Studiul a fost facut de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) pe aproape 1.100 de intreprinzatori din toate ramurile de activitate, categoriile de marime si regiunile de dezvoltare.

Cifra este de trei ori mai mare fata de anul trecut, cand 19,83% dintre intreprinzatori spuneau ca mediul de afaceri nu este favorabil dezvoltarii companiilor.

Dintre IMM-uri, peste 17% considera ca mediul de afaceri este favorabil. Ponderea este de trei ori mai mica fata de anul trecut, cand era de aproximativ de 51,5%.

Anul acesta, aproape 56% dintre IMM-uri au declarat ca vor avea rezultate inferioare in 2008 - 2009. Estimarea este facuta de IMM-uri, cifra fiind de 8,5 ori mai mare fata de perioada 2007 - 2008, cand era de 6,51%.

Fata de anul trecut, in acest an, doar 13,84% dintre IMM-uri estimeaza ca vor avea rezultate mai bune. Aceasta cifra este de aproape cinci ori mai mica, coborand de la 67,63%, fata de IMM-urile care estimau anul trecut ca vor avea rezultate mai bune comparativ cu acum doi ani. 

In prezent, aproape 30,5% dintre IMM-uri considera ca vor avea aproximativ aceleasi rezultate cu anul trecut. Cifra este cu aproape 5% mai mare fata de perioada 2007 - 2008, cand a fost de 25,86%.

“Evolutiile, asa cum arata in prima parte a anului, nu sunt pozitive pentru IMM-uri”, a spus Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), cu ocazia lansarii studiului.

Principalul mod de finantare preferat de IMM-uri este autofinantarea, care a strans aproape 64,5% dintre optini, variantele de raspuns fiind multiple. Aceasta este urmata de creditele bancare, cu peste 51% dintre optiunile IMM-urilor, si de leasing, cu mai mult de 29,5% dintre preferinte.

“Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2009” a ajuns la a saptea editie, primele rezultate ale companiilor luate in calcul pentru realizarea acesteia fiind cele din 2001. Studiul este realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in colaborare Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri (MIMMCMA).

In “Carta Alba a IMM-urilor 2009” este prezentata situatia bilanturilor IMM-urilor la nivelul lui 2007, deoarece cel mai recent an pentru care acestea au bilanturile complete.  

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Constantin Nita, Ministrul MIMMCMA, a spus ca exista discutii in acest sens intre minister si Agentia National pentru Protectia Consumatorului, pentru a se stabili legislatia in domeniu.

Cu ocazia lansarii “Cartei Albe a IMM-urilor 2009”, el a mai spus ca masura a venit ca urmare a faptului ca in prezent un IMM asteapta in jur de 90 de zile un raspuns in privinta acordari sau nu a creditului, perioada fiind prea lunga. Ministrul MIMMCMA adauga faptul ca spera ca aceasta legislatie sa fie gata pana la sfarsitul acestui an.

In prezent, MIMMCMA pregateste crearea de “IMM Center-uri” in fiecare regiune de dezvoltare. Acestea vor dispune de un Fond de Garantare, banci si alte institutii necesare pentru dezvoltarea unei firme. In plus, in aceste centre isi vor gasi loc aproximativ 100 de IMM-uri.

De asemenea, ministerul pregateste un alt program prin care vor fi ajutate in jur de 10.000 de IMM-uri.

Saptamana viitoare ministerul de profil intentioneaza sa scoata la licitatie si strategia de dezvoltare a IMM-urilor pe urmatorii patru ani.

“Nu putem sa lasam sa se dezvolte numai buticurile. In 20 de ani nu am avut o viziune clara. Nu am promovat si nu am stiut sa promovam un anumit tip de companii. Nu ne-am gandit ca trebuie sa avem cateva marci de prestigiu”, a completat Constantin Nita.  

De asemenea, ministrul mai pregateste un studiu calitativ prin care sa afle ce cred IMM-urile despre economia Romaniei de astazi.

Alte masuri propuse de Ministrul MIMMCMA sunt cresterea consumului guvernamental pentru ca firmele din Romania sa aiba o ridicare a cererii pe piata interna.

Constantin Nita mai spune ca anul viitor va fi nevoie ca fondurile pentru IMM-uri sa creasca de zece ori fata de anul acesta.

 
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

El se bazeaza pe faptul ca numarul de salariati era, in 2007, impartit aproximativ egal intre cele trei categorii de IMM-uri din Romania. Microintreprinderile au intre nici unul si noua angajati. Intreprinderile mici au intre 10 si 49 de angajati, iar cele mari intre 20 si 249 de salariati.

Microintreprinderile reprezinta 91% dintre IMM-uri, respectiv peste 558.000 dintre cele aproape 615.500, insa acestea au numai 32% dintre salariati IMM-urilor.
Numarul mediu de salariati ocupati in IMM-uri a crescut cu 66,6% acum doi ani, fata de 2001, ajungand la peste 1,147 de persoane.

In plus, numarul mediu de salariati pe o firma a crescut la toate categoriile de IMM-uri, media fiind de 9,6%. Pe aceste segment, cresterea cea mai semnificativa (de 32,2%) s-a inregistrat la nivelul microintreprinderilor, ajungand la 1,64 de persoane.

“”, a spus cu ocazia lansarii “Cartei Albe a IMM-urilor” Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al IntrAnul trecut, singurul sector care a creat locuri de munca a fost cel al IMM-urilor si majoritatea au crescut numarul locurilor de muncaeprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

In plus, anul trecut, peste 70% dintre IMM-uri au crescut salariile.

Venituri in functie de domeniu
Cele mai multe IMM-uri (25%) au in continuare ca domeniu de activitate comertul cu amanuntul, insa ponderea este mai redusa comparativ cu acum opt ani cand era de 44%.

In plus, s-a diversificat obiectul activitatii IMM-urilor, catre servicii prestate intreprinderilor, constructii, industrie, informatica, tranzactii si sanatate. Acesta este un semn al maturizarii acestei categorii de firme. Cu toate acestea, exista o concentrare a IMM-urilor catre anumite ramuri. Astfel, din 62 de activitati CAEN, 12 dintre acestea reprezinta 83% din totalul firmelor.

Primele trei categorii si cu o pondere de peste 10% sunt comertul cu amanuntul, alte activitati prestate in principal intreprinderilor si comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata. 

“Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2009” a ajuns la a saptea editie, primele rezultate ale companiilor luate in calcul pentru realizarea acesteia fiind cele din 2001. Studiul este realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in colaborare Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri (MIMMCMA).

In “Carta Alba a IMM-urilor 2009” este prezentata situatia bilanturilor IMM-urilor la nivelul lui 2007, deoarece cel mai recent an pentru care acestea au bilanturile complete.

 
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Alta concluzie a <Cartei Albe a IMM-urilor 2009> este ca s-a redus decalajul dintre regiunea Bucuresti – Ilfov si restul regiunilor, fata de ani anteriori. De asemenea, alta concluzie este ca regiunea de nord-est a pierdut ultimul loc in majoritatea situatiilor si acesta a fost ocupat de regiunea de sud-est”, a spus, cu ocazia lansarii acestui studiu, Alexandru Isaic - Maniu, profesor univeristar doctor la Academia de Studii Economice Bucuresti si unul dintre autorii “Cartei Albe a IMM-urilor din Romania”.

Cifra de afaceri
In 2007, cifra de afaceri a IMM-urilor din Romania a fost de 471,3 miliarde de lei, dintre care cea mai mare pondere, reprezentand peste 42,5% din total, a fost in regiunea Bucuresti - Ilfov.

Cifra de afaceri medie pe firma este de aproape 765.800 de lei. Cea mai mare medie a fost in regiunea Bucuresti - Ilfov, de peste 1,4 milioane de lei, iar cea mai mica in regiunea Sud - Vest, de aproape 483.000 lei.

De mentionat ca in Romania erau in 2007, aproape 615.500 de IMM-uri, dintre care cea mai mare pondere, de 98%, o aveau cele cu o cifra de afaceri de sub doua milioane de euro.

Cele mai putine IMM-uri sunt cele cu o cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro, acestea fiind in numar de 126. Spre deosebire de 2001, acum doi ani, numarul IMM-urilor a urcat cu peste 52%, ritmul mediu anual de crestere fiind de peste 7,2%.

Aproximativ 10% din IMM-uri au bilanturi nule, insa Alexandru Isaic spune ca aceste rezultate sunt putin credibile si ca pot ascunde situatia reala.

Calcule bazate pe profit
Profitul tuturor IMM-urilor din Romania a fost acum doi ani de 40,16 miliarde de lei, cel mai mare fiind inregistrat in regiunea Bucuresti - Ilfov, de 18,2 miliarde lei, iar cel mai mic in cea de Sud - Vest.

Profitul mediu pe firma a fost de 128.000 de lei, cel mai mare fiind in regiunea Bucuresti - Ilfov, mai mult de 254.000 de lei, iar cel mai mic in regiunea Sud – Vest, depasind 71.300 de lei. De mentionat ca la nivelul intregii tari, in 2007, au avut profit peste 45% dintre IMM-uri.

In Romania, productivitatea muncii este in medie de 164,13 mii de lei pe persoana. Aceasta este calculata prin impartirea cifrei de afaceri la numarul de angajati. Pe regiuni, cea mai mare productivitate este in Bucuresti - Ilfov, de aproape 305 de mii de lei, iar cea mai redusa in Nord - Est, de aproximativ 114,4 de mii de lei.

Acum doi ani, rata profitabilitatii comerciale nationale (RPCN) din Romania a fost in medie de 7,25%, cea mai mare fiind in regiunea de vest, de 7,88%, iar cea mai mica in regiunea de nord-est, de 6,01%. Aceasta se calculeaza ca raport dintre rezultatul net al exploatarii si cifra de afaceri, fiind exprimata procentual. Media nationala pe acest segment era de 8,23%, acum trei ani.

Care sunt pierderile
Pierderile totale inregistrate de IMM-uri au fost de 15,857 de miliarde de lei, dintre care cele mai multe au fost inregistrate in regiunea Bucuresti - Ilfov, de 8,32 miliarde de lei, iar cele mai mici in regiunea de Sud - Vest, de 0,459 miliarde de lei. In medie, pierderea pe o firma a fost de peste 66.700 lei.

Cele mai mari pierderi in medie pe o firma au fost in regiunea Bucuresti - Ilfov, de peste 140.300 de lei, iar cele mai mici, de aproape 28.500 de lei, in regiunea de Sud - Vest. 

In industrie, cele mai mari pierderi sunt in industria tutunului, cu 2.453 de mii de lei per firma, urmata de extractia si prepararea minereurilor metalifere, cu 2.348,3 de mii de lei pe firma, si de industria de prelucrare a titeiului, cu 1.677,8 de mii de lei pe firma.

“Aceste rezultate sunt suspecte, pentru ca domeniile respective sunt cunoscute ca profitabile”, mentioneaza Alexandru Isaic.

“Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2009” a ajuns la a saptea editie, primele rezultate ale companiilor luate in calcul pentru realizarea acesteia fiind cele din 2001.

Studiul este realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in colaborare Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri (MIMMCMA).

In “Carta Alba a IMM-urilor 2009” este prezentata situatia bilanturilor IMM-urilor la nivelul lui 2007, deoarece este cel mai recent an pentru care acestea au bilanturile complete.  

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Cifra de afaceri estimata pentru intreg anul 2009 se ridica la 900.000  de euro, cu 50% mai mult fata de anul anterior, se arata in comunicatul de presa.

Cea mai mare pondere in cifra de afaceri o reprezinta proiectele de automatizare a vanzarilor, bazate pe solutia Optimal Sales & Merchandising, care totalizeaza 40% din volumul de activitate al companiei, urmate de proiectele de gestionare a patrimoniului, solutia Optimal Fixed Assets aducand 30% din cifra de afaceri.

Optima Group deruleaza proiecte si in domeniul gestionarii activitatii depozitelor, eficientizare a activitatii lucratorilor mobili si EDI.

Printre clientii la care s-au realizat implementari in primul semestru din 2009 se numara companii si institutii precum Interbrands Marketing & Distribution, Andip Distribution, Carrefour Romania, Radiocom, Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala, Chance Calarasi, Direct Pitesti.

Optima Group este o companie specializata in oferirea de solutii complete de mobilitate, coduri de bare si solutii pentru managementul afacerii (inclusiv solutii de Business Intelligence), avand sediul central la Bucuresti si un punct de lucru la Cluj.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Este evident ca anul 2009 este un an dificil pentru intreaga economie, si nimeni nu este imun. Dar Caroli Foods isi gandeste afacerea pe termen lung. Principala preocupare este de a dezvolta, cu atat mai mult intr-un climat dificil, noi oportunitati pentru consumatori, de a analiza si optimiza permanent portofoliul de produse. Consideram ca investitia in branduri este determinanta pentru atingerea obiectivelor pe termen lung”, spune Andrew Taylor, Vicepresedinte Comercial Caroli Foods.

Anul 2009 inseamna si debutul procesului de rebranding al Caroli Foods, se arata in comunicatul de presa. Acesta urmareste crearea unei sinergii intre brandurile companiei, prin integrarea acestora sub “umbrela” Caroli Foods.

Procesul de rebranding presupune dezvoltarea unei noi identitati vizuale pentru companie si redesenarea tuturor etichetelor de produs, precum si testarea acestora cu consumatorii. Potrivit reprezentantilor companiei, acest proces se va incheia la sfarsitul anului, beneficiind de un buget de 250.000 de euro.

In primul semestru din 2009, venitul net al Caroli Foods a atins valoarea de 29 de milioane de euro, inregistrand o usoara crestere comparativ cu perioada similara a anului trecut.  Profitul operational al companiei a ajuns, in primele sase luni ale acestui an, la valoarea de un milion de euro, mai mare cu 4%, fata de semestrul unu al anului 2008.

Reprezentantii companiei mai spun ca, in acelasi timp, Caroli Foods si-a consolidat pozitia in topul producatorilor de mezeluri din Romania, atingand o cota de piata de 12%, in crestere cu 1,5% fata de cota de piata detinuta in primele sase luni ale anului 2008.

Anul trecut, Caroli Foods a inregistrat un venit net de 69 de milioane de euro, in crestere cu 26%, comparativ cu 2007. Profitul operational inregistrat de companie in 2008 s-a ridicat la 5,7 milioane de euro, in crestere cu 19%, fata de anul precedent. Tot anul trecut, valoarea totala a investitiilor realizate de Caroli Foods a fost de 4,2 milioane de euro.

Pe parcursul celor 12 ani de activitate, Caroli Foods a investit aproximativ 35 de milioane de euro in procesarea si distribuirea mezelurilor (tehnologie, echipamente de igiena, resurse umane etc).

Grupul Caroli Foods produce cinci marci de mezeluri - Gourmet, Caroli, Maestro, Sissi (franciza) si Primo Familia, detinand doua fabrici, la Pitesti, cu o suprafata productiva de circa 18.000 de mp.

Piata mezelurilor din Romania
Conform oficialilor Caroli Foods, pentru prima data in ultimii ani, piata trece printr-un moment de dinamica negativa, inregistrand o scadere de 1% in prima parte a anului.

Piata este si va continua sa fie afectata de scaderea veniturilor disponibile ale consumatorilor. Insa exista destul loc de imbunatatire si crestere, avand in vedere ca diferenta dintre Romania si tarile europene (Euro 25) in ceea ce priveste consumul pe cap de locuitor este de 23%, se mai arata in comunicatul de presa.

Piata mezelurilor are un volum de aproximativ 220.000 de tone si o valoare de aproximativ un miliard de euro, potrivit reprezentantilor Caroli Foods.

Ei mai spun ca, desi extrem de aglomerata si competitiva, piata locala ofera inca oportunitati importante de crestere. In afara de transformarile asociate crizei economice trebuie luat in considerare si faptul ca pana la finele anului 2009, toti producatorii ce vor sa isi tina fabricile deschise vor fi obligati sa indeplineasca standardele europene de siguranta si igiena alimentara. Ceea ce, in opinia surselor citate, creeaza contextul unor posibile tranzactii pe piata, deoarece nu toti vor putea sa se conformeze acestor norme.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Majoritatea respondentilor mentioneaza ca si puncte comune ale crizei: cresterea falimentelor, dificultatea de a accesa finantari, reducerea profiturilor, recesiunea economica, cresterea somajului, declinul cresterilor economice, scaderea exporturilor si scaderea importanta de pe pietele bursiere, se arata in comunicatul de presa.

“In Europa Centrala si de Est, efectele majore ale crizei sunt inghetarea tranzactiilor comerciale, scaderea semnificativa a activitatii economice in toate sectoarele care depind de finantari (constructii, real estate, automotive, IT hardware, retail, white goods)”, spune Cristian Ionescu, Country Cluster Manager la Coface si presedinte fondator al EMBABC.

In Europa de Vest si de Nord, criza a afectat statele puternic industrializate si economia acestora inaintea declansarii sale in estul continentului.

“Sunt mult mai putine proiecte si cereri din partea companiilor pe acest domeniu (n.red. - IT), si dureaza mai mult sa reusesti sa semnezi un contract astazi. Cei mai multi dintre actualii si fostii mei concurenti au probleme majore”, adauga Gilles Le Guenec antreprenor implicat in doua start-up-uri pe piata franceza.

Proiectele de consultanta sunt reduse, outsourcing-ul este scazut, iar investitiile in cercetare si dezvoltare sunt mai mici, se mai arata in raport. In plus, sectoarele de servicii care nu sunt considerate vitale pentru un business (pblicitatea si comunicarea) au suferit scaderi dramatice in Europa de Vest.

Juha-Pekka Helminen, director de strategie la Nokia, mentioneaza cresterea somajului si falimentul unor companii sanatoase care au probleme de lichiditate pe termen scurt ca fiind cele mai vizibile efecte ale crizei in regiunea Europei de Nord.

Consumatorii isi diminueaza cheltuielile si le restrang pe cele considerate ca nefiind vitale. Reducerile de pret continue si promotiile sunt necesare pentru a evolua pe piata, ceea ce are o influenta severa asupra marjelor de profitabilitate ale companiilor, observa Samer Hajjar, partener la Insight, companie specializata in investitii de tip "business angel” si fonduri de investitii.

“Retailerii isi reduc stocurile pentru a intari cash flow-ul si cer eforturi continue de la furnizori in termeni de discount-uri de preturi”, adauga el.

Pe piata Americii de Sud, asemanator cu ce se intampla in Romania, este foarte dificil sa te refinantezi si sa iti reinnoiesti creditele (dobanzile sunt foarte mari, iar termenele sunt scurte), facilitatile de credit locale le-au inlocuit pe cele internationale, insa exista mari oportunitati de a investi in bond-uri pe piata de capital si in companii aflate in prag de colaps, este observatia lui Guillermo Kirchner, partner Meck.

“In decursul activitatii de management al riscului pe care o desfasuram, am putut constata ca regimul platilor s-a inrautatit semnificativ. Scaderea lichiditatilor impinge firmele catre intrarea in incapacitate de plata. Bancile fac presiuni asupra companiilor pentru rambursarea anticipata si doresc reducerea expunerii in regiunea Europei Centrale si de Est. Ne confruntam, in regiune, cu scaderea exporturilor”, precizeaza Cristian Ionescu.

Oportunitati pe timp de criza
Despre oportunitatile de business oferite in aceasta perioada, multi dintre cei chestionati le vad concentrate in jurul proiectelor de energie verde si proiectelor de infrastructura sustinute cu ajutorul capitalului guvernamental. Exista si oportunitati de fuziuni si achizitii (preturile fiind scazute in prezent). Printre alte oportunitati oferite in acest moment se regaseste si comertul electronic.

De asemenea, oamenii de afaceri chestionati au mentionat ca oportunitate, indiferent de regiunea in care activeaza, si reducerea costurilor, caci achizitiile se fac acum la preturi mai scazute.

“Cei care au cash, care au lichiditati cumulate, pot prelua concurenti mult mai usor. Astfel, iti poti creste cota de piata prin oportunitatile in preluarea de concurenta. In acelasi timp, aceasta perioada ofera o oportunitate buna pentru a diversifica portofoliul de produse si a revizui portofoliul de clienti, atacand noi segmente de clientela. In prezent, cresc business-urile celor care au capacitatea sa ofere preturi mai mici, adaptate acestei perioadei, migrarea facandu-se de la companii mari. In concluzie, in business, criza te forteaza sa iti revezi fundamentele de business si sa devii eficient”, este de parere Cristian Ionescu.

Previziuni
In ceea ce priveste previziunile momentului de iesire din criza, raspunsurile sunt foarte variate si destul de prudente. Guillermo Kirchner declara ca in Brazilia criza s-a si terminat, iar pentru celelalte tari din America de Sud se asteapta “intoarcerea la crestere economica incepand din 2010”.

Juha-Pekka Helminen, estimeaza ca sfarsitul acestei situatii economice nefavorabile va fi mai degraba in 2011, iar Javier Cabrerizo (Senior Director-Core Technology Oracle) estimeaza intrevederea unei revigorari catre sfarsitul lui 2010. Cristian Ionescu, spune ca abia in trimestrul trei sau patru al anului 2010 se va observa o reluare lenta a cresterii economice.

EMBA Business Club este o platforma de afaceri creata de absolventii programului EMBA de la INSEAD, reunind in prezent circa 90 de membri, din 29 de tari de pe cinci continente, oameni de afaceri si lideri aflati la cel mai inalt nivel al carierei.

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.