Publicitate de sezon
Reprezentantii firmelor de publicitate din zonele turistice spun ca pe langa segmentul HoReCa (Hoteluri - Restaurante - Catering), ceilalti clienti care aleg sa isi promoveze afacerea intr-o zona de vacanta fie isi desfasoara activitatea in acea localitate, fie au marci recunoscute la nivel national si prezente si pe plan local.
.jpg)
“Detinatorii de pensiuni, hoteluri si restaurante au devenit constienti ca vor avea succes doar daca se vor promova corespunzator si se vor face cunoscuti. Pentru ca, desi sunt multi turisti care se informeaza inainte de a pleca in vacanta, sunt destui si aceia care vin intr-o anumita zona fara sa aiba un program foarte bine pus la punct legat de petrecerea timpului in locul respectiv”, spune pentru startups.ro Alexandru Dragomir, manager I-Glass Advertising.
Pe langa firmele din HoReCa, alte companii care aleg sa se promoveze in zone turistice provin de regula din domenii precum: servicii de telefonie, retail, auto, FMCG.
Andreea Pali, general manager la Motion Vision Communication (MVCom), spune ca sezonalitatea este principala caracteristica a campaniilor dedicate zonelor turistice.
“Bineinteles ca in timpul verii litoralul este in topul solicitarilor de acest gen, in timp ce statiunile montane sunt preferate pe durata iernii si in special cu ocazia sarbatorilor de iarna”, adauga ea.
Andreea Pali mai spune ca orasele cu o puternica amprenta culturala, incluse in circuitul turistic al Romaniei, sunt solicitate pe tot parcursul anului, insa, nu intotdeauna datorita potentialului turistic, asa cum se intampla cu Brasovul, Iasiul, Timisoara si Cluj-Napoca. In ceea ce priveste statiunile, cele mai cautate sunt Mamaia, Poiana Brasov, Sinaia, Predeal si Bran, potrivit reprezentantei MVCom.
Cristian Dragan, director executiv Oops Media, spune ca in zona montana se pot derula campanii pe tot parcursul anului, deoarece sunt destui turisti care vin la munte inclusiv vara.
Chiar daca zona litoralului este aglomerata doar pe timpul verii, exista totusi vizitatori si in restul anului, potrivit lui Gassner Wolfgang, general manager la NWG Concept, compania care a implementat sistemul Tourist Informator in Romania. El spune ca informatiile legate de statiunea Mamaia sunt disponibile in cadrul sistemului pe tot parcursul anului.
In ceea ce priveste Sibiul, Alexandru Dragomir, spune ca vara este sezonul cel mai aglomerat pentru acest oras, in special, datorita festivalurilor organizate aici in perioada estivala.
Modalitati de promovare in zonele turistice
Pe partea de outdoor mobil sunt folosite panourile de expunere tractate de un automobil, cele instalate pe o bicicleta sau bannerele tractate de un avion (in special in zona litoralului).
Unele companii care activeaza pe segmentul HoReCa folosesc si sistemul de infochioscuri Tourist Informator care afiseaza atat informatii turistice, cat si oferte publicitare.
De asemenea, sunt folosite si info-point-urile indoor, care, in paralel cu derularea unor spoturi publicitare, ofera turistilor informatii punctuale privind starea vremii, temperatura apei (in zona litoralului) etc.
In hoteluri, restaurante sau cluburi din zonele turistice, pot fi amplasate panouri publicitare obisnuite, casete luminoase sau se desfasoara campanii de direct marketing prin bluetooth.
Sistemul I-Glass (Intelligent Glass) poate fi folosit atat indoor, cat si outdoor. Tehnologia din spatele conceptului include o folie subtire cu cristale lichide care poate fi aplicata pe orice tip de geam si un sistem care se ocupa de video proiectie. Primele proiectii au fost realizate in aceasta vara pe vitrina unui magazin situat in zona centrala a Sibiului.
Targetarea consumatorului
“In vara anului 2007, in urma unui research al companiei Synovate, s-a stabilit ca procentul turistilor romani este in crestere de la an la an pe litoral. Astfel ca, in 2008, s-a inregistrat record dupa record al prezentei turistilor pe litoral”, spune pentru startups.ro Razvan Marincoi, marketing manager la Brand Management.
Impreuna cu People Media, Brand Management a lansat anul acesta proiectul “Litoral Media”, desfasurat in 92 de hoteluri de pe litoralul romanesc, in perioada 1 iunie - 15 septembrie. In cadrul acestui proiect, targetarea s-a facut tinand cont de profilul turistului cazat intr-o categorie de hotel, pe o anumita perioada si apartinand sau nu unui grup turistic.
Razvan Marincoi spune ca, pe timpul sezonului estival, publicitatea indoor este mai eficienta si mai vizualizata decat publicitatea TV. Asta datorita comportamentului turistilor, care isi petrec mare parte din timp in afara camerei de hotel, mergand in cluburi, restaurante, la bufetul sau la centrele de relaxare din cadrul hotelului.
Andreea Pali spune ca, avand in vedere multimea de oameni care vin de pe intreg teritoriul tarii, campaniile derulate pe litoral urmaresc efectele unei campanii nationale, cu bugetul uneia locale.
“Pe de alta parte, campaniile derulate in statiunile montane, au un caracter mult mai dedicat zonei respective, avand in vedere ca traficul este generat in mare parte de turistii de weekend, care vin de la o distanta medie de 300 de km. De exemplu, pe timpul iernii, locuitorii din nordul tarii se gasesc mai degraba la Vatra Dornei decat pe Valea Prahovei”, explica managerul MVCom.
Ea mai spune ca, in functie de grupul tinta vizat, se recomanda un anumit mix de comunicare. De exemplu, pentru o marca dedicata femeilor, se recomanda o campanie vizual-olfactiva, in timp ce pentru o campanie care se adreseaza tinerilor, este indicata comunicarea prin bluetooth, eventual asociata sistemelor de outdoor sau indoor.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Sezonalitatea, foarte bine conturata in cazul litoralului, este principala caracteristica a segmentului de publicitate in zone turistice.
Litoralul este in topul solicitarilor in ceea ce priveste derularea de campanii publicitare pe timpul verii, iar statiunile montane sunt preferate in special pe durata iernii.
Campaniile derulate pe litoral urmaresc efectele unei campanii nationale, cu bugetul uneia locale, avand in vedere audientele mari - multimea de oameni care vin din toate colturile tarii.
Firmele care aleg sa se promoveze in zone turistice provin de regula din domenii precum: HoReCa, servicii de telefonie, retail, auto, FMCG.
Campaniile publicitare variaza atat din punct de vedere al modalitatii de abordare a consumatorului, cat si a mediului in care se desfasoara - indoor sau outdoor.
Redactor: Oana Caltea
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum verifici partenerii de afaceri din strainatate
Din cauza contextului economic din piata, a crescut numarul antreprenorilor si managerilor care verifica firmele cu care vor sa colaboreaze in afara tarii. Rezultatele financiare (cifra de afaceri, profitul sau pierderile, gradul de indatorare, lichiditatea), riscul sectorial, actionariatul si sediul companiei sunt printre principalele elemente verificate.
“Verificarea unui partener extern este un subiect important, dar solutia difera in functie de importanta acestuia. Exista cazuri in care un partener strain, dupa multi ani de cooperare, a <uitat sa plateasca unei firme din Romania, in domeniul confectiilor, cateva sute de mii de euro>. Partenariatul incepuse de la foarte putin, s-a maturizat dupa care a intervenit <accidentul>”, spune pentru startups.ro Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Cristina Ganea, Director General al furnizorului de solutii de informatii de afaceri Creditinfo Romania, spune pentru startups.ro ca in primele opt - noua luni din acest an firma a inregistrat o crestere cu aproximativ 40% a cererii de astfel de informatii, fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Firmele mari, multinationale, companiile din sistemul bancar si cele din transporturi sunt cele care solicita de obicei informatii despre partenerii de afaceri, dar in prezent si firmele din servicii vor sa isi cunoasca mai bine partenerii de afaceri cu care colaboreaza.
Cristina Ganea spune ca acest context economic a ajutat la maturizarea domeniului - mai multe companii au realizat importanta folosirii de date din piata. Practic, pe masura ce a crescut numarul de firme care si-au suspendat activitatea sau au intrat in proces de lichidare, a crescut si cererea de monitorizare a clientilor.
Si Mihaela Mititelu, presedintele companiei de recuperare a creantelor Creditreform Romania (care ofera si informatii despre companii), sustine aceasta opinie, adaugand faptul ca, din cauza climatului economic actual, astfel de verificari sunt necesare nu numai pentru noii colaboratori, ci si pentru partenerii cunoscuti sau la reinnoirea unor contracte.
“In Romania, abia in ultimii ani companiile au devenit constiente de necesitatea gestionarii riguroase a riscului de credit si de importanta utilizarii unor astfel de instrumente pentru minimizarea acestuia”, spune pentru startups.ro Laurentiu Badita, Credit Information Manager la compania de management a riscului comercial Coface Romania (furnizor de informatii despre firme).
Cristina Ganea subliniaza ca in randul multor intreprinzatori romani persista inca perceptia ca informatia este scumpa, dar adevarul este ca lipsa informatiei poate costa adeseori mult mai mult decat accesul la ea.
Ce se verifica
Printre elementele verificate se numara capitalizarea firmei, pozitionarea pe piata, apartenenta la un grup si, daca este cazul, incidentele comerciale de plata si procedurilor legale deschise impotriva firmei.
Conteaza si varsta companiei, mai ales ca cele mai multe firme intra in insolventa in primii ani de activitate. In functie de tipul de parteneriat, se verifica si capacitatea de vanzare, cea de finantare, cea de promovare, cea de a furniza tehnologie si cea de a realiza investitii.
“Nu numai datele financiare arata potentialul unei companii. Acestea intr-adevar sunt rezultatul unui intreg proces de activitate, dar, nu trebuie sa omitem datele cu caracter general si administrativ: managementul companiei si relationarile acestuia cu alte entitati din piata, cat si comportamentul de plata al companiei si istoricul acesteia”, detaliaza Cristina Ganea.
Mihaela Mititelu completeaza ca informatiile financiare sunt importante si construiesc o imagine relativ solida despre firma, insa aceste date brute trebuie corelate cu evolutia firmei - subiect din ultimii ani sau cu ramura de activitate din care provine, date negative obtinute (faliment, proceduri de executare silita, alte cazuri de recuperare deschise impotriva firmei respective) si datorii catre alte companii.
De unde poti solicita informatii
Anca Constantinescu, director general la Counsel A&A spune ca verificarea partenerilor de afaceri straini se poate face la camerele de comert, la consulate sau la ambasade, criteriile fiind identice cu cele pentru verificarea unei firme romanesti.
O alta sursa de informatii poate fi Registrul Comertului din tarile unde au sediul companiile respective.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Numarul antreprenorilor si managerilor care verifica firmele cu care vor sa colaboreaze in afara tarii a crescut din cauza contextului economic din piata.
Rezultatele financiare (cifra de afaceri, profitul sau pierderile, gradul de indatorare, lichiditatea), actionariatul si sediul sunt principalele elemente de verificat cand se ia in calcul un parteneriat cu o firma din strainatate.
Pentru a avea o imagine completa despre companie toate datele trebuie corelate intre ele.
Registrul Comertului din tarile unde au sediul companiile respective, camerele de comert, consulatele si ambasadele sunt primele institutii la care pot apela firmele din Romania pentru a verifica partenerii externi.
Alte surse de verificare sunt FEBIS (Federation of Business Information Service), portalul e-justice, raportul de bonitate, cel de credit si cel de monitorizare a firmei.
Rapoartele despre companii sunt furnizate de firme specializate, unele fiind prezente si pe piata din Romania, iar accesul se poate face si online.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Arhitectura de afaceri a unui dealer de mobilier
Cristina Serban este de profesie arhitect si de cativa ani are propriul birou de arhitectura. In timpul facultatii obisnuia sa comande cataloagele cu produse ale companiei germane de mobilier Hulsta, pentru ca ii placea calitatea obiectelor realizate. Acum si-a extins afacerea si a devenit dealer in Romania al acestei marci.
Relatia Cristinei Serban cu brandul Hulsta este mai veche. Inca din timpul facultatii, ea comanda cataloagele companiei, pentru ca ii placea calitatea produselor, cu toate ca nu era neaparat atrasa de mobilierul din lemn produs de firma germana.
“Mergeam la targuri de mobila in Koln, Milano, insa Hulsta nu ma atragea foarte tare - la inceput ei lucrau numai cu lemn, iar eu personal eram atasata de materiale precum sticla, plastic, metal. La targurile imobiliare Hulsta era pozitionata la pavilioanele de smart design sau de design modern, dar eu preferam sa vizitez zona de avangarda”, spune pentru startups.ro Cristina Serban.
Dupa absolvirea facultatii de arhitectura, in anul 2000, Cristina Serban a lucrat ca arhitect la o fabrica de mobila din Bucuresti. Pentru ca nu a fost foarte multumita, a preferat sa renunte la acel post, sa se concentreze pe partea universitara (intre timp, devenise preparator la Universitatea de Arhitectura) iar patru ani mai tarziu si-a deschis propriul birou de arhitectura de care se ocupa in timpul sau liber.
“Faceam aceeasi munca, dar pe cont propriu. Faceam proiectare de mobilier, cautam furnizori de elemente si accesorii, vorbeam cu producatorul care imi facea un pret de executie etc. Nici macar nu m-am gandit la promovare, pentru ca fiecare client aducea cu el alt client”, povesteste ea.
Pentru ca etapele de lucru in care colabora cu mai multi furnizori ii ingreunau munca (de exemplu, perioade mai mari de timp intre cererea unui pret din partea unui client si primirea raspunsului de la furnizori), a inceput sa se implice in alte proiecte, precum construirea unei case sau amenajarile interioare.
In acest context s-a reintalnit cu marca Hulsta, in aprilie 2007, in cadrul unui targ de profil din Milano si a descoperit cu surprindere ca produsele se afla in zona de avangarda, acolo unde sunt toate lucrurile inovatoare, tendintele pe piata.
In zona de expozitie Hulsta se afla si managerul pe Europa de Est al companiei, interesat sa gaseasca un dealer in Romania. Insa, Cristina Serban nu isi dorea neaparat sa inceapa o noua afacere, ci mai mult sa obtina preturi si cataloage cu produse pe care sa le arate clientilor ei.
Pentru ca reprezentantul Hulsta i-a spus ca nu se poate lucra intr-o alta tara pe baza de cataloage, ci doar pe baza de showroom, a ramas ca arhitecta sa se mai gandeasca la propunere. In acea perioada, ea lucra la un proiect amplu pentru amenajarea interioara a 9.000 mp de birouri.
“M-am tot gandit ce ar insemna sa ma apuc de Hulsta dupa ce termin acest proiect. Am intrat pe internet si am vazut ca exista tot felul de site-uri cu ansambluri imobiliare. Unul dintre acestea avea pe prima pagina 87 de proiecte rezidentiale. Am zis ca daca 1% dintre acestia isi cumpara un obiect de la Hulsta tot inseamna ca este o oportunitate foarte buna”, spune Cristina Serban.
Inceputul afacerii
Patru luni mai tarziu, in august 2007, Cristina Serban s-a decis sa ii scrie un e-mail managerului cu care discutase la targ, propunandu-i sa devina dealer Hulsta.
“In cinci minute m-a sunat inapoi si am stat de vorba o ora. A inceput sa ma intrebe cum m-am gandit la afacere, la ce m-am gandit, care sunt pasii, cum vreau sa pornesc etc”, spune ea.
Initial, ea a cerut sa i se trimita cataloage si preturi, pentru a putea intra in contact cu alti arhitecti, colegi de-ai ei, sau pentru a le prezenta developerilor de ansambluri rezidentiale. Targetul se afla in zona high-end pana la middle class, in special familii tinere care lucreaza in multinationale sau domeniul bancar.
Managerul Hulsta i-a spus insa ca va avea nevoie de showroom ca sa poata sa vanda si a avut dreptate, pentru ca oamenii doreau sa vada mobilierul in realitate, nu in cataloage sau prin intermediul unor mostre de materiale.
Afacerea a demarat sub anumite conditii, impuse de compania germana. De exemplu, doar un anumit tip de mobilier poate fi expus, toate produsele sunt cumparate de dealer si toate preturile de vanzare sunt impuse, fiind la acelasi nivel in toata Europa de Est.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Cristina Serban este de profesie arhitect si de cativa ani are propriul birou de arhitectura.
Intre timp si-a extins afacerea si a devenit dealer in Romania al companiei germane de mobilier Hulsta
Investitia totala in afacere s-a ridicat la aproximativ 100.000 de euro iar Serban estimeaza ca profitul va veni abia din al doilea an de activitate.
Cu toate ca s-a lovit de diverse probleme, Cristina Serban spune ca obiectivul de vanzari pentru prima jumate a anului a fost atins.
Strategia de business include colaborari cu dezvoltorii de ansambluri rezidentiale, cu agentiile imobiliare, utilizatorii finali, dar si cu studentii si expertii in arhitectura.
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Afla ce impact au spatiile de birouri asupra afacerii tale
Seminarul “Spatiile de birouri: Ce impact au asupra afacerilor noastre?” va avea loc pe 24 septembrie, in Bucuresti. Participarea la eveniment este gratuita.
Organizatorii evenimentului sunt CladiriDeBirouri.ro si tIMOn, se arata in comunicatul de presa.
Seminarul isi propune sa raspunda la urmatoarele intrebari: 1) Spatii de birouri construite haotic sau generarea unor zone de business? 2) Exista riscuri pentru dezvoltatori in aceasta perioada si in perioada urmatoare? Dar pentru chiriasi? 3) Prima casa poate fi extinsa si la primul birou? Este necesara stimularea IMM-urilor in achizitia de birouri in office building? 4) Sediu in cladire de birouri, in bloc sau in vila? Imagine versus costuri. 5) Piata inchirierilor de birouri in actualul context economic. Renegociere, relocare sau pastrarea actualei chirii?
Publicul tinta este format din: antreprenori si manageri de IMM-uri aflate in dezvoltare si care au nevoie de un nou spatiu de birou; agentii imobiliare specializate pe segmentul office; dezvoltatori si proprietari de cladiri de birouri; companiile care isi restructureaza activitatea si/sau se relocheaza. Mai multe informatii privind inscrierea pot fi gasite aici.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Life Memorial Hospital a ajuns la investitii totale de 17 mil. euro
In decurs de doi ani, valoarea investitiilor in proiect a crescut cu sapte milioane de euro iar suprafata spitalului detinut de MedLife in Bucuresti a ajuns la 12.500 mp.
In aceasta luna, MedLife finalizeaza un nou proiect de extindere in cadrul Life Memorial Hospital, se arata in comunicatul de presa. Este vorba despre deschiderea unui mini-complex de apartamente de lux in cadrul maternitatii (apartamentele vor avea cate doua camere - rezerva si living).
La aceasta extindere se adauga si alte proiecte derulate in ultimii doi ani pentru dezvoltarea spitalului. Cea mai mare parte a investitiilor a fost directionata catre achizitionarea de noi echipamente destinate blocului operator si celor 40 de specialitati medico-chirurgicale, deschiderii Centrului de Medicina Materno - Fetala, integrat in cadrul spitalului, inaugurarii unui departament de oncologie si extinderii spatiului de spitalizare, Life Memorial avand 150 de paturi.
Life Memorial Hospital a fost deschis in a doua jumatate a anului 2007. De la infiintare si pana in prezent, spitalul a inregistrat aproximativ 27.000 de pacienti, 10.000 de interventii si circa 1.500 de nou nascuti. In tot acest interval, sectiile de pediatrie si obstetrica-ginecologie au inregistrat un grad de ocupare de 80%, in timp ce in sectiile de chirugie - ORL, oftalmologie, chirurgie plastica si reparatorie, chirurgie generala - gradul de ocupare a fost de 50%. Potrivit reprezentantilor Medlife, zilnic sunt inregistrate in medie 35 de noi internari.
Pentru acest an, reprezentantii Life Memorial Hospital estimeaza ca cifra de afaceri va atinge 20 de milioane de lei, dublu fata de valoarea inregistrata in 2008, veniturile obtinute lunar pastrand aceeasi tendinta de crestere.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Comertul modern, in crestere cu 3% in S1 2009, fata de S1 2008
Potrivit GfK, hipermarketurile, discounterii, magazinele tip cash and carry si supermarketurile au inregistrat in prima jumatate a acestui an o cota de piata de 43% din consumul total de produse de larga folosinta, la nivelul intregii tari.
Datele se regasesc in studiul realizat de GfK, ce urmareste evolutia formelor de retail care atrag cel mai mult consumatorii de bunuri de larg consum, se arata in comunicatul de presa.
Formatele cele mai dinamice au fost hipermarketurile si discounterii. In primul semestru din 2009, principala sursa de crestere a fost o frecventa de cumparare mai mare cu 30% pentru discounteri si 10% pentru hipermarketuri, comparativ cu perioada similara din 2008. Toate acestea au avut loc pe fondul expansiunii agresive si a atragerii unui numar de consumatori mai mare cu 6% si, respectiv, 9%.
Cota de piata a discounterilor a crescut in ultimii patru ani de patru ori - de la 2% in 2005 la 8%, in timp ce pentru hipermarketuri este de cinci ori mai mare - in crestere de la 4% la 20%.
“Chiar daca nu asistam la scaderi spectaculoase, supermarketurile isi continua trendul descendent, orientarea consumatorilor catre promotii si preturi avantajoase castigand in acest an teren in dauna proximitatii”, spune Andi Dumitrescu, director general GfK Romania.
Supermarketurile au pierdut consumatori in favoarea hipermarketurilor si discounterilor mai ales in Capitala si orasele mari, in restul tarii situandu-se la acelasi nivel. Cu toate acestea, consumatorii au mers la fel de des in supermarketuri pentru cumparaturi in prima jumatate a anului 2009 fata de ianuarie - iunie 2008.
In Bucuresti, importanta comertului modern este mult mai evidenta (73%), hipermaketurile fiind de departe cel mai important canal pentru cumparaturi, cu 45% cota de piata in valoare. Aceasta s-a dublat fata de anul 2005.
Daca la nivelul tarii formatele comertului traditional - chioscuri, magazine generale, buticuri - se mentin la acelasi nivel, in Bucuresti trendul descendent al acestora este mai accentuat. Cota de piata a buticurilor s-a redus la jumatate fata de 2005, ajungand la 13%.
Daca se iau in calcul dimensiunile comunitatilor, in mediul rural, consumatorii prefera comertul modern doar pentru 20% din cumparaturile de bunuri de larg consum.
Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a GfK Romania, avand la baza un esantion de 2.200 de gospodarii, reprezentativ la nivel national.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Star Storage investeste circa 4 mil. euro intr-un centru de date
Star Storage este o companie romaneasca ce ofera solutii pentru stocare, arhivare si management de informatii (date si documente).
Centrul este situat in Bucuresti si a fost conceput sa furnizeze companiilor din Romania atat infrastructura necesara, cat si un portofoliu de servicii externalizate de protectie si management al datelor si aplicatiilor, se arata in comunicatul de presa.
"In opinia noastra, va avea loc o schimbare dramatica a business-ului in urmatorii ani. Presiunea tot mai mare pe cresterea eficientei operationale si implicit reducerea drastica a costurilor este doar unul dintre factorii de schimbare. Cresterea complexitatii tehnologiei, nevoia de automatizare, standardizare si simplificare eficienta a operatiunilor precum si orientarea catre resurse dinamice, scalabile, sunt doar cateva tendinte care influenteaza modul in care companiile vor aborda problematica centrelor de date”, spune Catalin Paunescu, Managing Director Star Storage.
El adauga faptul ca posibilitatea utilizarii infrastructurii si aplicatiilor sub forma de servicii fara efectuarea de investitii semnificative (SaaS - Software as a Service, IaaS - Infrastructure as a Service) fac din serviciile externalizate una dintre optiunile strategice tot mai frecvent adoptate la nivel de top management.
Reprezentantii Star Storage intentioneaza sa deschida un al doilea centru de date regional, pana la sfarsitul lui 2011. Investitia pentru acest centru de date este estimata tot la circa patru milioane de euro.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
