Inginerul gradinar
Dupa o cariera de inginer in aviatia militara, Marin Dumbrava s-a hotarat sa devina fermier, fiind pasionat de domeniu. In plus, acesta este specializarea in care se pregateste fiul sau, student la agronomie.
Marin Dumbrava este inginer comandor in rezerva, in aviatie. A facut Academia Tehnica Militara, Institutul Politehnic si are un master la Universitatea Nationala de Aparare. A lucrat in exploatare, inclusiv la baza Ianca (Braila), unde raspundea de activitatea tehnica din cadrul escadrilei. In prezent, este pensionar.
In 2005, a cumparat un teren in comuna Joita (Giurgiu), aflata la aproximativ 15 km in vestul Bucurestiului.
"Totul a plecat din pasiune si imi place ceea ce fac. Nu o fac pentru un castig imediat. Fac activitatea acesta si pentru fiul meu, care este la Agronomie, anul doi, la masterat", spune pentru startups.ro Marin Dumbrava, proprietar al fermei Biodumbrava.
Suprafata fermei este in jur de un hectar, astfel ca Marin Dumbrava isi numeste unitatea microferma.
"Totul a fost realizat in timp. Fiecare centimetru patrat este <foarte bine analizat si foarte bine gandit>", mai spune Marin Dumbrava.
(Citeste aici mai multe despre potentialul pe care il au fermele ecologice din Romania.)
Ce se cultiva in microferma
In primul an, Marin Dumbrava a cultivat lucerna, pentru ca aceasta este un foarte bun ingrasamant, aduce mult aport de azot si sufoca buruienile.
"In urmatorul an, am pus 50 de pomi fructiferi, in urmatorul an, alti 50 de pomi fructiferi, dupa aceea, vita de vie, in zona gardului de delimitare si in extremitatile pomilor fructiferi, si, de anul trecut, am inceput sa cultiv pe suprafete mai mari si intensiv aproape toata gama de legume. Tot anul trecut am pus fructe de padure - mure, zmeura -, pe niste suprafete mai mici, dar am inceput sa ma extind si in partea din spate. De curand (n.red. - la inceputul lunii aprilie a acestui an), am pus catina in partea de delimitare a microfermei, pentru ca prin spatele microfermei trece raul Cirogarla. Catina este si pe post de gard viu, pentru intrusi si, in acelasi timp, se pot culege fructele acesteia", mai spune Marin Dumbrava.
De anul acesta, ferma are cultivate mai multe legume (rosii, castraveti, ardei, vinete, cartofi, salata, fasole) si plante aromatice (patrunjel, leustean, marar, coriandru).
Marin Dumbrava vrea ca din acest an sa creasca si 200 de gaini ouatoare, pentru care a construit un adapost si mai face un gard despartitor intre livada si restul fermei.
"Acest an este unul de tatonare. Voi vedea, in functie de cerintele clientilor, cate gaini voi creste pentru carne si cate pentru oua. Acum voi achizitiona puicute de doua luni, pentru ca este deja tarziu sa cumpar pui, dar anul viitor voi incepe de la nivelul puilor. Prefer sa cumpar gainile printr-un specialist, ca sa ma asigur ca sunt potrivite, ca au fost crescute in conditii naturale, chiar daca acest lucru ma va costa un pic mai mult", explica Marin Dumbrava.
Microferma are doua solarii, unul unde se produc rasadurile si altul pentru culturile mai pretentioase si pentru cultivarea legumelor in extrasezon.
"Pentru a fi eficient in agricultura ecologica, trebuie sa ai doua solarii, ca sa satisfaci cerintele clientilor si sa ai o productie diversa si constanta", mai spune Marin Dumbrava.
El adauga faptul ca impreuna cu fiul sau experimenteaza si incearca tehnici noi si adapteaza tehnica de cultura, pentru a produce cat mai natural.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Marin Dumbrava este inginer iar in 2005 a cumparat un teren in comuna Joita (Giurgiu), unde a infiintat microferma Biodumbrava.
Microferma are livada, vita de vie, legume si fructe de padure, urmand ca din acest an sa aiba si gaini.
Biodumbrava este in anul doi de conversie, urmand ca de anul viitor sa obtina certificatul de producator bio.
Investitia in Biodumbrava a fost, pana in prezent, in jur de 15.000 de euro, fiind facuta doar din surse proprii.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Smart retail
Smart retail
Magazinul tau - un fenomen al vanzarilor
Autor: Richard Hammond
Editura: All
Anul aparitiei: 2007
Titlu original: “Smart Retail: How to Turn Your Store into a Sales Phenomenon”
Cum pot IMM-urile sa isi subventioneze si sa garanteze o linie de credit
De la sfarsitul lunii august, IMM-urile cu cel putin doi ani de activitate isi pot subventiona o parte din dobanda unei linii de credit si pot garanta o parte din aceasta de la stat.
Pana atunci, Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) estimeaza ca va pune la punct detaliile "Programului Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii" (OUG 60/2011) in care sunt cuprinse aceste facilitati.
Programul va incepe la zece zile de la anuntarea pe site-ul AIPPIMM. Acest program a aparut in Monitorul Oficial la inceputul lunii iulie, fiind deja emise normele de aplicare.
In aceasta perioada, AIPPIMM pregateste programul Kogalniceanu, astfel ca selecteaza bancile interesate sa acorde liniile de credit, incheie protocoale si conventii de colaborare cu partenerii (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM), Fondul Roman de Contragarantare (FRCG), instituie si dezvolta proceduri de implementare si stabileste functionarea sistemul de aplicare.
"Avem deja semnale din partea institutiilor de credit ca programul este foarte atractiv, menit sa stimuleze activitatea de creditare, o parte dintre acestea exprimandu-si deja intentia de participare. Estimam ca data la care vom incepe sa incheiem acordurile cu institutiile de credit interesate va fi inceputul lunii august", spune pentru startups.ro Cristian Haiduc, presedintele AIPPIMM.
Ce primesc IMM-urile in cadrul programului Kogalniceanu
Conform prevederilor din programul Kogalniceanu, IMM-urile pot solicita o linie de credit de cel mult 125.000 lei/an. Din acest credit, firmele pot cere o subventie de maximum 70% din rata dobanzii, dar dobanda sa fie pana la cel mult 6,5%/an, si/sau pot garanta 80% din acesta, dar nu mai mult de 100.000 de lei. Creditul poate fi accesat numai in lei.
"Conform prevederilor OUG 60/2011, un IMM care indeplineste conditiile de eligibilitate poate primi doar subventia de dobanda, daca are posibilitatea garantarii creditului. Nu se acorda garantarea creditului fara subventionarea partiala a dobanzii", explica Cristian Haiduc.
Valoarea liniei de credit poate fi de maximum 30% din cifra de afaceri a companiei in ultimul an, daca firmea are si alte credite, pe termen scurt.
"Daca beneficiarul programului nu are in derulare alte facilitati de credit pe termen scurt, valoarea maxima a liniei de credit acordate poate ajunge la 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni. IMM-urilor care nu solicita garantii din partea statului li se poate acorda linia de credit in aproximativ o luna, iar pentru IMM-urile care solicita garantarea creditului de catre stat, perioada de acordare a liniei de credit este de aproximativ doua luni", se mentioneaza in normele de aplicare ale programului Kogalniceanu.
Perioada de rambursare a creditului este de cel mult un an de la data acordarii liniei de credit.
Subventia si garantia se acorda pentru cel mult un an, cu posibilitatea de prelungire, anual, pana in 2013, reinnoind creditul prin reinscrierea in program.
"Programul se incheie la data de 31 decembrie 2013, respectiv creditele utilizate sunt inapoiate cel tarziu la aceasta data", detaliaza Cristian Haiduc.
Pe parcursul programului, daca beneficiarii nu achita la data scadenta din fiecare luna partea de dobanda datorata, subventia de dobanda data de stat in acea luna nu se acorda.
Detaliile generale ale programului
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) subvetioneaza dobanda pentru IMM-uri, prin AIPPIMM, iar garantia este obtinuta de la FNGCIMM.
Oficiile teritoriale pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatie (OTIMMC) vor monitoriza si controla beneficiari programului, institutia fiind subordonata AIPPIMM.
Conform datelor Guvernului Romaniei, bugetul programului pentru acest an este de 24 de milioane de lei pentru subventionarea dobanzii si 400 milioane de lei pentru garantii, estimandu-se ca vor fi aproximativ 4.000 de beneficiari.
Bugetul subventiei in perioada 2011 - 2013 este de 165 milioane de lei (165.000 de mii de lei). Pentru anul viitor, bugetul alocat programului este de 70 de miloane de lei, iar pentru 2013 este de 71 de milioane de lei, in ambii ani numarul beneficiarilor fiind estimat la cate aproximativ 12.000 de IMM-uri.
Sprijinul pentru firme este acordat sub forma unei scheme de ajutor de minimis.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
De la sfarsitul lunii august, IMM-urile vor putea depune pe site-ul AIPPIMM solicitari de inscriere in programul Kogalniceanu.
Facilitatile acordate sunt, in cazul unei linii de credit, de cel mult 125.000 de lei/an, o subventie de maximum 70% din valoarea dobanzii (la o dobanda de cel mult 6,5%/an), si o garantie de 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 100.000 de lei.
Valoarea liniei de credit poate fi de maximum 30% din cifra de afaceri a companiei in ultimul an, daca firma are si alte credite, pe termen scurt, sau de 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni, daca aceasta nu are in derulare alte facilitati de credit pe termen scurt.
IMM-urile trebuie sa aiba minimum doi ani de activitate in momentul solicitarii creditului, sa nu fie in insolventa si nici in dificultate, sa nu aiba credite restante sau incidente majore de plata.
Linia de credit poate fi folosita pentru plata impozitelor, taxelor, contributiilor, aprovizionare, productie, executarea de lucrari si/sau prestarea de servicii, precum si cheltuieli salariale si asimilate acestora.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Cele 22 de legi imuabile ale marketingului
Cele 22 de legi imuabile ale marketingului
Daca le incalci, o faci pe riscul tau!
Autori: Al Ries & Jack Trout
Evolutia mediului de afaceri din Romania stanjeneste dezvoltarea firmelor
Intr-un studiu CNIPMMR, 70% din respondenti au spus ca evolutia de ansamblu a mediului de business in 2010 si 2011 stanjeneste dezvoltarea afacerilor.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.723 de antreprenori din tara noastra, cuprinzand toate clasele de intreprinderi mici si medii, regiunile de dezvoltare, categoriile de varsta, formele de organizare juridica si ramurile de activitate, conform reprezentantilor CNIPMMR (Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania), care l-au prezentat intr-o conferinta de presa organizata cu ocazia lansarii Cartii Albe a IMM-urilor din Romania.
Procentul este mai mic decat cel de anul trecut, cand aproximativ 78% din intreprinzatori spuneau ca evolutia mediului de afaceri din tara noastra este stanjenitoare.
De asemenea, in acest an, in jur de 22,5% din respondenti considera ca evolutia de ansamblu a mediului de afaceri, in perioada 2010 - 2011 este neutra si aproximativ 7,5% ca este favorabila. Cele doua procente sunt mai mari decat anul trecut, cand aproape 19% apreciau aceasta evolutia ca neutra si 3,75% o considerau favorabila.
Cele mai enumerate dificultati majore cu care s-au confruntat IMM-urile anul trecut sunt scaderea cererii interne (aproape 68%), fiscalitatea excesiva (48,5%), inflatia (aproape 44,5%), birocratia (41,5%), coruptia (36%), controalele excesive (31%), costurile ridicate ale creditelor (aproape 28%), incasarea facturilor de la firmele private (27,5%) si instabilitatea relativa a monedei natinale (circa 21%), putand-se alege mai multe variante de raspuns.
Acum doi ani, cele mai mentionate dificultati majore ale IMM-urilor au fost scaderea cererii interne (66%), fiscalitatea excesiva (54,%), birocratia (47%), incasarea facturilor de la firmele private (36,7%), costurile ridicate ale creditelor (36%), inflatia (30,5%), instabilitatea relativa a monedei nationale (aproape 27%), accesul dificil la credite (in jur de 26%) si coruptia (aproape 26%), optiunile de a raspunde fiind multiple.
Propunerile DG Enterprise
Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, a spus, in cadrul conferintei de presa, ca, pentru a facilita activitatea IMM-urilor, DG Enterprise, organizatia Comisiei Europe care le reprezinta in Uniunea Europeana, si-a trecut ca masuri principale de impus in urmatorii ani:
• stimularea infiintari de noi firme, pentru care intentioneaza sa impuna in intreaga Uniunea Europeana (UE) ca infiintarea unei firme sa se faca in cel mult trei zile si costul infiintarii sa fie de 100 de euro;
• generalizarea testelor de impact asupra IMM-urilor la toate actele normative (legi, hotarari de guvern etc.) din toate tarile UE;
• plata electronica a tuturor obligatiilor fiscale ale agentilor economici catre stat;
• extinderea garantiilor pentru IMM-uri din fondurile UE si nationale;
• identificarea si generalizarea celor mai bune practici de finantare ale UE;
• dezvoltarea retelei de infocentere pentru IMM-urile din UE;
• extinderea oficiilor de informare comerciala ale UE in tarile emergente.
Evolutia IMM-urilor din Romania in perioada crizei economice
Conform studiului CNIPMMR, in perioada octombrie 2008 (considerat momentul de inceput al crizei economice in tara noastra) - martie 2011, aproape 44,5% din
IMM-urile ale caror reprezentanti au raspuns in cadrul sondajului si-au redus activitatea, circa 43% au functionat la aceiasi parametri si in jur de 12,5% si-au amplificat activitatea.
Dinamica inferioara a performantelor economice ale IMM-urilor a fost mai mare in perioada 2008 - 2009, fiind de aproape 60,5%, fata de perioada 2010 - 2009, cand a fost in jur de 55%. Aceasta dinamica a fost considerata identica in proportie mai mare in perioada 2010 - 2009 (aproape 26%) fata de 2008 - 2009 (circa 22%).
Restul antreprenorilor respondenti au considerat ca dinamica performantelor economice a fost superioara in proportie de aproape 19% in perioada 2009 - 2010 si 17,3% in 2008 - 2009.
Pentru urmatorii doi ani, cele mai multe IMM-uri (aproape 52,5%) au ca principal obiectiv reducerea dimensiunii afacerii, 14% vor sa-si mentina afacerea la dimensiunile actuale si circa 6% sa se extinda rapid.
De mentionat ca, potrivit studiului CNIPMMR, in jur de 49% din respondenti nu elaboreaza planuri de afaceri, circa 43% fac planuri si politici anuale si aproape 9% fac strategii (planuri) pe trei - cinci ani.
Pentru finantarea activitatii, in ultimii doi ani, cei mai multi antreprenorii respondenti si-au autofinantat activitatea (73% in 2010 si aproape 70% in 2009 - aproape 70%), urmata de creditele bancare (35% in 2010, 41,5% in 2009), leasing (19% 2010, in jur de 14,5% in 2009), creditul furnizor (aproape 16% in 2010, circa 13% in 2009) si fondurile nerambursabile (6% in 2010, in jur de 5,5% in 2009), optiunile de raspuns putand fi multiple.
In studiul CNIPMMR se precizeaza ca cei mai multi respondenti (37%) se informeaza cu privire la accesarea fondurilor europene, aproape 17,5% au contactat o firma de consultanta sau un patronat pentru a-i ajuta in acest sens, circa 8,5% sunt in faza de elaborare a proiectului, aproape 6% au primit aprobarea pentru proiectul depus si 5,7% au depus proiectul.
Antreprenorii considera ca principalele oportunitati de afaceri, anul trecut si in acest an, sunt cresterea vanzarilor pe piata interna (in jur de 74% din respondenti), asimilarea de noi produse (circa 48%), penetrarea pe noi piete (aproximativ 47,5%), un parteneriat de afaceri (28,5%) si folosirea de noi tehnologii (28%), optiunile de raspuns fiind multiple.
Aceste procente s-au modificat fata de anul trecut si de cele care vizau perioada 2009 - 2010, cand 68% dintre antreprenori considerau o oportunitate de afaceri cresterea vanzarilor pe piata interna (mai putin fata de acest an), aproape 51,5% asimilarea de noi produse (mai mult fata de 2011), aproximativ 47% (la fel ca acum) penetrarea pe noi piete, 33% (mai mult fata de 2011) un parteneriat de afaceri si aproape 26,5% (mai putin fata de 2011) folosirea de noi tehnologii.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
22 iulie
Workshop “Competente, criterii de performanta si KPI” (22 iulie 2011)
Evenimentul este organizat de Compass Training si va avea loc pe 22 iulie, la Bucuresti.
Workshop-ul se adreseaza sefilor de departament, managerilor de proiect, care doresc sa cuantifice performanta angajatilor si sa implementeze criterii de performanta realiste si sustenabile.
Curs “Abilitati esentiale in comunicare”
Curs “Abilitati esentiale in comunicare” (22 - 23 iulie 2011)
Evenimentul este organizat de Compass Training si va avea loc in zilele de 22 si 23 iulie, la Bucuresti.
Programul de training isi propune cresterea eficientei in comunicarea cu toti clientii si partenerii, personalizarea mesajelor transmise, in functie de stilul interlocutorului, obtinerea unui feedback de calitate, constientizarea unui set de tendinte si stereotipuri care incetinesc, uneori, dezvoltarea unei relatii, precum si identificarea posibilitatilor de dezvoltare.
Workshop “Competente, criterii de performanta si KPI”
Workshop “Competente, criterii de performanta si KPI” (22 iulie 2011)
Evenimentul este organizat de Compass Training si va avea loc pe 22 iulie, la Bucuresti.
Workshop-ul se adreseaza sefilor de departament, managerilor de proiect, care doresc sa cuantifice performanta angajatilor si sa implementeze criterii de performanta realiste si sustenabile.
.gif)
