“Am investit in FloriLaBucuresti.ro pentru ca echipa este foarte eficienta si pragmatica iar conceptul de business este simplu, poate fi inteles de oricine si corespunde unei nevoi adevarate pe piata romaneasca”, spune pentru startups.ro Alexandre Almajeanu, unul dintre cei doi investitori in proiect.

Valoarea finantarii primite nu a fost facuta publica, insa importante nu au fost doar sumele de bani, ci si experienta de business a celor doi investitori. Alexis Bonte spune ca a investit in proiect pentru ca i-a placut antreprenorul care a lansat afacerea, Mircea Scarlatescu, si pentru ca are incredere in deciziile de business luate de prietenul sau, Alexandre Almajeanu. Atat Alexis Bonte, cat si Alexandre Almajeanu au devenit actionari minoritari in companie.

“Pentru noi conteaza foarte mult ca ei au experienta, know-how si ne pot ajuta cu sfaturi legate de dezvoltarea afacerii. Este o ocazie unica sa ii avem pe amandoi implicati in proiect”, spune pentru startups.ro Mircea Scarlatescu, cofondator FYB si manager al FloriLaBucuresti.ro.

Dezvoltarea afacerii
Banii obtinuti in urma finantarii vor fi folositi pentru o strategie mai agresiva de promovare si pentru dezvoltarea unei noi game de servicii, care va ajuta la fidelizarea clientilor.

“Cred ca FloriLaBucuresti ar trebui sa fie si poate sa devina magazinul online numarul unu pentru vanzarea de flori in Bucuresti. Consider ca este important sa faci lucrurile pas cu pas, dar bineintels ca ar avea sens ca firma sa se extinda la nivel national cand va fi pregatita”, spune pentru startups.ro Alexis Bonte.

Afacerea FloriLaBucuresti.ro a fost gandita de la inceput pentru piata din Capitala si imprejurimi, din cauza problemelor legate de logistica.

“Firmele de curierat nu au foarte mare experienta in transportul de lucruri perisabile si fragile, cum sunt buchetele de flori. Tocmai de aceea, pentru inceput, ne-am limitat la piata din Capitala. Insa, peste doi ani, vom extinde compania la nivel national”, spune Mircea Scarlatescu.

In cazul extinderii la nivel national, antreprenorul spune ca este de preferat sa ai propriul serviciu de distributie al florilor, insa este complicat de realizat. Acesta este si motivul pentru care dezvoltarea in afara Bucurestilui a fost programata peste aproximativ doi ani - sa existe suficient timp pentru stabilirea celei mai bune strategii.

"Cand l-am intalnit pe Mircea Scarlatescu am fost impresionat de focus-ul echipei lui si de modul in care a inteles sa dezvolte un start-up online. Zona eCommerce in Romania este inca la inceput, dar consider ca exista potential foarte mare de crestere", spune Alexis Bonte.

Clientii
Pe acest segment, piata romaneasca este la inceput, insa este si aglomerata.

“Sunt multe magazine online de flori care nu sunt active sau care lasa de dorit la nivelul serviciilor. Din aceasta cauza, clientii sunt reticenti si este dificil sa impui o afacere in domeniu”, spune Mircea Scarlatescu.

Cu toate acestea, vanzarile cresc de la an la an. Perioadele de varf in vanzari sunt 14 februarie, 1 si 8 martie si sarbatorile de iarna. Managerul FloriLaBucuresti.ro spune ca in aceste zile vanzarile pot creste de zece ori, fata de cifra inregistrata intr-o zi obisnuita.

Cei mai multi clienti ai companiei (intre 75% - 80%) sunt persoane fizice, restul fiind companii. In perioada urmatoare, afacerea urmeaza sa se extinda mai mult pe segmentul evenimentelor de business, prin stabilirea de parteneriate cu firmele organizatoare.

“Dorim sa ajungem la o pondere de 60% din vanzari pentru evenimente de business si 40% catre persoane fizice”, explica Mircea Scarlatescu.

Din punct de vedere al clientilor persoane fizice, cei mai multi (30% - 40%) sunt romanii din afara tarii, care trimit flori celor dragi.

“Impreuna cu produsele electronice sau cartile, florile reprezinta unele dintre produsele pe care le cumpar in mod frecvent online. Vanzarea online de flori are un model de business demonstrat, bun intr-o perioada ca aceasta”, spune Alexis Bonte.

Strategia de investitii
“Eu sunt business-angel: scopul meu este de a ajuta cu bani si experienta, dar proiectul si firma sunt conduse de fondatori. Daca acestia ar deveni minoritari, motivatia lor nu ar mai fi mare”, explica Alexandre Almajeanu.

Investitorul spune ca scopul este de a construi ceva eficient si serios iar daca aceste targeturi se indeplinesc, firma ar putea deveni si mai valoroasa, deci interesanta pentru achizitie de catre o alta entitate.

“Nu se stie in cat timp se va intampla acest lucru, dar este o afacere care poate fi foarte rentabila, asa ca nu este obligatoriu un exit pentru recuperarea investitiei”, mai spune Alexandre Almajeanu.

Investitorul considera ca piata de comert online are un mare potential in Romania iar florile sunt printre produsele care se preteaza foarte bine la acest mod de distributie.

In prezent, Alexandre Almajeanu mai este in discutii si cu alti antreprenori romani interesati de primirea unei finantari. Pana acum, el s-a mai implicat financiar in Grupul Metropotam si in eRepublik.

“Mai intai investesc in oameni. Cu o echipa buna care are un proiect prost se mai poate face ceva. Dar un proiect bun condus de o echipa proasta este un esec garantat. Bineinteles, caut fondatori cu proiecte bune. Sunt interesat mai intai de proiecte legate de activitatile Web 1.0 din strainatate care inca nu sunt la noi”, explica Alexandre Almajeanu.

Experienta antreprenoriala a lui Alexandre Almajeanu include lansarea in anul 2000 a site-ului VoyagerMoinsCher.com, care devine liderul in Franta pe comparatoare de oferte turistice. In 2007, site-ul este vandut catre PriceMinister.com, liderul segmentului de classifieds. De atunci, Almajeanu este un business angel activ. De asemenea, el preda stiinte antreprenoriale la Sciences Po Paris.

Alexis Bonte este un antreprenor cu o experienta de 10 ani in comertul online. In prezent, este board member in diverse companii precum Centrofarm, GeneralCom, CPH Pharma, Farmacia y Salud, Fitnesskit.com si Tevin Solutions.

Update la ora 12.25 -  au fost adaugate declaratiile lui Alexis Bonte pentru startups.ro

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

“Situatia actuala de criza ii face pe angajati mult mai putin revendicativi si, in mod normal, angajatorii vor profita de pe urma acestui fapt reducand primele de sarbatori si taind zdravan din bugetele de petreceri, team-building-uri si cadouri”, spune pentru startups.ro Alexandru Talmazan, Managing Partner la compania de consultanta Wrightson Romania.

Daca anul trecut firmele ofereau nenumarate training-uri, petreceri sau diferite tipuri de abonamente de loisir, inca din decembrie 2008, efectele crizei s-au facut simtite. Iar anul acesta va aduce o selectie mult mai riguroasa asupra modului in care sunt cheltuiti banii companiilor.

”Firmele isi vor proteja resursele, multe vor renunta la acordarea de beneficii si vor muta bugetele catre salarizare si investitiile principale. La randul lor, angajatii isi vor schimba asteptarile si multi dintre ei vor fi dispusi sa renunte la beneficii in favoarea sigurantei locului de munca”, spune pentru startups.ro Dorina Paun, Managing Partner la DC Skope Consulting.

Cum motivezi angajatii in perioada de criza
Chiar daca ordoneaza bugetele cu mai mare atentie si renunta la anumite beneficii non-financiare, companiile trebuie sa continue sa investeasca in comunicarea cu angajatii, o forma de motivare care se poate dovedi un mare castig in contextul crizei.

“Managerii trebuie sa-si asume responsabilitati si sa comunice clar si direct care este situatia firmei, care este impactul crizei, ce schimbari se produc, care sunt asteptarile firmei, precum si deciziile legate de salarizare si siguranta locurilor de munca”, precizeaza Dorina Paun.

Totodata, in situatia in care firma este nevoita sa renunte la acordarea de beneficii sau la reduceri salariale, aceasta trebuie sa pastreze anumite cadouri precum cozonacii de Paste sau mesajele personalizate.

“Aceste <obiceiuri ale casei> sunt un factor igienic, sunt legate de valori de baza  si au un impact mare in sentimentul de siguranta si in motivarea oamenilor”, mai spune Dorina Paun.

De asemenea, managerii companiilor trebuie sa ia in considerare una dintre cele mai importante investitii - confortul la locul de munca.

“O investitie de o mie de euro in confort are efect de cinci ori mai mare decat o mie de euro dati angajatului pentru a-i cheltui in afara locului de munca. Confortul creste productivitatea angajatilor, ii face sa vina cu placere la birou”, spune pentru startups.ro George Butunoiu, specialist in resurse umane in cadrul companiei cu acelasi nume (George Butunoiu Ltd.).

In opinia consultantului, un loc de munca foarte confortabil, modern, neiesit din comun, este un factor motivant puternic si un beneficiu extra-salarial important.

Motivatii non-financiare preferate de angajati
Specialistii in resurse umane spun ca exista diferente destul de mari intre ceea ce isi doresc angajatii si ceea ce ofera companiile.

“Angajatii isi doresc o comunicare corecta si beneficii <personalizate> pe grupe de angajati, nivel de senioritate si statut. Cei mai multi dintre ei isi doresc beneficii legate de dezvoltarea personala sau de raportul timp de lucru-viata privata”, explica Dorina Paun.

Astfel, printre beneficiile dorite sunt abonamentele sau accesul la cluburi de sport sau centre de infrumusetare, abonamentele si asigurarile medicale, facilitatile pentru gradinita copiilor, cele pentru obtinerea unor credite la achizitia de locuinte, achitarea de catre firma a unor cursuri personale sau vacantele platite de companie.

Dar, sunt si angajati care prefera beneficii de tipul timpului liber pentru familie, telefonului sau masinii de serviciu utilizate fara restrictii. Iar femeile sunt orientate catre recompense non-finaciare diferite de cele acceptate de barbati.

“Femeile prefera lucruri de valori mici, dar multe, de tipul abonamentelor de sanatate sau machiajului gratuit la firma. Femeile sunt mai sensibile la sentimentul de apartenenta la grup, la securitate. Barbatii tineri nu sunt deloc sensibili la lucrurile acestea si, daca ar fi sa aleaga, ei ar alege contravaloarea lucrului in bani”, spune George Butunoiu.

Ce prefera companiile sa ofere
Multe dintre firmele romanesti nu au sisteme clare pentru acordarea beneficiilor non-financiare. Totusi, ca tendinta generala, managerii prefera sa ofere servicii deductibile fiscal sau servicii care il fac pe angajat dependent de companie. Acestea sunt, potrivit lui Talmazan, masina, asigurarile medicale si de viata, deductibile intre anumite limite, si creditele preferentiale sau plata anumitor studii, cu clauze de rambursare.

“Companiile se rezuma la un comportament comod si acorda beneficii devenite deja sablon: tichtele de masa oferite cadou, abonamentele la centre medicale si masinile de serviciu pentru angajatii din vanzari sau management”, apreciaza Dorina Paun.

Pentru a economisi din buget si a optimiza cheltuielile de resurse umane, recomandarea specialistilor este ca motivarea non-financiara sa se faca diferentiat.

“Nu toti angajatii sunt sensibili la aceleasi elemente. Primul lucru pe care trebuie sa il faca un director bun de resurse umane este sa stie ce are efect la o persoana si cand anume, pentru a evita irosirea banilor. Altfel, mai mult cheltuiesti decat castigi”, puncteaza George Butunoiu.

Ce aduce 2009 in plan non-financiar
Criza determina disparitia anumitor recompense non-financiare care pana recent erau dominante in planul oricarui buget de resurse umane: training-urile, petrecerile, masinile de firma sau tichetele de masa.

“Vor disparea anumite recompense, mai ales pentru ca unele sunt aberante si ajung sa strice. 90% din training-uri sunt bani aruncati pe fereastra, iar cele care sunt necesare sunt putine. Marea majoritate a directorilor de HR prefera sa ofere training-uri pentru ca este cel mai simplu si greu te poate combate cineva. Si teambuilding-urile sunt usor de facut, dar nefolositoare. Masinile de firma vor disparea, dar este greu de crezut ca o sa se faca ceva cu telefoanele de firma”, spune Butunoiu.

Totusi, in contextul crizei de competente in management, companiile ar trebui sa pastreze si chiar sa creasca investitiile in programe de formare manageriala.

“Este o perioada potrivita pentru manifestarea liderilor, pentru identificarea si formarea accelerata a unor competente de management”, explica Dorina Paun.

Tichetele de masa sau tichetele cadou sunt importante mai ales pentru angajatii din pozitiile de entry-level sau pentru cei din sectorul de stat si mai putin pentru manageri. Treptat, tichetele s-au transformat intr-o forma de salarizare indirecta.

Potrivit lui Talmazan, “au existat si probabil ca exista angajatori care au privit acordarea acestor tichete ca fiind strict o masura de usurare fiscala, incluzand, desi nelegal, sumele platite prin tichete in pachetul salarial total”.

In ceea ce priveste zilele libere, consultantii HR apreciaza ca zilele libere nu ar trebui sa dispara, pentru ca reprezinta un puternic factor motivational. De altfel, consultantul Wrightson spune ca o alocare inteligenta a timpului pentru concedii si un program flexibil pentru angajati, pot reprezenta beneficii pe care din ce in ce mai multi salariati le prefera.

Multinationale versus firmele antreprenoriale autohtone
Cele mai afectate de criza sunt firmele antreprenoriale romanesti, care pana recent acordau beneficii prin imitarea strategiei pe care o aveau multinationalele. In opinia consultantului DC Skope, de cele mai multe ori, acordarea beneficiilor s-a facut improvizat, fara stabilirea unor criterii si fara o comunicare clara, iar acum, aceste firme nu sunt pregatite pentru o maturizare fortata.

“Nu au nici expertiza, nici sistemele si nici managerii potriviti pentru administrarea unei crize si probabil multi vor intra in panica, vor taia beneficiile, fara o analiza economica clara, isi vor demotiva oamenii si vor produce fluctuatii mari de productivitate”, adauga Doina Paun.

Pe de alta parte, firmele puternice vor continua sa acorde beneficii chiar daca vor diminua sumele alocate pentru acestea.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Drobul de sare. Toata copilaria mi-a luat sa inteleg ce e cu drobul de sare. De cand mi-a fost citita, povestea mi-a ramas intiparita in memorie. Si cumva, pentru mine, este si acum printre cele mai folositoare povesti care mi-au fost citite.

Acel pericol care e suficient de departe astfel incat sa nu te afecteze acum, dar care sa te forteze sa faci cate ceva “sa nu vina pisica si sa dea drobul peste copil”. Asta daca nu esti chiar tont, dupa cum spunea si autorul.

Nu stiu altii cum sunt, :) dar cred ca aceasta poveste are cea mai mare aplicabilitate chiar in antreprenoriat. Mai ales in ziua de azi, cand toata lumea vorbeste de criza si de pericolele care ne pasc in lunile si anii care vin. Nimeni nu pare sa fie la adapost, se pare ca toti avem un drob de sare deasupra capului.

Stiti care e culmea? Drobul de sare poate fi cel mai bun prieten al afacerii voastre. Este stiut faptul ca rutina zilnica este cea care iti poate crea cele mai mari probleme intr-o afacere. Atunci cand tu, ca antreprenor, ajungi sa fii propriul tau angajat si task-urile marunte de zi cu zi te impiedica sa mai vezi imaginea de ansamblu, stii sigur ca ai o problema de rutina in care ai intrat si din care este extrem de urgent sa iesi.

Fie ca afacerea are doua luni, fie ca e de ani intregi pe picioare, drobul de sare este elementul care te distanteaza de activitatile de zi cu zi si te obliga sa iti schimbi orientarea, pentru a analiza situatia la rece, pentru a efectua schimbarile necesare, pentru a incerca noi strategii.

De aici si concluzia mea in legatura cu criza care incepe sa-si faca simtita prezenta la noi: e un drob de sare care va face diferenta intre afacerile puternice, antreprenorii vizionari si curajosi si restul lumii, cei care vor astepta sa pice sarea peste ei.

Evident, mijloacele de protejare si relansare vor fi diferite, in functie de domeniu, de dimensiunea afacerii sau in functie de filosofia voastra de viata, dar directia este aceeasi: afacerea, copilul vostru, nu trebuie sa-si ia sare in cap :)

Mircea Scarlatescu este cofondator al agentiei web FitYourBusiness, al magazinului online FloriLaBucuresti.ro, specializat in comercializarea de buchete si aranjamente florale, precum si Imobiliare-Rezidentiale.ro, portal de prezentare a ofertei de ansambluri rezidentiale din zona Bucuresti si imprejurimi, si Termopane.com, portalul firmelor din domeniul productiei, comercializarii si montarii de tamplarie cu geam termopan.
Blog: www.scarlatescu.ro Agentie: www.fyb.ro

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Citeste aici articolele anterioare din "Jurnal de start-up".

Adrian Alexandrescu (foto) a lansat afacerea Interactions pentru a ajuta companiile sa stranga relatia cu consumatorii finali. Ideea i-a venit in timp ce juca un meci de tenis, alaturi de Marian Seitan, directorul grupului HitMail. Impreuna au pus la cale dezvoltarea unei agentii care sa aiba legatura cu marketing-ul direct, domeniu in care amandoi au experienta solida, si tot impreuna au fondat si compania.

“Ideea ne-a venit inca din septembrie, anul trecut, si am stabilit pentru ianuarie 2009 data lansarii. Aveam o gama de servicii in minte, am discutat si s-a conturat un plan. Noi avem amandoi background de marketing direct si tendinta pe care o observam de ceva timp este ca marketingul direct se muta incet-incet din zona de offline (prin posta), catre zona de internet si mobil. Dupa ce am pus si niste cifre in spate, totul a parut ca are logica. In plus, pentru mine sosise momentul sa incerc antreprenoriatul”, spune pentru startups.ro Adrian Alexandrescu.

Inainte de Interactions, el a lucrat timp de trei ani pentru agentia de publicitate OgilvyOne Romania, ca One-to-One Communications Director. Iar inainte de Ogilvy, unde a dezvoltat divizia de comunicare interactiva, marketing direct si CRM, Alexandrescu a lucrat timp de cinci ani in grupul de marketing direct, HitMail.

Antreprenorul declara ca acest context al crizei a fost unul avantajos pentru demararea business-ului.

“Nu am avut obstacole, surprinzator. Pot spune ca pe noi criza ne-a avantajat. Practic, daca inainte economia era pe un trend ascendent, iar vanzarile mergeau rezonabil si fara a investi in programe de CRM (customer relationship management), acum firmele sunt mai atente sa construiasca si sa pastreze o relatie pe termen lung cu clientii”, mai spune Alexandrescu.

Modelul de business
Conceptul Interactions se axeaza pe oferirea de programe de comunicare directa pe termen lung.

“Facem programe de CRM, ceea ce presupune o gandire pe termen lung, ce gestioneaza si optimizeaza interactiunea clientilor cu marcile. Folosim cu precadere canalele digitale, dar nu excludem tactici de marketing direct si alte metode de comunicare directa”, declara antreprenorul.

Co-proprietarii noului business au in spate experienta solida in domeniul marketing-ului direct, fapt care a facilitat demararea noii afaceri. In opinia lui Alexandrescu, CRM inseamna o filosofie de a dialoga cu consumatorii, indiferent de domeniul de activitate al companiei cu care colaboreaza.

“Industria auto este un exemplu de business care sufera acum, in perioada crizei. Scaderile lor de vanzari sunt semnificative, fata de aceeasi perioada a anului trecut si acum incep sa apara regretele ca in anii trecuti nu s-a depus un efort mai mare sa dialogheze cu consumatorii inca din primul moment”, puncteaza directorul Interactions.

Prin urmare, conceptul afacerii este acela de a prelua clientii inca din faza initiala si de a oferi companiilor servicii complete de comunicare cu acestia.

Investitii si planuri de dezvoltare
Afacerea Interactions a fost gandita sa fie profitabila pe termen lung. Investitia initiala a fost de 20.000 de euro, insa pana la vara, intentia lui Alexandrescu este ca investitia sa se ridice la 50.000 de euro - 70.000 de euro. In ceea ce priveste profitul, omul de afaceri spune ca “anul acesta vrem sa trecem de break-even, insa pentru anii urmatori estimam o marja de 15% - 20%”.

Dupa infiintarea agentiei, Alexandrescu spunea ca in planurile de viitor intra o cifra de afaceri de 250.000 de euro, pana la sfarsitul acestui an. Totusi, la nici o luna de la infiintare, antreprenorul declara in premiera pentru startups.ro ca agentia are sanse sa realizeze o cifra de afaceri aproape dubla, in 2009.

“Date fiind conditiile favorabile si clientii pe care i-am castigat intr-un timp relativ scurt, estimam ca putem atinge o cifra de afaceri de aproximativ 400.000 de euro anul acesta. Cifra de afaceri este aproape dubla fata de cea anticipata pentru primul an, deoarece am gasit chiar mai multa deschidere pe piata decat ne asteptam”, precizeaza Alexandrescu.

Antreprenorul declara ca agentia are deja contracte semnate pe o perioada de un an cu cinci clienti si alte patru proiecte pilot cu alti patru clienti.

In contextul in care piata pe care activeaza este neacoperita, planurile agentiei vizeaza in primul rand obtinerea awareness-ului.

“Consider ca cel mai bun nume ti-l faci prin serviciile pe care le oferi. Acum urmeaza sa si dovedim clientilor castigati ca le meritam increderea”, spune el.

De asemenea, intre planurile prioritare se afla atragerea unei echipe consistente de specialisti din diverse domenii conexe. Alexandrescu prefera sa angajeze oameni cu experienta, care sa fie platiti corespunzator. Echipa actuala este formata atat din persoane care vin din agentii mari, cat si din oameni din agentii mai mici sau programatori si designeri. Pana la sfarsitul acestui an, Interactions ar urma sa ajunga la o echipa formata din 12 - 15 oameni.

Redactor: Lidia Ionita

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

Dezvoltarea platformei Veevid a fost inceputa in urma cu doi ani de catre Brainient, pe vremea cand compania lucra la proiectul BrainTv (n.red - inchis anul trecut, impreuna cu un alt proiect al companiei, Vertimo). Proiectul se adreseaza companiilor si persoanelor care vor sa obtina bani din continutul video pe care il creeaza.

“Chiar daca are concurenta pe plan international, cred ca Veevid are elemente care il diferentiaza”, spune pentru startups.ro Vlad Stan, unul dintre fondatorii Seed Money.

De la lansarea din toamna anului trecut si pana in prezent, Seed Money a primit in jur de 100 de cereri de finantare. Din acestea, aproximativ 10% dintre proiecte au fost interesante pentru investitori.

“Fata de anul trecut, anul acesta am primit si cereri din partea unor companii cu afaceri consolidate, pe care insa nu le-am putut sprijini, pentru ca au nevoie de mult mai mult decat finantare tip seed”, adauga  Vlad Stan.

In prezent, actionarii Seed Money mai sunt in discutii avansate cu inca patru antreprenori care au solicitat finantare si spun ca este probabil ca suma totala a investitiilor realizate de la lansarea din 2008 a fondului sa ajunga, pana la sfarsitul acestui an, la 600.000 de euro - 800.000 de euro.

Conceptul Veevid
Platforma va permite publicarea, distribuirea si monetizarea continutului video. Monetizarea continutului se va putea face prin vanzarea de publicitate, utilizatorii putand adauga reclame in continutul video.

Fata de restul proiectelor care ofera deja acest lucru pe plan international, platforma se va diferentia prin faptul ca va fi open source si va avea facilitati precum “voice recogniton”.

Emi Gal, fondatorul Brainient, spune ca aceasta tehnologie va permite identificarea automata a unor cuvinte cheie din materialele video si adaugarea de tag-uri. Solutia ar fi utila mai ales in cazul companiilor media care au un volum foarte mare de materiale.

Strategia de dezvoltare
Targetul principal al platformei este format din companiile media (posturile Tv), casele de productie si micii producatori independenti care creeaza mult continut video si vor sa il monetizeze si online.

Emi Gal, actionarul principal al Brainient, spune ca modelul de business al Veevid presupune obtinerea de venituri prin oferirea de suport, mentenanta si integrare catre companiile care folosesc platforma.

“Proiectul se adreseaza pietei internationale si am semnat deja contracte cu doua firme media din Romania, care ne acopera 80% din costurile pentru anul acesta”, spune pentru startups.ro Emi Gal.

Echipa care lucreaza la dezvoltarea Veevid este formata din noua persoane, dintre care doi oameni se ocupa de integrarea platformei pentru clienti. Iesirea din private beta este programata pentru luna aprilie, pana atunci urmand sa fie anuntate si cele doua companii romanesti care folosesc platforma.

“Banii obtinuti din partea Seed Money vor fi utilizati pentru cercetare si dezvoltare”, spune Emi Gal.

Compania a lucrat la aceasta platforma in paralel cu proiectele pe care le avea pentru clientii sai. Insa, de la sfarsitul anului trecut, Emi Gal a decis sa se concentreze pe lansarea Veevid si a directionat toate resursele companiei catre aceasta platforma, renuntand la restul proiectelor.

Cristina Alexandru

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.

"Alegerea solutiei de a avea depozitul, biroul si spatiul de retail in acelasi loc scade costurile cu transportul si distributia marfii comercializate, costurile de comunicare si, foarte important, poate reduce semnificativ cheltuielile cu personalul sau ajunge sa diminueze numarul de angajati", explica pentru startups.ro Irina Iliescu, Industrial Agency Consultant la compania de consultanta imobiliara King Sturge.

Eusebiu Burcas, Director Executiv la compania de consultanta in management De Klausen Consult, spune ca si pentru echipa de management este mai usor sa coordoneze activitatea zilnica, daca aceste tipuri de spatii sunt apropiate.

Firmele care prefera proiectele mixte
Cele mai interesate sa aiba in acelasi loc si depozitul si biroul si magazinul sunt firmele de logistica, micii retaileri de produse alimentare, comerciantii si/sau producatorii de mobila, materiale de constructii, utilaje si echipamente industriale si produse de nisa, adresate specialistilor (usi de garaj, masini-unelte, echipamente de protectie).

"Situatia cel mai des intalnita este cea a retailerilor care doresc sa isi restranga activitatea si care folosesc reteaua proprie de distributie. Este vorba de companiile mici si medii, care comercializeaza imbracaminte si produse electronice - in general, toti retailerii care au desfacerea in outlet-uri si centre comerciale", detaliaza Irina Iliescu.

Acest mix este cautat si de comerciantii auto, care, pe langa birouri, detin in zonele din afara oraselor (de exemplu, pe autostrada Bucuresti-Pitesti) un showroom, un depozit sau parc auto cu o platforma betonata exterioara.

Carmen Rusu, Retail Agency Consultant la King Sturge, spune ca printre firmele care aleg aceasta strategie se numara retailerii de nisa si distribuitorii care au un spatiu de prezentare in oras si gama completa de produse in depozitul de la marginea localitatii. In general, aceste firme au o cifra de afaceri de aproximativ 2,5 milioane de euro pe an si in jur de 17 - 25 de angajati.

Alegerea zonei
Companiile care aleg acest mix prefera zonele limitrofe oraselor in care isi desfasoara activitatea, dar nu foarte indepartate de centrul localitatilor. Se cauta si accesul facil al clientilor si angajatilor, avantajul acestor arii fiind legat de chiriile mai mici decat in interiorul oraselor.

"Din cauza costurilor ridicate ale terenurilor si ale planificarii urbanistice, showroom-ul ar trebui sa fie in oras, in zone circulate si aproape de mijloacele de transport in comun, iar depozitul si biroul ar trebui sa fie in afara orasului", spune Carmen Rusu.

Bogdan Gubandru, consultant in cadrul departamentului industrial al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox, precizeaza ca dezvolatorii tind sa transforme parcurile logistice in business park-uri care ofera si cladiri multifunctionale, cu spatii de birouri, spatii comerciale si chiar camere in regim hotelier.

In Bucuresti, cele mai multe business-park-uri sunt realizate in vestul orasului, pe autostrada Bucuresti-Pitesti, iar alte proiecte mai mici au fost incepute in nord-vestul si nord-estul orasului.

Cat platesti pentru un depozit
Chiriile pentru un depozit din Bucuresti variaza intre 4 euro si 6 euro/mp/luna, potrivit datelor King Sturge. Valorile difera in functie de zona, suprafata, perioada contractuala, vechimea cladirii si imbunatatirile solicitate de clienti.

"Anul trecut, chiriile pentru spatiile industriale s-au situat in intervalul 4,5 euro - 5 euro/mp/luna,  pentru suprafete de 5.000 mp - 10.000 mp, si in intervalul 5 euro - 6 euro/mp/luna, pentru cele de 1.000 mp - 2.000 mp", completeaza Bogdan Gubandru.

La chirie se adauga taxa de administrare a spatiilor comune, care este intre 0,4 euro - 0,9 euro/mp/luna, conform datelor King Sturge. Taxa se calculeaza in functie de impozitul pe proprietate si de serviciile de intretinere a spatiilor interne si externe oferite.

"Perioadele pentru care se semneaza contractele de inchiriere pentru depozite sunt de cele mai multe ori de minim 5 ani. In functie de calculele fiecarui proprietar, se accepta si perioade mai mici, insa acestea isi au sensul doar in cazul in care proprietarul a trecut de faza de recuperare a investitiei in constructia spatiilor respective", spune Irina Iliescu.

Cat te costa biroul si spatiul comercial
Pentru un birou aflat intr-o zona apropiata de depozit, in Bucuresti, chiria este intre 7 euro si 15 euro/mp/luna, potrivit datelor King Sturge. Diferenta de valoare este data de zona si de acesul facil al angajatilor (mijloace de transport in comun in apropiere), dotari, suprafata ocupata si tipul cladirii.

Iuliana Sanduc, Office Agency Consultant la King Sturge, spune ca, la aceasta chirie se adauga costurile de mentenanta, care sunt intre 1 euro si 4  euro/mp/luna, in functie de sezon si de dotarile spatiului. Birourile se pot inchiria pe 3 - 10 ani, insa cele mai multe contracte se incheie pentru 5 ani, cu posibilitatea de prelungire. 

Pe langa chirie si intretinere, alte cheltuieli ale unei companii sunt cele cu utilitatile, care variaza de la o proprietate la alta, in functie de consum si de sezon.

"Pentru spatii comerciale, chiria depinde foarte mult de zona si suprafata, fiind greu de estimat o valoare", adauga Irina Iliescu.

Companiile interesate de un mix depozit, birou si retail pot sa reduca din costuri prin construirea propriei cladiri, daca vor avea o activitate pe termen lung intr-o anumita zona.

Care pot fi problemele
In alegerea acestui mix, pot aparea probleme legate de intersectarea fluxurilor - de exemplu, este nevoie sa treci prin birou ca sa ajungi la depozit sau prin depozit ca sa ajungi la showroom.

"Cel mai mare dezavantaj pe care l-am observat in timp este legat de separarea intre categoriile de personal care lucreaza in cele trei tipuri de locuri, intre <tipii de la birou> si <cei din depozit>", explica Eusebiu Burcas.

De asemenea, din perspectiva imaginii firmei, clientii nu trebuie sa fie afectati de gruparea depozitului, biroului si a spatiului de retail - sa fie ordine in curte, sa fie suficiente cai de acces libere (sa nu fie blocate de camioane sau autoutilitare), sa existe locuri de parcare.

Carmen Rusu, spune ca inainte de a se muta, managerii firmelor trebuie sa evalueze in ce masura pot ajunge in zona respectiva potentialii clienti. Asta pentru ca economia obtinuta prin integrare sa nu fie anulata de lipsa vanzarilor cauzate de distanta si accesul dificil al cumparatorilor.

Redactor: Alina Botezatu

Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.