Primul magazin Romstal a fost deschis in incinta  magazinului Unirea din Bucuresti, in anul 1994. In cursul aceluiasi an, a inceput sa se dezvolte si conceptul de franciza prin deschiderea reprezentantei de la Miercurea Ciuc.

La luarea deciziei de extindere in franciza, s-a avut in vedere patrunderea in zone in care o filiala Romstal nu ar fi putut fi deschisa, in primul rand din motive de rentabilitate a afacerii.

“Partenerii locali au o afinitate mult mai mare fata de piata pe care activeaza, de aceea si potentialul de dezvoltare a business-ului este mai mare in cazul unui magazin in franciza, decat a unuia in regim propriu”, spune pentru startups.ro Adrian Dogaru, Director Dezvoltare Franciza la Romstal.

Reteaua Romstal s-a extins in sapte tari (Romania, Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Serbia, Bulgaria, Italia), numarand aproximativ 200 de magazine proprii si francize si continua extinderea (tinta o reprezinta orasele tarii cu o populatie de peste 15.000 de locuitori).

Investitie initiala
In acest an, taxa de intrare in sistemul de franciza este redusa la zero (n. red. - inainte, taxa era de 10.000 de euro). Pentru moment, nu a fost luata o decizie in ceea ce priveste valoarea taxei de franciza incepand cu anul viitor.

Magazinele Romstal in franciza au in medie o suprafata de 150 mp. Cheltuielile de amenajare a spatiului se situeaza intre 150 de euro si 200 de euro pe metru patrat, in functie de starea initiala a unitatii.

La aceste cheltuieli se adauga cele cu personalizarea, mobilarea si echiparea magazinului, conform standardelor impuse de compania francizoare. Pe langa rafturi, expozitoare, birouri etc., francizatul are nevoie atat de echipamente de birotica, cat si de utilaje necesare derularii activitatii (cum ar fi echipamentele de ridicare si coborare a marfurilor). Pentru toate aceste dotari, francizorul pune la dispozitia noilor parteneri un sistem de leasing, cu plata in rate lunare pe durata unui an si cu perioada de gratie de trei luni.

Francizatii nu trebuie sa investeasca in stocul initial. Ei preiau marfa in custodie, platind francizorului in termen de 15 zile dupa vanzarea produselor.

Avand in vedere sistemul de leasing propus pentru achizitionarea dotarilor logistice, Adrian Dogaru spune ca, pentru inceput, francizatul poate sa investeasca doar in amenajarea spatiului. Suma necesara porneste din jurul valorii de 20.000 de euro si poate ajunge pana la 30.000 de euro.

“In principiu, francizatul isi poate recupera investitia initiala in maxim un an de la demararea afacerii. Insa, exista mai multi factori de influenta”, precizeaza reprezentantul Romstal.

Pe de o parte, recuperarea investitiei initiale depinde de planul de afaceri pe termen mediu si lung al francizatului si de capacitatea acestuia de a conduce o afacere in domeniul instalatiilor - pentru asta are nevoie de experienta sau de cunostinte teoretice in acest domeniu, precum si de cunoasterea pietei pe care activeaza.

Pe de alta parte, investitiile pe care alege sa le faca fiecare francizat sunt un alt factor de influenta - deschide un magazin pe o suprafata mai mare de 150mp, isi achizitioneaza echipamente mai scumpe etc.

Sistemul de franciza
“Cunoasterea pietei pe care va activa este o conditie informala, insa reprezinta o garantie a succesului viitorului francizat”, precizeaza Adrian Dogaru.

Academia Romstal este un centru pentru instruire si practica a francizatilor, in cadrul careia se organizeaza un training initial, pe o perioada de trei - patru saptamani, francizatii avand posibilitatea de a aprofunda cunostintele tehnice din domeniul instalatiilor, precum si de a dobandi cunostintele necesare operarii afacerii.

Francizatii beneficiaza de asistenta si suport din partea francizorului atat la demararea afacerii (alegerea si amenajarea unitatii, recrutarea si instruirea personalului, inaugurarea magazinului etc.), precum si pe toata durata derularii activitatii.

Spatiul destinat deschiderii unui magazin Romstal trebuie sa fie amplasat pe o artera principala, cu vad comercial. De asemenea, magazinul trebuie sa aiba in apropiere o zona de parcare si sa existe posibilitatea aprovizionarii cu autovehicule de 3,5 tone (n. red. - greutatea produselor din domeniul instalatiilor variaza de la 50g pana la cateva sute de kilograme).

In ceea ce priveste amenajarea si design-ul magazinelor Romstal, francizatii pot colabora si cu alti furnizori decat compania francizoare. Insa, ei trebuie sa respecte intocmai standardele impuse de francizor, deoarece toate magazinele din retea trebuie sa arate si sa fie organizate in acelasi fel.

La nivelul intregii retele din Romania, preturile finale din magazinele Romstal sunt aceleasi. Produsele sunt achizitionate prin francizor, care asigura livrarea in toata tara.

Sistemul de plata in termen de 15 zile dupa vanzarea produselor se aplica pe toata durata contractului de franciza. Reteaua de magazine Romstal este conectata la un sistem de centralizare a vanzarilor, astfel incat se poate urmari care este nivelul incasarilor zilnice, dar si ce produse se vand cel mai bine in fiecare zona.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Domeniul de activitate: Comertul cu echipamente de instalatii pentru constructii.
Investitie initiala: Intre 20.000 de euro - 30.000 de euro, doar amenajarea spatiului, daca francizatul opteaza pentru achizitionarea dotarilor logistice prin sistemul de leasing propus de francizor.
Recuperarea investitiei: In principiu, francizatul isi poate recupera investitia initiala in maxim un an de la demararea afacerii. Insa, exista mai multi factori de influenta.
Spatiu necesar: Magazinele Romstal in franciza au in medie o suprafata de 150 mp.
Continuarea extinderii in franciza: Sunt vizate orasele din tara cu peste 15.000 de locuitori.

Redactor: Oana Caltea

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Pana anul trecut, cele mai frecvente oferte speciale practicate de dezvoltatorii imobiliari se limitau la bonusuri de tipul “bucatarie cadou”, “hota cadou” sau “boxa cadou”. Bonusurile practicate de dezvoltatori pana la declansarea crizei sunt insa insuficiente in prezent.

“Anul trecut, pana sa inceapa criza, la fel ca majoritatea dezvoltatorilor, vindeam chiar din stadiul de schita. Pot sa declar ca am avut cumparatori care au achizitionat case in Complexul Stupinii Noi, cand proiectul era de abia la inceput”, spune pentru startups.ro Ion Turcu, directorul general Bressan, dezvoltatorul ansamblului Stupinii Noi din Brasov.

El spune ca din septembrie 2008 “lucrurile practic s-au oprit” si din acel moment, a vandut o casa sau doua.

“Orice strategie care avea efect pana in septembrie anul trecut, nu mai are efect acum. De aceea trebuie sa ne reinventam si sa ne repozitionam”, mai spune Turcu.

Potrivit lui Ionut Bordei, Head of Land Department la CB Richard Ellis | Eurisko, dezvoltatorii care nu isi pot permite sa astepte vanzarea locuintelor sunt nevoiti sa caute metode pentru a-si finanta produsul si a rambursa finantarea pe care au contractat-o de la banca pentru a construi imobilele.

Astfel, dezvoltatorii au inceput sa scada preturile, sa ofere diverse gratuitati (parcari, boxe) sau facilitati la plata. Cei care nu sunt presati de credite bancare au ajuns chiar sa amane vanzarile pentru o perioada de doi - trei ani, pana la ameliorarea contextului din piata.

“Aceasta solutie este aplicata doar de dezvoltatorii care isi permit sa finanteze finalizarea constructiei si/sau blocarea vanzarilor”, precizeaza Bordei.

Efectele schimbarii
Pentru  a vinde cele 35 de case ramase nevandute din ansamblul Stupinii Noi, Ion Turcu a hotarat ca o parte din aceste locuinte sa fie introduse in circuitul turistic al orasului Brasov.

“Intr-o prima etapa, intentionam sa valorificam zece dintre ele in regim de <turism rezidential>, un fel de ansamblu hotelier, cu receptie, servicii de curatenie, de paza, unde potentialii turisti ar putea gasi tot ceea ce au nevoie - magazin, restaurant, sala de fitness, dar, mai presus, preturi mult mai mici decat daca ar sta la hotel in Brasov sau in oricare din zonele turistice ce inconjoara Brasovul“, spune Ion Turcu.

Omul de afaceri s-a gandit, de asemenea, si la o solutie care consta in plata unui avans de 49.000 de euro din partea potentialilor cumparatori, care, ulterior se vor putea muta in vila aleasa. Locuinta poate fi achitata, insa, un an mai tarziu. Pe toata aceasta perioada, cumparatorii primesc sprijinul dezvoltatorului pentru a gasi finantare.

“Motivul pentru care incerc sa vin in ajutorul clientilor de la Stupinii Noi este acela ca vreau sa impulsionez vanzarea caselor, astfel sunt dispus sa ofer garantii bancii pentru ca aceasta sa imprumute potentialii cumparatori”, explica Turcu.

Concesionarea terenului
O alta solutie aplicata de Ion Turcu este concesionarea terenului pe o perioada de trei ani pentru cei care isi doresc o casa, dar nu dispun de fondurile necesare. Terenul va putea fi cumparat ulterior de viitorul proprietar.

“In plus, ii vom ajuta sa gaseasca clienti pe viitorii proprietari care doresc sa isi inchirieze casele, in schimbul unui procent din incasari sau al unei sume lunare de bani”, adauga directorul Bressan.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Criza economica ii determina pe dezvoltatorii de proiecte imobiliare sa vina cu solutii pentru a obtine lichiditati.
Pana anul trecut, cele mai frecvente oferte speciale practicate de dezvoltatorii imobiliari se limitau la bonusuri de tipul “bucatarie cadou”, “hota cadou” sau “boxa cadou”.
Dezvoltatorii au inceput sa scada preturile, sa ofere diverse gratuitati (parcari, boxe) sau facilitati la plata.
Proprietarii de proiecte de lux au apelat la varianta recompartimentarii ca sa vanda mai repede locuintele mari.
Cei care nu sunt presati de credite bancare au ajuns chiar sa amane vanzarile pentru o perioada de doi - trei ani.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Nu exista o abordare universal valabila in procesul de investigare si analiza. Importanta este selectarea acelor indicatori care sa permita obtinerea unor concluzii relevante, analiza si interpretarea lor. Elaborarea unui plan viabil de optimizare si implementarea acestuia devin astfel criteriile esentiale in asigurarea competitivitatii sustenabile fata de alti retaileri”, spune pentru startups.ro Andrei Cretu, consultant la compania de consultanta AT Kearney.

Calin Cavaleru, Business Development Manager la Imaginarium Romania, spune ca retailerii ar trebui sa calculeze macar vanzarile anuale pe metru patrat util, cat reprezinta cheltuielile cu personalul din cifra de afaceri si ce procent din cifra de afaceri se duce pe chirie.

“Fara sa faci macar aceste minime socoteli nu prea ai cum sa te gandesti ca ai o oarecare influenta asupra productivitatii. Mai mult decat atat, acestia sunt indicatorii care pot fi calculati si manual, fara sistem sau cu un sistem nu foarte sofisticat”, subliniaza Calin Cavaleru.

In cazul francizelor, unii indicatori sunt impusi de cei care furnizeaza solutia de afaceri (compania mama). In plus, compania mama impune si in ce mod sa fie colectate si prezentate informatiile si care sa fie sistemul informational.

Calin Cavaleru spune ca indicatorii care se refera la promotii, plasarea produselor pe raft, respectarea amenajarii magazinului si rotatia stocurilor sunt responsabilitatea sefului de magazin si arata calitatea managementului.

Indicatorii de vanzari
Vanzarile anuale pe metru patrat util se calculeaza prin raportarea vanzarilor totale la numarul de metri patrati utili ai magazinului.

Marian Mocan, director general la compania de consultanta in afaceri Expert Consulting, spune ca la inaugurarea magazinului vanzarile pot fi mai mari, dar apoi scad la o medie de aproximativ 60% din cifra primei zile, cresterea ulterioara realizandu-se treptat.

Calin Cavaleru spune ca, desi se masoara anual, vanzarile pe metru patrat util ar trebui indicate si lunar, pentru a sti care este aportul fiecarei luni in cifra de afaceri anuala.

Pe langa acest indicator de vanzari, mai sunt luate in calcul si vanzarile pe metru liniar (expus), numarul de tranzactii pe ora, valoarea medie a unui bon (totalul vanzarilor este impartit la numarul de bonuri), numarul de vizitatori si rata de conversie sau rata de succes (ce procent dintre vizitatorii magazinului cumpara produse).

“Profitul pe metru patrat este, de asemenea, extrem de important si poate indica daca o eventuala lipsa de eficienta este cauzata de vanzarile reduse sau de ineficienta operationala si costurile ridicate”, explica Andrei Cretu.

Calin Cavaleru adauga faptul ca estimarile legate de trafic se pot face mai mult pentru mall-uri si mai putin pentru spatiile stradale.

Unul dintre indicatorii financiari care arata eficienta magazinului este “return on assets”, care se calculeaza raportand profitul net la valoarea activelor totale. Alt indicator financiar este “working capital”, ca indicator al fluxului de capital disponibil.

Marian Mocanu spune ca marja comerciala a unui magazin ar trebui sa fie de peste 20%, anual.

Indicatori legati de operatiuni
In ceea ce priveste operatiunile magazinului, unii dintre indicatorii care arata eficienta se refera la stocuri: rotatia stocurilor si rata stocurilor raportata la vanzari (cu cat este mai mica, cu atat rotatia stocurilor este mai mare).

Daca rotatia stocurilor are o valoare prea mica, acest fapt reflecta probleme de flux de numerar. Daca rotatia stocurilor are o valoare prea mare, aceasta poate duce la pierderea vanzarilor din cauza lipsei de stocuri pentru anumite produse. In plus, urmarirea rotatiei stocurilor permite magazinului sa nu ramana fara stocuri la unele produse si nici sa nu isi faca supra-stoc la altele.

“Indicatorul cel mai elocvent este GMROII (Gross Margin Return on Inventory Investment), care analizeaza rotatia stocurilor in functie de profit. Acesta confera o imagine mult mai clara asupra comportamentului celor mai relevante produse sau categorii din punct de vedere al contributiei la profitul final”, subliniaza Andrei Cretu.

Alt indicator legat de operatiuni calculeaza ce procent din vanzarile totale este alocat chiriei.

“Odata ce a venit criza s-a vazut foarte repede cine au fost cei care si-au asumat chirii nesustenabile sau un procent de chirie nesustenabila in raport cu vanzarile. Toti acestia au inchis foarte repede”, spune Calin Cavaleru.

Indicatori legati de personal
Unul dintre indicatorii legati de angajati este costul cu personalul per magazin, ca procent din vanzarile totale. Marian Mocan spune ca acesta ar trebui sa fie de 5% din totalul costurilor.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Indicatorii in functie de care se stabileste eficienta unui magazin sunt vanzarile, operatiunile, situatia financiara si produsele.
Toti indicatorii se calculeaza pe minim un an.
Vanzarile anuale pe metru patrat reprezinta indicatorul cel mai important.
Masurarea celor mai multi dintre indicatori depinde de implementarea unor sisteme informatice automate, insa multi retialeri romani nu le folosesc.
Minim trei indicatori trebuie sa se calculeze pentru a sti eficienta unui magazin: vanzarile anuale pe metru patrat util, cat reprezinta cheltuielile cu personalul din cifra de afaceri si ce procent din cifra de afaceri se duce pe chirie.
La o retea de magazine, analizarea indicatorilor poate duce la masuri de integrare a unitatilor, optimizarea retelei, reducerea nivelului de stocuri etc.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Investitiile cu adevarat mari au fost facute in anul 1997, cheltuind peste 100.000 de dolari. Atunci s-au achizitionat mai multe utilaje din Italia si s-a reusit finalizarea constructiei unei noi cladiri, inceputa din 1995”, povesteste pentru startups.ro Susana Laszlo (foto), director executiv la Cosmetic Plant si una dintre cele doua fiice ale Ilenei Mester (afacerea este una de familie, iar dupa decesul de anul acesta al Ilenei Mester, compania este detinuta de sotul acesteia, Tiberiu Mester, si cele doua fiice, Susana Laszlo si Katalin - Erzsebet Racz, toti fiind implicati in activitatea organizatiei).

La inceput firma producatoare de cosmetice avea doi angajati si in prezent a ajuns la 25 de persoane in echipa. Iar zona de productie a crescut de la camera de 40 mp la o fabrica de aproximativ 1.700 mp, finalizata acum doi ani cu o investitie de 400.000 de euro.

“In principiu, dezvoltarea s-a facut prin resurse proprii, insa unde a fost necesar s-a apelat si la forme de creditare externa. De exemplu, pentru finalizarea cladirii noi, s-a luat un credit in proportie de 10% din valoarea totala a investitiei. De asemenea, la sfarsitul anului 2007, au fost castigate fonduri PHARE, care au sustinut efectuarea unor studii de piata si obtinerea unei consultante in vederea  pregatirii personalului”, mai spune Susana Laszlo.

Prin programul PHARE 2005 CES “Asistenta acordata IMM-urilor in scopul achizitiionarii de servicii de consultanta in afaceri”, compania a primit un grant de 12.630 de euro. Banii au reprezentat 49% din proiectul “Cresterea competitivitatii firmei clujene Cosmetic Plant”.

Produsele
“Publicul nostru tinta este femeia din mediul urban, cu studii medii sau superioare, preocupata de starea frumusetii sale si interesata de remedii cat mai naturale pentru problemele pe care le intampina”, detaliaza Susana Laszlo.

Produsele sunt pozitionate pe segmentul economic si pe cel mediu, preturile variind la raft intre aproximativ patru lei si 16 lei.

Cosmetic Plant are o gama de aproximativ 70 de produse, impartite in 13 game grupate in functie de ingredientul bio-activ principal (Q10 si ceai verde, catina, galbenele etc) sau de utilizarea produsului (protectie solara, ingrijirea parului etc).

Materia prima si ambalajele provin din Italia, Germania, Franta, Grecia, Ungaria si Romania.

“Cele mai multe extracte folosite in produsele Cosmetic Plant se produc in cadrul companiei, plantele provenind din Romania”, adauga Susana Laszlo.

Fabrica poate sa realizeze 130.000 de produse pe luna, dar functioneaza la 75% din capacitate.

Anul acesta, compania a lansat o noua gama de produse (anticelulitice pe baza de cafea verde), doua noi produse in cadrul unor game existente si a relansat gama de produse pe baza de galbenele. In plus, a si schimbat unele ambalaje.

“Pentru finalul acestui an, munca cea mai importanta va fi pregatirea gamelor noi pentru anul urmator”, spune Susana Laszlo.

In 2009, firma ar urma sa lanseze o noua gama cu sase produse. In prezent, gama produselor pe baza de galbenele si catina reprezinta cel mai mult din volumul vanzarilor si aduce si cele mai mari venituri.

Produsele Cosmetic Plant sunt in general distribuite in farmacii si magazinele naturiste, dar relansarea site-ului, in mai anul trecut, a adus mai multe cereri de export.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Cosmetic Plant este prezenta pe piata de produse cosmetice de 18 ani.
Afacerea este una de familie, fiind infiintata de Ileana Mester, iar in prezent actionarii sunt sotul acesteia (Tiberiu Mester) si fiicele (Susana Laszlo si Katalin - Erzsebet Racz).
Fabrica are o suprafata de aproximativ 1.700 de metri patrati, constructia fiind finalizata in 2007.
Cifra de afaceri a fost, anul trecut, de aproape 1,22 milioane de euro, iar pentru acest an se estimeaza o cresterea cu 5% a acesteia.
Cosmetic Plant are o gama de aproximativ 70 de produse, impartite in 13 game grupate in functie de ingredientul bio-activ principal (Q10 si ceai verde, catina, galbenele etc) sau de utilizarea produsului (protectie solara, ingrijirea parului etc).
Produsele sunt pozitionate pe segmentul economic si pe cel mediu, preturile acestora variind la raft intre aproximativ patru lei si 16 lei.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.