut.
In particular, segmentul placarilor ceramice a inregistrat un regres mai mare decat piata per ansamblu, in timp ce scaderea pietei de finisaje nu a depasit 30% in prima parte a lui 2009. Pentru piata de structura (materiale grosiere), scaderea a atins 50%, acest declin fiind justificat prin numarul mai mic de proiecte noi, se mai arata in comunicatul de presa.
Potrivit estimarilor Baumix, piata de profil va continua sa scada si in 2010, pe fondul blocarii marilor proiecte imobiliare si a faptului ca programele de anvelopari si cele de tip ”Prima Casa” nu au functionat la parametrii proiectati.
“Evolutia din 2010 depinde in mare parte de actiunile intreprinse de stat. Daca statul va investi in anvelopari si proiecte noi, contractia va fi de minim 10% fata de 2009. In caz contrar, aceasta contractie va depasi 25%. In 2010 vom ajunge la nivelul din 2006, insa argumentele pozitive tin de structura companiilor prezente pe piata, acestea fiind mult mai bine dezvoltate decat cele existente in 2006”, adauga Augustin Russu.
Conform reprezentantilor Baumix, evolutia pietei se reflecta si in preturi. Ei spun ca in 2009 preturile s-au diminuat cu 20% fata de pretul mediu de vanzare din 2008.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Business de nisa la lumina lumanarilor
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
Lumanarile decorative sunt cea de-a treia categorie de produse pentru Careme, aducand mai putin de 10% din totalul vanzarilor, inclusiv cele pentru Hofer - Kerzen.
Business de nisa la lumina lumanarilor
La sfarsitul anului 2000, patru prieteni au inceput sa fabrice lumanari decorative in bucataria unei locuinte din Cluj-Napoca. Asa a aparut afacerea Careme (in limba franceza, Careme = Postul Pastelui). Intre timp, compania a inceput sa isi exporte produsele, iar anul trecut a ajuns la o cifra de afaceri de doua milioane de euro.
“Suntem infiintati din 2000, dar am inceput efectiv activitatea din 2001. Atunci credeam ca afacerea va ajunge la un anumit nivel, dar nu ca poate sa creasca chiar asa mult. Parea destul de simplu”, spune pentru startups.ro Daniel Potfalean, unul dintre actionarii initiali si actualul director general al Careme.
Acum noua ani, cei patru fondatori ai afacerii se aflau la finalul facultatii si niciunul nu avea vreo legatura cu domeniul fabricarii de lumanari. De exemplu, Daniel Potfalean a studiat informatica, iar sotia acestuia, Mirela Potfalean, parte din echipa de actionari initiali, a studiat matematica.
Cei patru antreprenori au considerat insa ca lumanarile decorative, fabricate manual, reprezinta o nisa neacoperita, unde exista cerere.
“Am privit-o din primul moment ca pe-o afacere. Ne-am investit tot timpul, toate resursele si ne-am canalizat toata energia spre aceasta. Nu am privit-o niciun moment ca pe un hobby”, adauga Daniel Potfalean.
Investitia initiala a fost de 2.000 de dolari in materia prima pentru realizarea lumanarilor, suma care a fost recuperata in primul an de activitate.
“Cel mai important eveniment pentru Careme a fost la sfarsitul anului 2001, cand am vrut sa ne diferentiem fata de restul producatorilor de pe piata si ne-am impus o standardizare a produselor”, subliniaza Daniel Potfalean.
Schimbarile de actionariat
Un alt moment important in viata afacerii a fost in 2005, cand, din nevoia de a trece la productia automatizata, unul dintre partenerii de business ai companiei, producatorul austriac de lumanari Hofer - Kerzen din Austria, a devenit actionarul majoritar al Careme.
Firma austriaca este atestata din 1418 ca activand pe acest segment de piata. Hofer - Kerzen a preluat in 2005 aproximativ 61% din partile sociale ale firmei clujene, ceilalti actionari fiind la acea data sotii Daniel si Mirela Potfalean.
Tot in 2005, cei de la Hofer - Kerzen au mutat in Romania, la Cluj-Napoca, fabrica pe care o aveau in Austria, Careme trecand de la productia manuala la cea automatizata, din acel an. De atunci, activitatea firmei romanesti se desfasoara intr-o fabrica cu o suprafata de 1.800 de metri patrati.
“In primii ani, 90% din productie era pentru partenerul austriac si 10% pentru noi. Aveam un risc foarte mare, avand un singur client important. Am incercat sa diminuam pe parcursul anilor acest risc. In momentul de fata producem 10% pentru ei si 90% pentru noi”, mentioneaza Daniel Potfalean.
In primul an cand a trecut la productia automatizata cifra de afaceri a Careme a crescut de 3,7 ori fata de anul precedent.
In prezent, Hofer - Kerzen mai are o participatie de 31% din Careme, iar Daniel Potfalean si Mirela Potfalean detin in jur de 18% din companie. Asta dupa ce, din nevoia de finantare, la inceputul anului trecut, Emil Tanasoiu a devenit actionar majoritar al firmei, cu o participatie de 51% obtinuta prin achizitie de la ceilalti actionari. Daniel Potfalean mentioneaza ca Emil Tanasoiu nu este implicat in activitatea de zi cu zi a Careme.
Pentru a se finanta, Careme a incercat anul trecut sa atraga fonduri europene, insa nu a reusit. Motivele au fost legate de faptul ca normele de aplicare au aparut tarziu si firma a avut dificultati in a realiza documentele, chiar daca a apelat in acest sens la un consultant.
Afacerea Careme
O parte importanta din piata lumanarilor este cea “gri”, dupa cum o numeste Daniel Potfalean, astfel incat cota de piata a Careme este dificil de estimat.
In general, compania realizeaza cele mai multe vanzari in Bucuresti, dar, in functie de sezon acestea cresc in nordul tarii in jurul datei de 1 noiembrie si in sudul tarii de Pasti.
Compania a facut primele angajari in 2002, in prezent avand o echipa de 40 de persoane.
Cei mai importanti concurenti ai Careme sunt importatorii.
“Avantajele lor sunt ca au o structura mica, circuitul banilor este mai scurt pentru ei decat pentru noi, care avem nevoie de timp de productie, se finanteaza mai usor decat noi si de multe ori au acces la stocuri din afara sau la capete de stocuri si reusesc sa faca chiar presiuni asupra pretului”, explica Daniel Potfalean.
Produsele
Vanzarea lumanarilor este sezoniera, cu cresteri la inceputul primaverii, la sfarsitul toamnei si in lunile de iarna.
“In prezent, exista o delimitare foarte clara pe piata: exista o piata a lumanarilor de consum si o piata a lumanarilor decorative”, detaliaza Daniel Potfalean.
Cea mai mare parte din afacerile Careme, aproximativ 70%, este detinuta in prezent de lumanarile de consum - lumanarile de masa, stalpii, candelele si lumanarile delight. Inainte de criza economica, lumanarile de consum reprezentau 50% - 60% din afacere.
A doua categorie de produse este reprezentata de lumanarile de sezon, care detin aproximativ 20% din afacere. Acestea sunt produse realizate special pentru Pasti, Craciun sau pentru a fi utilizate in exterior, vara.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Careme a fost infiintata in 2000 de patru asociati, care au sesizat o nisa de piata pentru lumanarile decorative, lucrate manual.
Investitia initiala a fost de 2.000 de dolari, fiind recuperata in primul an de functionare.
In 2005, firma austriaca Hofer - Kerzen a preluat 61% din actiunile companiei si productia a fost automatizata.
Productia automatizata a crescut de 3,7 ori cifra de afaceri din 2005 fata de anul precedent.
La inceputul anului trecut, Emil Tanasoiu a devenit principalul actionar al companiei, cu 51% din participatii.
Lumanarile de consum reprezinta in prezent cea mai mare parte din afacere, de 70%, fiind urmate de cele de sezon, cu aproximativ 20%, si cele decorative, de sub 10%.
In jur de 80% din productia Careme este distribuita in Romania (mai ales in marile retele de retail), 10% catre Hofer - Kerzen si 10% in alte tari din Europa (Suedia, Anglia etc).
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
