Adrian Teampau, Senior Consultant in cadrul departamentului Tax Advisory Services de la Mazars, spune ca la baza deciziei unei firme de a fi sau a nu fi platitor de TVA trebuie sa stea o analiza atenta a urmatoarelor aspecte: daca majoritatea clientilor si a furnizorilor sunt neplatitori de TVA, atunci firma poate sa fie neplatitoare de TVA; daca majoritatea clientilor si a furnizorilor sunt platitori de TVA, atunci firma trebuie sa se inregistreze in scop de TVA, deoarece TVA va reprezenta un cost pentru companie si pentru clientii acesteia.

Cine poate fi neplatitor de TVA
In categoria neplatitorilor de TVA se pot inregistra atat companiile, cat si persoanele fizice autorizate, intreprinderile familiale si intreprinderile individuale, din orice domeniu de activitate.

Ioana Iorgulescu, Manager in echipa de Impozite Indirecte a departamentului de Asistenta Fiscala a Ernst & Young in Romania, spune ca scutirea de TVA este acceptata pentru livrarile de bunuri si/ sau prestarile de servicii efectuate, pentru care locul livrarii sau prestarii este considerat a fi in Romania. Exceptie de la aceasta situatie o fac livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite de plata TVA.

Unei firme nou infiintate i se aplica regimul special de scutire, daca la inregistrarea la Oficiul Registrului Comertului, aceasta estimeaza o cifra de afaceri anuala mai mica de 35.000 de euro si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxare.

“In situatia in care persoana impozabila incepe activitatea in decursul unui an calendaristic, plafonul de 35.000 de euro se determina proportional cu perioada ramasa de la infiintare pana la sfarsitul anului, fractiunea de luna considerandu-se o luna calendaristica intreaga”, explica Ioana Iorgulescu.

In general, costurile pentru infiintarea unei firme neplatitoare de TVA sunt mai mici decat cele pentru infiintarea uneia platitoare.

“Inregistrarea in scop de TVA presupune o formalitate in plus: vizita la administratia finantelor publice pentru demersurile birocratice in vederea obtinerii unui certificat de inregistrare in scop de TVA”, spune Adrian Teampau.

Trecerea la TVA
Regula generala este aceea ca o persoana impozabila care aplica regimul special de scutire poate opta oricand pentru aplicarea regimului normal de taxa.

Daca pe parcursul anului cifra de afaceri a unei firme este egala sau superioara plafonului de 35.000 de euro, aceasta are la dispozitie zece zile pentru a solicita inregistrarea in scop de TVA.

“Termenul de zece zile se considera incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care plafonul a fost atins sau depasit”, explica Adrian Teampau.

Ioana Iorgurlescu subliniaza ca de la data la care plateste TVA, persoana impozabila respectiva va fi obligata sa aplice TVA la valoarea livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii efectuate, corespunzator cu prevederile legale aplicabile si va avea drept de deducere a TVA din facturile emise de furnizorii sai, daca sunt indeplinite conditiile stipulate de lege.

“In momentul trecerii la regimul normal de taxare, persoana impozabila va trebui sa ajusteze taxa deductibila aferenta bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate, si, in anumite conditii, a bunurilor de capital aflate inca in folosinta in scopul desfasurarii activitatii economice”, adauga Ioana Iorgulescu.

Cand unitatea economica neplatitoare de TVA depaseste plafonul de 35.000 de euro si se inregistreaza ca platitoare de TVA, aceasta nu mai poate reveni la statutul de neplatitoare de TVA, chiar daca cifra de afaceri anuala va fi din nou sub acest plafon.  

Impozitele
Firmele neplatitoare de TVA achita aceleasi taxe precum celelalte companii din acelasi domeniu si de acelasi profil, dar platitoare de TVA.

In general, o firma plateste impozite in functie de tipul de organizare, daca are sau nu angajati, taxe locale, daca detine bunuri imobile sau autovehicule etc.

Diferenta dintre cele doua tipuri de firme este ca cele neplatitoare de TVA nu colecteaza TVA de la beneficiarii serviciilor sale.

“In ceea ce priveste celelalte tipuri de impozite, acestea sunt datorate in functie de forma de organizare”, subliniaza Adrian Teampau.

De exemplu, o microintreprindere cu o cifra de afaceri de sub 100.000 de euro plateste impozit pe venit. Cand cifra de afaceri a microintreprinderii depaseste 100.000 de euro, aceasta este obligata sa plateasca impozitul pe profit (diferenta dintre venituri si cheltuieli, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile).

“O firma neplatitoare de TVA, daca are salariati, achita exact aceleasi contributii salariale ca si o firma platitoare de TVA”, mai spune Adrian Teampau.

Achizitiile
Nu exista restrictii cu privire la achizitiile efectuate de cei care nu platesc TVA de la alte forme de organizare economica care sunt inregistrate ca platitoare de TVA.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Cei care au o cifra de afaceri mai mica de 35.000 de euro se pot inscrie ca neplatitori de taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Se pot inscrie ca neplatitoare de TVA atat companiile, cat si persoanele fizice autorizate, intreprinderile familiale si intreprinderile individuale, toate acesta putand presta orice tip de activitati, in orice domeniu.
Daca forma de organizare economica incepe activitatea in timpul anului calendaristic, plafonul de 35.000 de euro se determina proportional cu perioada ramasa de la infiintare pana la sfarsitul anului, fractiunea de luna considerandu-se o luna calendaristica intreaga.
Cand cifra de afaceri este egala sau depaseste plafonul de 35.000 de euro unitatea economica trebuie sa solicite in maxim zece zile inregistrarea in scop de TVA.
Firmele neplatitoare de TVA care devin platitoare, nu mai pot sa devina din nou neplatitoare de  TVA, chiar daca veniturile ajung iar sub nivelul de 35.000 de euro.
Cel mai mare dezavantaj al unei unitati economice neplatitoare de TVA este tocmai faptul ca nu este platitoare de TVA, deoarece cele platitoare de TVA ezita sa colaboreze cu primele.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Firma Alois Dallmayr a fost inregistrata in - Registrul Comertului din Bavaria (Germania) in 1877, ca o firma de comert cu delicatese - produse alimentare de calitate premium. In 1933, profilul firmei a fost extins cu prelucrarea si comercializarea cafelei. In prezent, Alois Dallmayr ocupa locul doi pe piata cafelei din Germania, din punct de vedere al cotei de piata, potrivit reprezentantilor companiei.

Incepand cu anii ’60, compania a intrat si pe segmentul de vending. Alois Dallmayr Automaten-Service detine toate firmele de vending din Germania si din strainatate. In prezent, compania activeaza in Elvetia, Austria, Franta, Ungaria, Romania, Cehia, Polonia, Croatia, Slovacia, Emiratele Arabe Unite si Iordania.

Extinderea in franciza a inceput in 1996, cand afacerea a fost lansata in Ungaria, unde reteaua se bazeaza in intregime pe parteneri francizati. Afacerea s-a mai dezvoltat in franciza si in Romania (circa 95% din automatele prezente in tara), Polonia si Cehia (compania este prezenta atat prin franciza, cat si prin operare directa). In celelalte tari compania este prezenta prin operare directa a firmei mama.

In noiembrie 2000, dupa circa un an de teste si studiu al pietei potentiale din Romania, compania germana a infiintat la Brasov firma Alois Dallmayr Automaten-Service SRL, care are rol de master francizor pe piata locala (n. red. - are statut de firma independenta si nu de filiala, insa partile sociale sunt detinute in totalitate de compania mama din Germania).

“Activitatea propriu-zisa a inceput in anul 2001, cand au fost acordate si primele francize de pe teritoriul tarii. In prezent, reteaua numara aproape 100 de parteneri de franciza, care opereaza in toate orasele mari si mijlocii din tara”,  spune pentru startups.ro Pavel Liszka, Director General la Alois Dallmayr Automaten-Service SRL.

In continuare, sunt vizate toate orasele din tara, fara nici o exceptie. Chiar daca exista francizati in toate resedintele de judet si orasele mijlocii, Pavel Liszka spune ca piata din Romania este departe de a fi saturata, astfel incat este destul loc pentru noi francizati.

Intrarea in sistemul de franciza
In sistemul de franciza dezvoltat de Alois Dallmayr nu exista taxa de intrare si nici investitie initiala obligatorie.

“Pentru a deveni partener de franciza, candidatul trebuie sa aiba un SRL (sau sa fie inregistrat ca PFA), sa aiba o masina, un computer si telefon mobil. Dar cel mai important lucru este sa fie serios si sa doreasca sa-si construiasca o afacere proprie familiala”, spune directorul Alois Dallmayr Automaten-Service SRL.

Francizatul nu trebuie sa investeasca intr-un stoc initial, pentru ca activitatea lui se rezuma la identificarea potentialilor clienti de pe piata pe care activeaza - firme private si de stat, sau locuri publice - unde ar putea fi instalat un automat de cafea. El trebuie sa prezinte serviciile oferite si sa negocieze cu clientii termenii de colaborare. Dupa aceasta etapa, primeste de la compania francizoare automate complet echipate si produse de umplere a acestora, pe baza de comenzi.

Aparatele nu sunt achizitionate de francizat. In schimb, pentru fiecare automat pe care il opereaza, el trebuie sa plateasca o redeventa lunara, care variaza in functie de marimea aparatului, de tipul acestuia, precum si de pretul de vanzare pentru respectivul aparat.

Viitorii francizati sunt instruiti atat din punct de vedere al modelului de business, cat si al partii tehnice a afacerii (pentru a putea asigura serviciile de intretinere pentru automatele Alois Dallmayr). Dupa trei zile de training, asigurate de master francizor, candidatul sustine un test. Obtinerea francizei depinde de rezultatele obtinute in urma acestui test.

Rezultate financiare
In ceea ce priveste pretul de vanzare al produselor la automatele Alois Dallmayr, exista un interval recomandat de master francizor, in limitele caruia fiecare francizat este liber sa-si stabileasca pretul final - in functie de specificul pietei pe care activeaza, al negocierilor cu clientii etc.

Potrivit lui Pavel Liszka, pe segmentul de vending din Romania, in functie de fiecare piata locala si de amplasarea aparatului, pretul unui pahar de bautura calda variaza intre 0,6 lei si 1 leu (cu TVA inclus), iar pretul mediu este de 0,7 lei (cu TVA inclus), adica intre 0,16 euro - 0,17 euro. El spune ca in nicio alta tara din lume nu se practica astfel de preturi reduse, desi pretul cafelei pe piata mondiala este acelasi pentru orice operator, iar in Romania inca se mai platesc accize pe cafea, in comparatie cu alte tari din Uniunea Europeana, unde nu exista aceste taxe.

“In acest moment, partenerii de franciza puternici ating o cifra de afaceri de circa 280.000 de euro pe an”, precizeaza directorul Alois Dallmayr Automaten-Service SRL.

El se refera la acei parteneri care au devenit francizati inca de la inceputurile afacerii in Romania, acoperind in prezent judetul in care activeaza si detinand in jur de 100 de aparate.

Factorul cel mai important care influenteaza cifra de afaceri este ”calitatea de om de afaceri a partenerului”, subliniaza Pavel Liszka. El spune ca doar partenerii de franciza care sunt buni negociatori si comercianti devin profitabili, pentru ca sistemul este construit de asa natura, incat ei trebuie sa se concentreze doar pe eficienta in relatia cu clientii.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Domeniu de activitate: Vending - comercializarea de cafea si alte bauturi calde prin intermediul automatelor.
Investitia necesara: In sistemul de franciza dezvoltat de Alois Dallmayr nu exista taxa de intrare si nici investitie initiala obligatorie.
Cifra de afaceri estimata: In prezent, francizatii puternici ating o cifra de afaceri de circa 280.000 de euro pe an.
Taxe pe parcursul afacerii: Francizatul plateste pentru fiecare aparat o redeventa lunara, care variaza in functie de marimea aparatului, de tipul acestuia, precum si de pretul de vanzare pe respectivul aparat. La aceasta se adauga o taxa lunara de franciza in valoare de circa cinci euro pe luna, indiferent de numarul de automate operate.
Extinderea retelei de franciza: Sunt vizate toate orasele din tara, fara nici o exceptie.

Redactor: Oana Caltea

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“In ultima perioada a crescut foarte mult preponderenta studiilor tactice, de diverse tipuri, in care se urmareste obtinerea unor raspunsuri punctuale cu aplicabilitate pe termen scurt”, spune pentru startups.ro Carmen Wieck, Managing Director la Synovate.

Andi Dumitrescu, director general la GfK Romania spune ca printre companiile care solicita in mod frecvent studii de piata, chiar si in acest context economic nefavorabil, se numara cele active pe segmentul bunurilor de larg consum, domeniu extrem de competitiv, precum si firmele din industria farmaceutica, telecomunicatii sau domeniul bancar.

“Cercetarea functioneaza ca si sistemul medical - in perioada epidemiilor sunt unii care se ascund in casa si astepta sa treaca, dar  cei mai multi continua totusi sa se duca la doctor. Asta pentru ca acum este perioada cea mai putin prielnica in care sa actionezi <dupa ureche>. Toate actiunile tale trebuie sa fie gandite si atent planificate, nimic nu e bine sa fie lasat la voia intamplarii”, spune Camelia Petrescu, managing partner la Unlock Research.

Ea adauga faptul ca firmele care reusesc sa se mentina pe piata acum si sa isi pastreze consumatorii vor avea de castigat pe termen lung.

Tipuri de cercetare de piata
Potrivit Cameliei Petrescu, din perspectiva metodei aplicate, exista studii calitative, cantitative, desk research, de tip etnografic etc., iar din perspective aplicarii, exista mediul online, prin telefon, door-to-door etc.

In ceea ce priveste perspectiva obiectivelor dorite, exista studii de usage & attitudes, studii de segmentare a consumatorilor, de testare de concept, produs, reclama etc.

Camelia Petrescu spune ca tipul de cercetare ales depinde de nevoile clientului, de ce anume vrea sa inteleaga, de deschiderea acestuia si nu in ultimul rand de creativitatea agentiei de research.

Andi Dumitrescu precizeaza ca, in functie de natura business-ului in care activeaza clientii si de nevoile lor particulare, cererea pentru un anumit instrument sau altul difera foarte mult. El adauga faptul ca se inregistreaza cereri mai mari pentru cercetarile ad-hoc si cele de tip panel.

In opinia Cameliei Petrescu, studiile tactice  (studii de concept, produs, ambalaj, reclama) au o frecventa ceva mai mare tocmai pentru ca raspund la intrebari punctuale. Totusi, ea spune ca un studiu strategic (de exemplu, segmentarea motivationala a consumatorilor) are o aplicabilitate si valabilitate mai mare in timp.

Cine foloseste cercetarea
“In general, companiile multinationale, datorita culturii lor, apeleaza mai mult la astfel de servicii. Insa, in ultimii ani, si cele romanesti au inceput din ce in ce mai mult sa le solicite”, explica Andi Dumitrescu.

El spune ca cercetarea de piata este o componenta esentiala in strategiile de business, orice lansare sau repozitionare de produs sau de serviciu fiind bazata pe o cercetare. Astfel, in acest domeniu nu exista sezonalitate, ci doar, in functie de specificul fiecarui business, de la o industrie la alta, se impune o planificare pe perioade a acestor studii.

“Constructia unui brand sanatos, a unei strategii corecte, nu se face vara sau toamna, e un process continuu la care intotdeauna e ceva de facut”, explica reprezentanta Unlock Research.

De altfel, Carmen Wieck spune ca in general, firmele din toate industriile/domeniile apeleaza la serviciile de cercetare de piata.

“Nu putem spune ca exista industrii sau domenii care au renuntat la serviciile de cercetare de piata in acest context economic, ci mai degraba cererea lor a fost ponderata cu noile cerinte si realitati bugetare ale fiecarei companii in parte”, adauga Carmen Wieck.

In ceea ce priveste plata serviciilor de cercetare, specialistii spun ca tipurile de contracte pot fi anuale sau pe proiect.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Cercetarea de piata este o componenta esentiala in strategiile de business, mai ales in cazul lansarilor de produs sau repozitionarilor.
In ultima perioada a crescut foarte mult cererea de studii tactice, cu aplicabilitate pe termen scurt.
Firmele care solicita cel mai des studii de piata sunt active pe segmentul bunurilor de larg consum, in industria farmaceutica, telecomunicatii si domeniul bancar.
Domeniul cercetarii de piata din Romania este competitiv si fragmentat, pe acest segment activand si multinationale, dar si firme locale sau buticuri de cercetare.
Potrivit GfK, piata cercetarii s-a dezvoltat mult in ultimii 10 - 15 ani, iar cresterile anuale intregistrate, din 2004 pana in 2008, s-au situat intre 25% si 40%.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

In prezent, exista sapte restaurante La Mama, dintre care sase sunt situate in Bucuresti si unul functioneaza sezonier in statiunea Mamaia, toate fiind detinute de compania Trotter Restaurant.

Luarea deciziei de extindere in franciza s-a bazat pe faptul ca un restaurant este mai greu de controlat in alte orase din tara (n. red. - compania care detine reteaua La Mama are sediul in Bucuresti). Astfel, s-a decis lasarea acestei probleme in seama unor parteneri francizati.

“Pana in acest moment, nu am acordat nicio franciza. Avem cateva persoane agreate, in trei orase din tara, dar am incetinit procesul din cauza problemelor economice din piata. Asteptam momentul oportun si descoperirea unei locatii bune pentru a deschide primele restaurante in franciza”, spune pentru startups.ro Catalin Mahu, proprietarul companiei Trotter Restaurant.

Franciza este disponibila doar pentru orasele din tara, nu si pentru Bucuresti, fiind vizate in prima instanta orasele mari, cu potential economic.

Investitia initiala
Taxa de franciza este stabilita la 35.000 de euro si se achita o singura data. La aceasta suma se adauga investitia in deschiderea restaurantului.
Catalin Mahu spune ca valoarea investitiei depinde foarte mult de marimea restaurantului.

Cea mai mare parte a acestei investitii este directionata catre amenajarea, mobilarea si dotarea unitatii. Stocul initial are o valoare nesemnificativa, avand in vedere ca un restaurant are nevoie de aprovizionare pentru o zi sau doua.

Recuperarea investitiei se poate realiza in cativa ani. Insa, Catalin Mahu spune ca acest lucru depinde de mai multi factori.

Sistemul de franciza
Catalin Mahu spune ca profilul candidatului ideal este acela de “tanar cu spirit antreprenorial, mare putere de munca si dorinta reala de a face parte dintr-un sistem precum al nostru”.

In ceea ce priveste amplasarea unui restaurant La Mama, in orice oras din tara, acesta ar trebui sa fie situat pe o artera principala, intr-o zona aglomerata.

“Francizatul nu trebuie sa dispuna de un spatiu. Acesta se poate gasi si inchiria. Important este sa aiba banii necesari taxelor si dezvoltarii afacerii. Pana la urma, sa nu uitam ca aceasta franciza este o afacere proprie a francizatului, aportul nostru fiind reteta si transferul know-how-ului”, precizeaza proprietarul Trotter Restaurant.

El mai spune ca cifra de afaceri a unui francizat depinde in primul rand de cat de bine aplica acesta reteta La Mama (n. red. - modelul de business propus de francizor). La aceasta se adauga puterea de munca si de concentrare a francizatului, precum si implicarea acestuia in afacere. In plus, vanzarile depind in mare masura si de marimea restaurantului.

Francizatii La Mama vor avea obligatia de a se aproviziona doar de la furnizorii Trotter Restaurant, beneficiind de contractele negociate cu acestia de compania francizoare.

Meniul va fi acelasi in toate restaurantele La Mama de pe teritoriul tarii, putand fi modificat de francizati numai cu acordul companiei Trotter Restaurant.

In ceea ce priveste exclusivitatea teritoriala, Catalin Mahu spune ca nu s-a pus problema de a restrictiona ceva, atata timp cat inca nu a fost deschis niciun restaurant in franciza.

In principiu, contractul de franciza se semneaza pe o perioada de zece ani.

Pe durata contractului, francizorul percepe atat taxe de redeventa, cat si taxe de marketing. Aceste taxe sunt variabile si tin cont de factori precum puterea pietei pe care activeaza fiecare francizat si diferitele perioade din an (perioade de varf versus perioade cu vanzari slabe).

Afacerea La Mama
Pornind de la ideea ca nicaieri mancarea nu este mai buna si mai satioasa ca la mama acasa, meniul restaurantelor La Mama acopera feluri de mancare cu specific romanesc, servite in portii mari. In acest an, au fost lansate si portiile mici, pentru cei care vor sa comande un fel de mancare pentru copii.

Potrivit lui Catalin Mahu, clientii La Mama provin din patura sociala de mijloc, cu un venit de peste 400 euro pe luna.

In ceea ce priveste efectele crizei economice, antreprenorul spune ca “nu exista afacere care sa nu fie influentata de contextul pietei”.

Omul de afaceri spune ca, anul trecut, cifra de afaceri inregistrata de Trotter Restaurant s-a ridicat la aproximativ noua milioane de euro, in crestere fata de 2007 (n. red. - compania mai detine si lantul de cafenele Cafepedia).

Pentru acest an, Catalin Mahu estimeaza o mentinere a cifrei de afaceri in lei la nivelul din 2008. Potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante, cifra de afaceri inregistrata anul trecut de companie s-a ridicat la 34.000.600 lei.

DE RETINUT:
Domeniu de activitate: Restaurant.
Investitia initiala: 35.000 de euro, reprezentand taxa de franciza. La aceasta suma se adauga investitia in deschiderea restaurantului, care depinde foarte mult de suprafata unitatii.
Taxe pe parcursul afacerii: Francizorul percepe atat taxe de redeventa, cat si taxe de marketing. Acestea sunt variabile si tin cont de factori precum puterea pietei pe care activeaza fiecare francizat si diferitele perioade din an (perioade de varf vs. perioade cu vanzari slabe).
Spatiul necesar: Restaurantul ar trebui sa fie situat pe o artera principala, intr-o zona aglomerata.
Extinderea retelei de franciza: In prima etapa, sunt vizate orasele mari din tara, cu potential economic, exceptand Bucurestiul.

Redactor: Oana Caltea

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.