BAS Romania a redeschis programul de cofinantare
Programul BAS (Business Advisory Services) ofera IMM-urilor cofinantare pentru proiectele de consultanta.
BAS ofera fonduri nerambursabile pentru firmele private cu capital majoritar romanesc, cu intre 9 si 500 de angajati si cel putin doi ani de activitate, se arata in comunicatul de presa.
Programul finanteaza 50% din costul net al unui proiect de consultanta, dar nu mai mult de 10.000 de euro.
BAS este activ in tara noastra de la finele anului 2006 si a cofinantat pana in prezent 100 proiecte de consultanta, fondurile ramase fiind de circa un milion de euro, disponibili pana la sfarsitul lui 2010.
Detalii privind tipurile de proiecte de consultanta eligibile, procedura si documentatia sunt disponibile pe site-ul BAS Romania.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Darian mizeaza pe aceeasi cifra de afaceri ca anul trecut
Adrian Crivii, Directorul General al companiei de evaluare, spune ca prin serviciile de oferite si prin reducerea costurilor, firma ar putea obtine 14 milioane de euro, in 2009.
In 2008, cifra de afaceri a Darian a urcat cu 12%, fata de 2007, se arata in comunicatul de presa. Peste 60% din cifra de afaceri a provenit din evaluarea proprietatilor imobiliare, 25% din evaluarea de companii si 15% din raportari financiare.
“Primele noua luni de anul trecut au fost foarte bune. Daca am fi continuat la fel si in ultimele trei, am fi avut o crestere cu 30% a cifrei de afaceri”, spune Adrian Crivii.
In 2008, numarul de rapoarte de evaluare ale firmei s-a redus cu 32%, fata de anul anterior, ajungand pana la 17.000. Scaderea a fost compensata de cresterea cu aproape 50% a valorii medii pe lucrare, aceasta ajungand la 775 de lei.
“Valoarea medie a rapoartelor noastre de evaluare a crescut, pentru ca am fost implicati in mai multe tranzactii mari, in timp ce numarul de rapoarte de evaluare imobiliara s-a redus, proportional cu scaderea brusca a numarului de credite ipotecare acordate in a doua parte a anului”, completeaza Adrian Crivii.
Pentru a-si atinge cifra de afaceri estimata pentru 2009, compania si-a redus deja cu 30% costurile si analizeaza posibilitatea de a restructura din angajatii cu performante reduse.
“Acum, sansa noastra este ca facem evaluari pe mai multe domenii. Intr-un scenariu optimist, tinta noastra pentru 2009 este sa obtinem o cifra de afaceri similara cu cea de anul acesta”, detaliza Adrian Crivii.
Cifra de afaceri ar putea creste si datorita unei posibile reduceri a preturilor de evaluare. Anul acesta, o parte din cererea de evaluare va veni din partea companiilor si bancilor care sunt nevoite sa valorifice activele neperformante.
“Noi mizam in primul rand pe clienti <sanatosi>, pentru ca pozitia noastra depinde de numarul si de puterea clientilor, desi o parte dintre solicitari vor veni si din partea companiilor <stresate>”, mai spune Adrian Crivii.
In 2009, Darian are in derulare lucrari de raportare financiara ale companiilor Transgaz Medias, Conpet Ploiesti si Electrica, majoritatea fiind contracte obtinute in urma castigarii licitatiilor organizate la sfarsitul lui 2008 - inceputul lui 2009. De exemplu, unul dintre cele mai importante contracte este cel cu Electrica in valoare de 150.000 euro.
In 2009, compania se va concentra si mai mult pe evaluarile pentru companii decat pana acum. Darian are o cota de piata de 15% pe piata evaluarilor, potrivit propriilor estimari. In prezent, firma are 70 de angajati.
Piata de evaluare a membrilor ANEVAR era estimata la 25 de milioane de euro, in 2007. Pentru anul, trecut reprezentantii Darian estimeaza o crestere a pietei cu aproximativ 10%, fata de anul anterior.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Investitie de 650.000 de euro intr-un nou restaurant KFC
Pentru 2009, reprezentantii companiei estimeaza ca noua unitate, deschisa anul acesta in Bucuresti, va inregistra vanzari de doua milioane de euro.
Restaurantul, situat in Gara de Nord din Capitala, are o suprafata de 150 mp si este cel de-al 13-lea fast-food deschis de KFC in Bucuresti, se arata in comunicatul de presa.
Deschiderea restaurantului face parte din politica de extindere a KFC, reprezentand prima investitie realizata de companie in acest an. In continuare, sunt vizate orasele cu un numar mare sau mediu de locuitori, unde s-a constatat o cerere pentru aceste restaurante.
Anul trecut, KFC a efectuat investitii de circa 3,5 milioane de euro si a inregistrat o cifra de afaceri de 40,5 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de 2007.
Pana in prezent, KFC a inaugurat un numar de 32 de restaurante la nivel national, iar la sfarsitul anului trecut a deschis o unitate in Centrul Comercial MallDova din Chisinau.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Piata bunurilor de folosinta indelungata a scazut cu 6,3% in T4 2008, fata de T4 2007
Conform GfK Romania, sectorul IT din Romania a fost singurul care a inregistrat o crestere constanta in 2008, fata de 2007.
Datele fac parte din studiul GfK Temax Romania, care monitorizeaza piata produselor de folosinta indelungata, se arata in comunicatul de presa.
Vanzarile din sectorul IT s-au ridicat la 258 de milioane de euro, in trimestrul patru al anului 2008, ceea ce a insemnat o crestere de 1,8%, fata de perioada similara din 2007. Cea mai mare pondere au avut-o vanzarile de notebook-uri, care au continuat sa atinga rate de crestere pozitive in fiecare trimestru al anului trecut.
Cea mai afectata a fost piata electrocasnicelor mari, care a inregistrat o scadere de 18,7%, in T4 2008, fata de perioada similara din 2007, ceea ce a condus vanzarile pe un trend negativ de 2,7%, pe intreg anul 2008.
Piata telecom a fost relativ stabila, inregistrand o scadere usoara de 0,6%, in perioada analizata. In timp ce electrocasnicele mici, produsele foto si cele electronice au inregistrat scaderi de circa 8% in trimestrul patru al anului trecut, fata de acelasi trimestru din 2007.
“Desi conditiile de creditare si cresterea ratei somajului au determinat consumatorul sa fie mai prudent in ultimul trimestru din 2008, ramane totusi de vazut in ce masura vor influenta acesti factori climatul de consum in 2009”, spune Andi Dumitrescu, managing director la GfK Romania.
Piata totala a bunurilor monitorizate de GfK Temax s-a ridicat la 742 de milioane de euro, in trimestrul patru al anului trecut. Desi a inregistrat o scadere fata de ultimul trimestru din 2007, piata bunurilor de folosinta indelungata a crescut cu 11,5% la nivelul intregului an 2008, fata de anul precedent, atingand un total de 2,47 miliarde de euro.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cum incepi o afacere in domeniul medical
Nu doar banii sunt importanti la deschiderea unui laborator sau a unei clinici private. Specialistii spun ca resursele umane sunt o prioritate, deci trebuie angajati medici valorosi. Din punct de vedere al domeniului de activitate, in contextul crizei financiare, cele mai profitabile se dovedesc a fi specializarile medicale de nisa.
La inceputul anilor ‘90, sistemul de sanatate depindea in totalitate de finantarea guvernamentala. Cativa ani mai tarziu, a aparut alternativa - s-au lansat primele cabinete medicale private iar acum exista si laboratoare, clinici sau spitale. In prezent, jucatorii in domeniu estimeaza ca sistemul privat ocupa circa 10% din piata totala de servicii medicale din Romania, iar tendinta este de crestere.
“Exista interes in dezvoltarea zonei private de servicii medicale in Romania, aceasta fiind o adevarata locomotiva pentru sistemul de sanatate. Acest lucru inseamna ca romanii vor avea acces mai facil la tratamente moderne si nu vor mai pleca sa se trateze in strainatate”, spune pentru startups.ro Dr. Alexandru Ciolan, Director General Fresenius NephroCare Romania si Fresenius Medical Care Romania.
Afacerile care domina piata
Preponderente pe segmentul privat sunt laboratoarele de analiza, urmate de clinici si, in numar mai redus, de cele cateva spitale existente.
“Avem poate o usoara inflatie de laboratoare, dar concurenta nu este rea. Exista si clinici, dar sunt prea putine spitale. Cererea pe spitale este mai mare decat pe clinici, dar lipsa potentialului de capitalizare isi spune cuvantul”, declara pentru startups.ro dr. Radu Dop, fost director general al spitalului EuroClinic din Bucuresti si in prezent consultant in domeniu.
Numarul laboratoarelor este mai mare decat cel al clinicilor, pentru ca statul suporta costul anumitor analize de baza si pacientii prefera conditiile din laboratoarele private, in locul celor de stat.
”Sunt si foarte multe laboratoare extrem de mici, care traiesc numai din contracte cu statul”, spune pentru startups.ro Sergiu Negut, director executiv la Centrul Medical Unirea (CMU).
In opinia sa, tendinta pe piata este de consolidare, pe masura ce clinicile integrate, care vor acoperi servicii de laborator, de policlinica, de imagistica si de spital, vor avea o cota de piata din ce in ce mai mare. De altfel, segmentul privat incepe sa acopere tot mai multe dintre specializarile existente in sectorul de stat.
Bucuresti versus restul localitatilor din tara
Piata de servicii medicale private este mai dezvoltata in Bucuresti, comparativ cu restul tarii. In opinia lui Ciprian Ciobanu, director la MedLife, “in Bucuresti, competitia este cu mult mai mare, iar acest lucru se intampla din cauza investitiilor mult mai mici in clinici sau spitale private in restul tarii”.
Florin Andronescu, COO la Centrul Medical Sanador, spune ca Bucurestiul este de departe cea mai mare piata din tara, detinand aproximativ 60% - 70% din total.
Insa, reprezentantii companiilor din domeniu considera ca mai exista potential de crestere, atat in Capitala, cat si in restul tarii.
“Tot mai multi jucatori de pe piata serviciilor medicale private si-au indreptat privirea catre provincie, cel putin pana anul trecut. Serviciile din Bucuresti sunt net mai cuprinzatoare si superioare calitativ celor din provincie, dar tind sa se apropie de acest nivel pe partea de policlinici, in cateva din orasele mari din tara”, spune Negut.
Specializari cu nevoie de acoperire
Domenii precum ginecologia, pediatria sau oftalmologia inca mai au nevoie de acoperire. Dar, pe langa specializari precum laborator, imagistica, oftalmologie sau urgenta, se constata nevoia pacientilor de a gasi toate aceste servicii la un loc, in cadrul unei clinici.
“Piata are nevoie de servicii de ginecologie. Nevoie exista si pentru pediatrie sau diferite manopere laparoscopice si oftalmologie”, spune pentru startups.ro dr. Adrian Stanescu, manager la Sansage, prima clinica privata de antiaging din Romania.
Potrivit directorului EuroClinic, specialitatile care au nevoie de acoperire in prezent sunt medicina de familie (in mediul rural), pediatria, recuperarea, cardiologia, imagistica de calitate, citologia, oncologia, alergologia si geriatria.
Un start-up in domeniul medical privat
“Cred ca 2009 va fi dificil pentru start-up-uri, din cauza evolutiilor economice globale. Sfatul meu pentru antreprenori este sa amane sau sa porneasca doar un cabinet individual, la inceput”, spune pentru startups.ro Mihai Sfintescu, director de investitii la 3TS Capital Partners, unul dintre actionarii CMU.
Si recomandarea altor jucatori din piata este ca antreprenorii sa inceapa treptat, fie cu o clinica de dimensiuni mici, care acopera cateva specializari de baza, fie cu un laborator de analize.
“Investitia pentru a concura clinicile mari, existente deja, este astronomica. Tinand cont de situatia economica pe care o traversam, consider ca este mai prudent ca orice afacere sa fie dezvoltata treptat, nu printr-un business complet, de tip clinica plus spital”, spune Sergiu Negut.
Pentru ca lansarea unei afaceri complete in domeniu presupune sume mari de bani, marea parte a afacerilor medicale sunt mici si doar putine acopera o paleta larga de servicii.
“Trebuie sa se inteleaga de la bun inceput ca intr-o afacere medicala de amploare nu exista notiunea de repartizare de dividende, profiturile obtinute trebuie investite in permanenta”, explica Florin Andronescu.
In cazul in care antreprenorul are deja un spatiu, inceperea afacerii are costuri mai reduse. In caz contrar, la investitii se adauga valoarea chiriei.
“Avantajul ar fi sa ai spatiul. In acest caz, investitia minima ar fi de 200.000 de euro cu tot cu aparatura, pentru o clinica civilizata cu dotari minime”, detaliaza Stanescu.
Directorul Sansage spune ca investitia creste si in functie de specializare, de exemplu, ginecologia necesita multa aparatura, iar pediatria mai putina. Marja de recuperare a banilor se face pe o perioada de trei ani.
Investitie in oras sau la tara
Indiferent de zona de demarare a business-ului, conditia de baza ramane angajarea specialistilor valorosi.
“Ambele variante (laboratoarele de analize si clinicile) sunt de preferat, insa o mare problema o reprezinta angajarea medicilor, care nu sunt dornici sa paraseasca Bucurestiul pentru a lucra in provincie”, explica Ciprian Ciobanu.
Oportunitatile de business exista atat in orasele mari, cat si in zonele din mediul rural. Directorul Fresenius considera ca un oras mare iti poate deschide mai multe orizonturi (atragerea de personal medical specializat, capacitate de absorbtie a oraselor mai mici din imprejurimi), dar, daca concurenta este puternic prezenta in acel oras, poate este mai bine sa iei in considerare o alta optiune.
In cazul serviciilor medicale private dezvoltate in provincie, atragerea medicilor este o misiune mai usoara.
“Medicii pot fi atrasi prin conditiile foarte bune oferite de centrele medicale private. Relocarea dintr-un oras in altul nu este imposibila, dar sa nu trecem cu vederea ca si in provincie exista medici foarte bine pregatiti, care aleg sa ramana in orasele natale din dorinta de a ajuta comunitatea respectiva”, spune directorul CMU.
Totusi, la nivel de provincie, Florin Andronescu spune ca laboratorul trebuie sa ramana prima varianta de afacere, mai ales ca un spital sau o clinica necesita investitii mari.
Servicii de nisa
O varianta de succes poate fi abordarea unui segment de nisa, antreprenorii trebuind sa gaseasca zonele neacoperite, cu potential. De exemplu, Adrian Stanescu, managerul Sansage, spune ca segmentul antiaging privat nu este dezvoltat absolut deloc. Tocmai pentru ca exista cerere, a lansat o afacere in domeniu si deocamdata nu intentioneaza extinderea in afara Bucurestiului, “mai ales in conditiile in care nu avem concurenta”, explica el.
Fondatorul Sansage considera ca orasele mari, universitare au o mai mare adresabilitate catre acest gen de clinica, dar marea problema ramane a medicilor, pentru ca trebuie adusi specialisti de valoare.
Stanescu spune ca ar fi indicat sa ai specializare pe segmentul medical, pentru ca acest lucru te ajuta “sa te poti orienta catre ceea ce este important in domeniu”.
Un alt segment de nisa este cel al serviciilor medicale de dializa. Fresenius Medical Care Romania ofera sisteme integrate pentru tratamentul pacientilor cu insuficienta renala atat in ceea ce priveste masinile si consumabilele pentru dializa, cat si serviciile medicale private de dializa. La finalul anului trecut, Fresenius NephroCare Romania a inaugurat un centru de dializa in Brasov, investitie estimata la circa 800.000 de euro.
“Daca facem referire strict la piata privata de servicii medicale de dializa, pe termen scurt si mediu estimam ca vom asista la o extindere accelerata, o mai buna distributie geografica a centrelor, ceea ce inseamna implicit si un numar mai mic de pacienti tratati per centru si o fragmentare a pietei. Insa, pe termen lung, anticipez o polarizare a pietei intre principalii jucatori”, spune directorul Fresenius Medical Care Romania.
In ceea ce priveste distributia geografica a pietei de servicii de dializa, Ciolan spune ca exista o concentrare pe orasele mari, insa in continuare exista regiuni neacoperite.
Colaborarea cu statul
“Dializa este un program national, tratamentul fiind acoperit in totalitate de catre Casa Nationala de Asigurari”, explica directorul Fresenius.
Totusi, cat de avantajos este sa lucrezi cu statul in acest domeniu, avand in vedere perioadele lungi in care sunt recuperati banii?
“Problema noastra principala din acest moment este mai putin termenul de recuperare a banilor, ci inghetarea tarifului la un curs de 3,5 lei/euro. Acum, noi inca incasam banii din partea Casei Nationale de Asigurari la un tarif mult sub cel stabilit in contractul cadru, care este de 118 euro (fata de 97 de euro, cat primim acum). Si stim cu totii prea bine cum a evoluat raportul leu-euro in ultimele luni”, spune Ciolan, precizand ca majoritatea costurilor unui furnizor de servicii medicale de dializa sunt in euro, de la constructia centrului, la modernizari, traininguri sau operare.
Parteneriatul public privat ca solutie de business
Intr-un parteneriat public-privat in domeniul medical, sectorul public vine cu resurse (cladirea, echipamentul, forta de munca) iar sectorul privat vine cu un management pe principiul economiei de piata si cu relatia cu pacientii.
Radu Dop, fostul directorul general al spitalului EuroClinic, lansat acum patru ani in parteneriat public-privat, de catre un investitor strain (grupul Eureko) si Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, spune ca formula se poate dovedi o solutie pentru iesirea din criza, toate partile implicate fiind avantajate.
“Publicul castiga expunere intr-o zona in care standardele sunt inalte. Doctorii se intorc a doua zi in schimbul public si trateaza altfel relatia cu pacientul (isi schimba mentalitatea), iar sectorul privat are de castigat pentru ca satisfactia pacientului creste”, explica Radu Dop.
Potrivit lui acestuia, costurile serviciilor in sistemul public-privat sunt in general mai mici decat intr-o clinica integral privata. Preturile solicitate depind insa de politica de marketing a noii companii, care trebuie sa creeze cel putin un profit minim.
Directorul EuroClinic spune ca parteneriate public-private se pot face atat pe clinici, cat si pe spitale sau pe laboratoare, toate fiind variante castigatoare, daca antreprenorul intelege ca nu este vorba de “un tun”, ci de o afacere pe termen lung.
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Compania de investitii IPC este interesata si de start-up-uri
IPC a intrat pe piata din Romania in 2006 si, pana in prezent, a investit 33 de milioane de euro, iar pana in 2015 are in plan alte investitii in valoare de 100 de milioane de euro.
IPC Investment Group este formata din 20 de companii inregistrate in Romania, Olanda si Estonia. Investitorii in IPC sunt persoane private si fonduri de investitii din Scandinavia si tarile baltice.
Ciprian Lopata, Partner la compania de investii IPC, spune ca firma a inceput sa primeasca solicitari si din partea unor antreprenori.
“Daca vine un antreprenor la noi, nu are bani si ne place ideea lui, noi investim 100% din valoarea proiectului, initiatorul devine managerul proiectului, iar in urmatorii ani de dezvoltare a afacerii, acesta primeste procente din noua companie”, detaliaza Ciprian Lopata.
In momentul in care investeste intr-o firma, IPC urmareste randamentul adus de afacere, dar si fluxul de numerar generat de aceasta, intentia fiind de a obtine un randament mai bun decat ar obtine din partea unei banci.
In prezent, IPC este interesat sa se dezvolte in Romania si in alte tari din Europa de Est. Compania va investi atat in lansarea unor modele de business care nu exista pe piata din Romania, cat si in initiative ale antreprenorilor locali. Anul acesta, IPC intentioneaza sa se concentreze pe investii imobiliare, pe dezvoltarea First Office si pe deschiderea Car Shower, o spalatorie pentru masini.
“Nu intentionam sa vindem imediat First Office. Vom investi in aceasta afacere inca 15 - 20 de ani, pentru ca vrem sa o dezvoltam la nivel global”, precizeaza Ciprian Lopata.
Una dintre investitiile companiei in tara noastra a fost deschiderea de acum doi ani a filialei din Romania a agentiei imobiliare Arco Real Estate. In momentul lansarii, IPC avea 50% din actiuni. Ulterior, IPC a dezvoltat compania si si-a vandut participatia catre firma-mama, cu sediul central in Estonia.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Firmele mici si medii pot subinchiria birouri in nordul Bucurestiului
First Office subinchiriaza 75% (3.750 mp) din a treia cladire din Victoria Business Park, amplasata in nordul Capitalei.
Oferta se adreseaza firmelor cu un numar mediu de angajati (intre doua si zece persoane), care au nevoie sa se mute imediat, potrivit Haricleei Spaler, directorul general al First Office.
Spatiul dispune de mobilier si servicii IT. Firmele chirias vor avea acelasi secretariat, mai multe zone comune decat se obisnuieste intr-o cladire de birouri (bucatarie, spatii administrative) si vor folosi in comun o parte dintre solutiile IT. Perioada pe care se pot semna contractele incepe de la o zi si ajunge pana la cativa ani.
Pentru inchirierea unui spatiu timp de o zi se plateste in jur de 100 euro/angajat. Dar pe termen mai lung, chiria este intre 500 de euro si 600 de euro/luna/angajat, la care se adauga inchirierea locului de parcare si taxa pentru activitati adiacente (inchirierea salii de conferinte, imprimarea unor documente si alte activitati).
First Office a inchiriat spatiul din Victoria Business Park pe o perioada de sapte ani, incepand cu 2007 si pana in 2014, cu posibilitatea de prelungire. Pentru a putea sa subinchirieze birourile, First Office a avut nevoie de acordul proprietarului.
Amenajarea spatiului a necesitat o investitie in design, mobilier si solutii IT in valoare de 1,4 milioane de euro din partea First Office.
“In prezent, avem ocupata circa 80% din suprafata si nu vrem sa ajungem la mai mult de 95%, pentru a putea sa le oferim oricand spatii clientilor”, mai spune Haricleea Spaler.
Anul acesta, compania intentioneaza sa mai investesca 0,25 milioane de euro pentru amenajarea unor birouri in cladiri din centrul Bucurestiului. Cifra de afaceri a companiei pentru acest an este estimata la 2 milioane de euro.
In urmatorii cinci ani, First Office intentioneaza sa investeasca 10 milioane de euro in amenajarea unor noi spatii de birouri, pe care sa le subinchirieze, in cladirile de birouri din marile capitale din Europa Centrala si de Est (Praga, Varsovia, Kiev, Zagreb si Sofia). Zonele vizate sunt cele centrale, in Bucuresti compania fiind interesata de zona dintre Piata Unirii si nordul orasului.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
MedLife: investitii de 5 mil. euro in 2009
Banii vor fi utilizati pentru extinderea maternitatii din cadrul Memorial Hospital din Bucuresti si pentru deschiderea unei a patra clinici in Capitala.
Prima etapa a investitiilor se va derula in perioada martie - aprilie si va incepe prin extinderea cu 500 mp a maternitatii din cadrul Memorial Hospital din Bucuresti, unitatea urmand sa ajunga la aproximativ 4.000 mp, se arata in comunicatul de presa.
Extinderea va consta in deschiderea unor apartamente de lux pentru nasteri, ce vor avea fiecare doua camere (rezerva si living). Serviciile vor include steward la cerere, facilitati de comunicare, meniuri personalizate, gimnastica medicala de recuperare si masaj etc.
A doua etapa de investitii va consta in deschiderea celei de-a patra clinici din Bucuresti, in zona Obor-Iancului. Unitatea va avea o suprafata cuprinsa intre 1.500 mp si 2.000 mp si un numar de 20 - 25 de cabinete medicale, ce vor cuprinde toate specialitatile medicale de baza. De asemenea, este prevazuta extinderea Centrului Medical MedLife din Cluj si aducerea acestuia la statutul de Hyperclinica.
Prin adoptarea acestui plan de investitii, reprezentantii MedLife spera sa depaseasca cifra de afaceri de 31,5 milioane de euro pe care o bugetasera initial pentru 2009.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Afacere de succes in servicii interactive
Antreprenorul Dan Boabes a incercat sa realizeze pe cont propriu ceea ce nu a putut ca angajat. A mizat inca de la inceput pe servicii interactive si a lansat primul sistem din Romania prin care telespectatorii puteau trimite SMS-uri cu taxa speciala, care sa ruleze in partea de jos a ecranelor Tv, in timpul diverselor emisiuni.
Dan Boabes povesteste pentru startups.ro ca, in perioada cand era angajat in diverse companii de telecomunicatii, avea numeroase idei si proiecte pe care le punea pe masa sefilor.
“La un moment dat, cand iti dai seama ca ideile iti raman nerealizate, ai un sentiment de frustrare si atunci incerci sa arati ca poti sa le realizezi si ca sunt fezabile”, spune omul de afaceri.
Zis si facut. In vara lui 2002, a mers la Atomic Tv cu proiectul sau care reprezenta o platforma prin care telespectatorii puteau interactiona prin SMS (mesajele apar scrise in partea de jos a ecranelor Tv). Reprezentantii postului s-au aratat interesati, atata timp cat nu trebuiau sa investeasca nimic si obtineau niste venituri suplimentare fata de incasarile in publicitate. Astfel, Dan Boabes a lansat afacerea SimPlus.
“Din cate stim noi, am fost primii in Romania, pe acest segment”, spune antreprenorul.
Intre timp, compania a devenit un grup de firme (ParlaTel) care oferea solutii interactive, precum solutii complete de afisare pentru televiziune, micropayment - abonamente la ziare, abonamente IPTV, jocuri de televiziune, solutii de dating si mobile content.
“Noi le-am dezvoltat ca si companii diferite, ca business unit-uri separate, cu entitati separate, astfel incat sa avem un control asupra eficientei afacerii. Au fost unitati de cost sau unitati de profit distincte”, precizeaza Boabes.
SimPlus a facut parte din acest grup de firme pana in 2007, an in care Dan Boabes a vandut compania de telefonie fixa si internet ParlaTel catre DCS SA (Digital Cable Systems), controlata de fondul de investitii tip private equity AIG NEW Europe Fund II.
Contextul crizei
Dan Boabes spune ca, din fericire pentru afacerea pe care o conduce, criza financiara ii aduce beneficii. SimPlus ofera servicii catre posturile de televiziune, si cum acestea sunt destul de afectate de scaderea veniturilor din publicitate, sunt interesate de gasirea altor surse de venit, prin exploatarea acelorasi resurse.
“Solutiile cu valoare adaugata, cum sunt SMS-urile, reprezinta o varianta de a genera niste venituri suplimentare folosind spatiile de emisie nevandute in acest moment”, spune omul de afaceri, care a semnat recent un contract de exclusivitate cu toate cele sase canale ale Televiziunii Romane.
Dan Boabes estimeaza valoarea pietei romanesti de servicii de profil la 20 de milioane de euro, compania sa detinand o cota de 10% din total. Antreprenorul spune ca cifra de afaceri a companiei sale a crescut anul trecut cu aproximativ 50%, fata de 2007. Pentru anul acesta, cand toate firmele anunta scaderi, proprietarul SimPlus mentine o estimare de crestere a cifrei de afaceri cu 15% - 20%, fata de 2008, “pentru ca anul a inceput bine”.
Potrivit lui Dan Boabes, exista pe piata romaneasca o tendinta prezenta si in tarile din Vest - multe din serviciile cu valoare adaugata sunt oferite chiar de catre operatorii de telefonie mobila, acestia punand accent pe livrarea de mobile content, ceea ce pana acum cativa ani era domeniul integratorilor, cum este SimPlus.
Alegerea domeniului si investitia in start-up
Cand a inceput afacerea, Dan Boabes avea experienta de peste zece ani in domeniul telecomunicatiilor.
“Este bine sa incepi intr-un domeniu care iti este familiar. Cred ca este destul de greu sa profiti de oportunitatile din piata in conditiile in care nu cunosti elementele de baza ale business-ului respectiv”, precizeaza antreprenorul.
El spune ca nu intotdeauna este recomandabil sa abordezi toate oportunitatile dintr-un domeniu daca nu ai experienta si pregatirea pentru a le putea controla pe toate. Dan Boabes considera ca afacerea creata de el este un start-up in cel mai pur sens al cuvantului, in sensul ca “s-a pornit fara o investitie initiala majora, cu diverse economii personale, mici”, dupa cum spune omul de afaceri.
De altfel, el crede ca este mai motivant sa incepi o afacere cu economiile personale.
“Mi-amintesc cu placere de vremurile acelea, care erau foarte stresante”, spune Boabes, sfatuindu-i pe antreprenori sa apeleze si la varianta imprumutului bancar. Insa, fara a pune garantie casa in care locuiesc, pentru ca riscurile implicate sunt destul de mari, mai ales daca vorbim de o familie.
Dezvoltarea afacerii
Ca strategie, Boabes a creat anumite sinergii intre afacerile pe care le-a lansat. De asemenea, a cautat ca in toate business-urile sa se ajute de tehnologie, pentru a obtine niste costuri operationale mai reduse.
“De la inceput, noi am considerat ca este cazul sa ne orientam catre servicii si mai ales catre cele cu grad mare de automatizare, in sensul de a implica cat mai putin forta umana in prestarea acestor servicii”, spune antreprenorul.
Boabes considera ca sunt doua tipuri de persoane care se pot indrepta catre domeniul IT: investitorii, care ar trebui sa isi gaseasca oameni care cunosc bine domeniul si specialistii in domeniu, care au niste aptitudini antreprenoriale bine puse la punct.
“Trebuie sa cunosti bine domeniul, dar sa stii si cum sa-l exploatezi pentru a realiza profit. Teoria nu este un element foarte solid in dezvoltarea unei afaceri, practica este un avantaj major”, spune omul de afaceri.
Afaceri la care a renuntat
Dan Boabes a lansat afacerea singur, dar a avut la un moment dat si parteneri care au intrat in companie, pe partea de telefonie-transfer de bani si pe partea de productie de televiziune. Boabes spune ca cele doua business-uri infiintate prin parteneriate cu asociati externi au fost singurele afaceri la care a renuntat.
“Am avut o firma de transfer de bani care a folosit destul de mult principiul de sinergie cu celalalte operatiuni, in sensul in care ParlaTel furniza servicii de telefonie internationala, iar noi, impreuna cu SimPlus Transfer (asa se numea compania), realizam niste pachete de servicii pentru romanii plecati in afara. Aceste pachete inlcudeau atat transfer de bani, cat si telecomunicatii”, explica Boabes.
In acest sens, parteneriatele erau realizate cu mai multe banci, pentru transferul banilor catre beneficiar. Dar, pentru ca unele institutii bancare si-au schimbat conditiile de operare, antreprenorul a considerat ca aceasta nu mai este o afacere viabila pe termen lung.
O alta companie la care omul de afaceri a renuntat furniza servicii de productie Tv si fusese realizata impreuna cu o firma germana. Afacerea fusese creata pentru niste proiecte punctuale, avand clienti punctuali. Compania a rezistat si functionat timp de un an si jumatate, cat au durat proiectele.
Afaceri in parteneriat sau pe cont propriu
Omul de afaceri spune ca in business-urile pe care le-a derulat de-a lungul timpului a avut experiente placute cu partenerii externi si neplacute cu partenerii romani. Pentru ca nu a avut atat de multe parteneriate de business, el nu considera neaparat ca aceasta este o regula. Insa, Boabes spune ca a vazut o diferenta destul de mare de atitudine, abordare si implicare intre partenerii straini cu experienta de business, comparativ cu partenerii romani care nu au experienta sau bunavointa de a se implica intr-o afacere in care sunt actionari.
“Antreprenorii trebuie sa fie atenti la ce anume le lipseste, pentru ca, pana la urma, un parteneriat vine sa completeze niste lipsuri, fie ca sunt lipsuri financiare sau de know how”, explica omul de afaceri.
De aceea, Boabes ii sfatuieste pe antreprenori sa priveasca realist la ceea ce au nevoie pentru afacere. Pentru ca pot fi lipsuri care nu sunt atat de importante, caz in care ar fi mai bine sa nu existe acel parteneriat.
Antreprenorul isi aminteste ca in urma cu doi - trei ani, cand avea cinci - sase firme, impreuna cu alti parteneri de afaceri, nu se mai putea concentra asa cum trebuie asupra fiecarei firme iar eficienta scazuse.
Astfel, Dan Boabes considera ca daca derulezi in acelasi timp mai multe investitii, varianta ideala este cea a delegarii managerilor, cu toate ca este mai greu sa gasesti oamenii potriviti, care sa ofere si incredere si profesionalism.
Extinderea regionala
Cand Dan Boabes a considerat ca serviciile pe care le ofera prin business-urile sale au ajuns la un nivel de calitate destul de mare, s-a orientat catre pietele din Vest.
“Am negociat acum doi ani cu firme din piete precum Marea Britanie si Germania, ceea ce a fost cumva o greseala care ne-a adus timpi pierduti in dezvoltarea noastra internationala”, spune antreprenorul.
Boabes marturiseste ca Romania este in continuare privita ca o tara din Estul Europei, care nu vine neaparat cu inovatii tehnologice. Omul de afaceri spune ca, in schimb, reactiile sunt bune in zona de Est a continentului - Ucraina, Belarus, Moldova.
“Am avut intalniri cu potentiali parteneri locali si reactiile sunt sensibil mai bune decat experienta pe care am avut-o in tarile occidentale”, adauga el.
Boabes spune ca in Republica Moldova se afla in negocieri cu Orange Moldova, cel mai important jucator de pe piata de acolo, cu care spera sa incheie anul acesta un contract.
“Din pacate, aceste negocieri dureaza mai mult decat ne asteptam, pentru ca furnizarea de servicii interactive necesita cooptarea fiecarui operator mobil de pe piata. Avem solutii oferite prin operatorii mai mici, insa Orange are peste 60% din acea piata si trebuie sa il avem in portofoliu”, mai spune Boabes.
In ceea ce priveste lansarea de noi afaceri in Romania, antreprenorul spune ca a avut diverse planuri, inclusiv pe zona de food, insa considera ca in contextul prezent din piata este mai bine sa se concentreze pe business-ul actual.
Redactor: Lidia Ionita
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Scaderea turismului de afaceri afecteaza piata hoteliera din Bucuresti
Veniturile pe camera inregistrate de hotelurile din Capitala au scazut cu 12% la finele lui 2008, fata de aceeasi perioada a anului 2007, conform CBRE I Eurisko.
Motivele scaderii sunt legate de incetinirea economica din ultimul trimestru al anului trecut, se arata intr-un raport al sursei citate.
Ca destinatie de business, Bucurestiul atrage 85% dintre clientii hotelurilor din oras. Aproximativ 95% dintre turistii straini provin din Europa si ajung in Bucuresti folosind mijloace de transport low-cost sau curse aeriene regulate.
Date fiind conditiile dificile din piata, hotelurile din Bucuresti au inceput sa inregistreze scaderi ale venitului pe camera si ale ratei de ocupare. De altfel, reprezentantii CBRE l Eurisko, considera ca din cauza prelungirii conditiilor economice actuale, turistii in interes de afaceri isi vor reduce durata sederii si cheltuielile de calatorie, in 2009.
In prezent, piata hoteliera din Bucuresti dispune de aproximativ 10.300 de camere, distribuite in 118 hoteluri. Dintre acestea, circa 50% se incadreaza la categoria de patru stele, 20% la cinci stele si 18% la trei stele.
Pentru 2009, reprezentantii companiei estimeaza o crestere a capacitatii hoteliere cu 600 de camere, constand atat in construirea de noi camere in unitati deja existente, cat si in deschiderea de noi hoteluri.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
