Kosarom: un nou proiect de 20 de milioane de euro
In 2014, producatorul de carne si preparate din carne intentioneaza sa inceapa realizarea unei ferme de dezvoltare a purceilor.
Neculai Apostol, General Managerul si proprietarul Kosarom, a spus, in conferinta "Focus pe agricultura", organizata de Business Review, ca in ferma vor fi 10.000 de scroafe, ceea ce ar duce la o productie de 250.000 de purcei, anual.
In iulie, acest an, Kosarom a finalizat modernizarea complexului de crestere a porcilor Suinprod de la Roman (Neamt). Investitia in acesta a fost de aproximativ 15 de milioane de euro, dintre care 20% din surse proprii si 80% dintr-un credit bancar de la Raiffeisen.
General Managerul Kosarom a subliniat ca, daca ar fi solicitat finantare din fonduri europene pentru acest proiect, acesta ar fi fost finalizat in vreo doi ani.
Capacitatea de productie a complexului este de 70.000 de capete, cu aproximativ 22% mai putin decat inainte de modernizare, cand era de 90.000 de capete.
Motivul reducerii este indeplinirea normelor de bunastare pentru porci, care vor intra in vigoare anul viitor.
Dupa modernizare, grupul isi acopera din surse proprii 40% din materia prima pentru produsele procesate, fata de 50% inainte.
Neculai Apostol a precizat ca strategia grupului a fost sa foloseasca carnea proprie pentru maximum 50% din produsele procesate.
In acest mod, grupul nu risca sa ramana fara venituri, daca sunt probleme in a furniza carnea proprie.
Neculai Apostol a mentionat ca cifra de afaceri a grupului Kosarom ramane in acest an la acelasi nivel ca anul trecut, de aproape 50 de milioane de euro, si profitul va fi minim, ca urmare a investitiilor si a situatiei economice.
In prezent, grupul are in jur de 1.000 de angajati, cu 23% mai putin decat in perioada de crestere economica.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Mihai Sfrijan: "Daca continuam sa gandim local, ratam imaginea mai mare"
Mihai Sfrijan, Game Producer si designer la King.com, spune ca au fost dezamagiti cand biroul din Bucuresti al companiei suedeze a facut primul milion de euro, in 41 de zile, cu un joc, pe platforma iOS (iPhone si iPad).
"Ar trebui sa ne gandim la mai mult de atat. Exista multe alte posibilitati. Se poate sa facem mult mai mult. Un milion de euro nu conteaza atat de mult, pentru ca vrem sa-l reinvestim in dezvoltarea altor produse. Vrem sa facem 100 de milioane de euro. Mie nu-mi suna bine un milion de euro. Nu cred ca conteaza atat de mult. Avem un soi de mentalitate locala, ar trebui ca atunci cand auzim de un milion de dolari sa nu mai fim dati pe spate. As vrea ca lumea sa plece de-aici (NetCamp), avand <the bigger picture> ca se poate face mai mult de atat. Exista o companie care face 600.000 de euro, zilnic, din jocuri. Mai pare mult un milion de euro intr-o luna?", a subliniat Mihai Sfrijan, in cadrul NetCamp.
King.com este o companie suedeza, fondata in 2003, la Stockholm, care face jocuri pentru web, Facebook si telefoanele mobile. Compania a lansat primele jocuri pe Facebook acum un an si jumatate, in prezent fiind pe locul doi ca numar de utilizatori, avand 13 milioane de utilizatori/zi.
"Pe site sunt un milion de vizitatori, zilnic, dar monetizeaza mai bine", a adaugat Mihai Sfrijan.
Cei mai multi utilizatori (75%) ai jocului, sunt femei, intre 22 de ani si 55 de ani.
"Majoritatea clientilor sunt femei de peste 30 de ani. Astfel, trebuie sa avem produse cat mai simple. Este gresit sa crezi ca daca jocurile sunt simple si nu sunt utilizatori de tehnologie este usor sa-i atragi. Utilizatorii normali apreciaza mult calitatea. Oamenii nu sunt prosti. Ca sa aveti succes, trebuie sa fiti primii care fac ceva si fac primii si foarte bine. Nu faceti precum Zynga. Este in scadere, pentru ca s-au obisnuit sa copieze si nu mai sunt in stare sa inoveze", a mai spus Mihai Sfrijan.
King.com are 250 de angajati, din care 20 de angajati in biroul de la Bucuresti. Pe Facebook, compania incaseaza 500.000 dolari/zi cu trei jocuri, utilizatorii platind sase centi, iar pe site, opt - noua centi.
"Romania nu este o piata care monetizeaza, dar sunt utilizatori. Noua ne place sa avem jocurile cat mai gratis. Avem aproape 500.000 de utilizatori din Romania, majoritatea sunt femei, dintre care doua persoane platesc. Daca faci o aplicatie pe mobile sau Facebook, nu trebuie sa te gandesti sa monetizezi in Romania", a mai spus Mihai Sfrijan.
Game Producer-ul de la King.com a precizat ca cel mai important rol in succesul jocurilor il are echipa de marketing, care este la Londra.
"Principalul tool de promovare pe Facebook este open graph, care iti permite sa impingi story-urile mai putin intruziv catre alti utilizatori. Mobile este o piata tanara, dar ne ajuta mult Facebook. Jocul nostru n-a fost pe primul loc in App store, ci undeva in top 100, dar facem multi bani", a mentionat Mihai Sfrijan.
El le-a recomandat dezvoltatorilor de jocuri sa fie pregatiti sa nu aiba succes, iar la inceput sa creeze aplicatii mici.
"Nu ajungi la un milion de dolari din prima. Noi avem o grija in a gresi, dar cu cat gresim mai des, cu atat invatam mai mult. Cate esecuri am avut pana acum? Gresim in fiecare zi. Cate afaceri am busit? Personal, niciuna. Nu trebuie sa ganditi in termenii <am busit ceva> si nici in termenii <am investit tot>. Ganditi-va tot timpul ca puteti gresi. Da, puteti gresi, zilnic, dar nu veti busi afacerea", a detaliat Mihai Sfrijan.
Vlad Stan, cofondatorul Geekcelerator, a precizat ca nu l-ar convinge sa investeasca cineva care a avut un succes, ci cineva care a avut mai multe esecuri.
"Singurul mod de-a invata este din esec. Ne uitam la echipe care incep sa gandeasca lucrurile global. Sa iesiti cat mai des din tara. Noi credem ca tehnologia ar trebui sa faca disruption la nivel global", a subliniat Vlad Stan.
Cofondatorul Geekcelerator a recomandat investitorilor si antreprenorilor sa caute oameni care vor sa schimbe lumea, au o relatie cat mai aprofundata cu lumea si oameni care privesc lucrurile holistic, nu punctual.
Ovidiu Paraschivescu, Team Leader Applications and Content la Vodafone Romania, a spus ca experienta de anul trecut cu concursul "Oare se poate?" le-a aratat ca multi programatori nu stiu sa-si monetizeze aplicatiile.
Teodor Cimpoiesu, Managing Director Eastern Europe, Romania&Bulgaria la Kaspersky Lab, a subliniat si el ca multe start-up-uri de tehnologie inca nu stiu sa-si faca marketingul produselor si le-a facut trei recomandari acestora:
1. Cercetarea de piata - trebuie facut un studiu de piata primar, nimic sofisticat, pentru a identifica cui se adreseaza, de ce ar cumpara de la acea companie si ce fac acei clienti.
"Realitatea este ca nu trebuie sa stii foarte bine despre ce faci, ci sa ai ideea si sa lansezi produsul", a explicat Teodor Cimpoiesu.
2. Clientul - pot fi intrebati clientii existenti sau cei potentiali
Teodor Cimpoiesu a spus ca Kristin Zhivago a mentionat in cartea "Roadmap to Revenue" ca sunt suficiente 15 interviuri cu clientii existenti, pentru a afla problemele si beneficiile clientilor.
"Am facut si noi exercitiul si-am avut surprize: functionalitati pe care marsam foarte mult, dar, de fapt, ei achizitionau din alte motive. Chiar daca n-ai clienti, vorbesti cu prospectii. Valideaza cat mai repede: prototip minim viabil si obtine feedback, pentru ca il poti incorpora, decat sa stai un an si apoi sa incepi sa vinzi", a detaliat Teodor Cimpoiesu.
3. Comunicarea sa fie cat mai putin tehnica, pentru ca cei mai multi dintre utilizatorii de tehnologie nu sunt oamenii tehnici.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Alexis Bonte: ne putem extinde si pe alte piete cu Zonga
Actionarul majoritar al Trilulilu, care detine serviciul muzical Zonga, a spus ca pot face acest lucru, dupa ce, acum o luna, operatorul de telefonie Vodafone a preluat 15% din participatiile companiei.
Alexis Bonte a subliniat, in cadrul NetCamp, ca intai este nevoie sa arate ca serviciul functioneaza in Romania si cat de puternic se poate dezvolta.
Sergiu Biris, General Manager al Trilulilu, a spus ca au un ritm de inregistrare bun, zilnic avand intre 500 si 1.000 de utilizatori noi.
Ideea Zonga a aparut acum aproximativ trei ani, dar serviciul muzical a fost lansat la inceputul acestui an.
"A durat mult pentru ca a trebuit sa avem acordul de la toate casele de discuri, dar nu toate au reprezentanta in Romania. Initial, am dorit un sub-brand al Trilulilu, dar ne-am dat seama ca este mai bine singur", a explicat Sergiu Biris.
Actionarul majoritar al Trilulilu a adaugat ca a mers la fiecare casa de productie globala, ca sa obtina acordul pentru muzica publicata pe site.
"Nu este usor sa incepi conversatia spunand ca esti din Romania si ca vrei tot continutul lor online. Le-am spus caselor de productie: <Daca le permiti oamenilor sa aiba toata muzica pentru 3,99 euro/luna (n.red. - cel mai scump dintre cele cinci tipuri de abonament de pe Zonga), de ce sa fure?>", a precizat Alexis Bonte.
General Managerul Trilulilu a mentionat ca cele mai mari provocari in dezvoltarea Zonga au fost cele tehnice, pentru ca nu au avut know-how: au fost nevoiti sa-si creeze propria solutie de DRM (decriptare in timp real a melodiilor) si lista de feature-uri din aplicatie.
Pentru partea tehnica a aplicatiei au lucrat sase - opt oameni, timp de un an si jumatate.
"Pentru mine este viitorul muzicii. In Suedia, un serviciu similar vinde aproape jumatate dintre veniturile caselor de productie online. Acolo, conversia dintre oamenii care il folosesc gratis si cei care il platesc este de 25%, iar solutia lor este de trei ori mai scumpa decat solutia noastra", a mai spus Alexis Bonte.
Cei mai multi dintre utilizatori afla de Zonga de pe Trilulilu, unul dintre cele mai vizitate site-uri de divertisment, care a fost lansat acum cinci ani.
Pe langa abonamente, una dintre sursele de venit ale Zonga este publicitatea, care este difuzata la fiecare 15 minute, in timpul abonamentului gratuit.
Sergiu Biris a precizat ca urmatorul pas in dezvoltarea serviciului este sa fie pe cat mai multe platforme, in prezent, fiind pe iOS (iPhone), Android si Ovi (Nokia), si ca fac actualizari odata la doua saptamani.
Ovidiu Paraschivescu, Team Leader Applications and Content la Vodafone Romania, a mentionat ca atunci cand au incheiat parteneriatul cu Zonga, ei au plecat de la datele statistice care spun ca, pe telefoanele mobile, muzica este a doua necesitate pentru romani, dupa retelele sociale.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
George Lemnaru a facut un pitch de 200.000 de euro la NetCamp
El a prezentat jocul CarsCup.com, destinat pasionatilor de masini, al carui punct central este comunitatea.
Lansarea CarsCup.com este programata in ianuarie 2013, in prezent fiind in teste de usability, dupa ce intr-o luna a fost construit prototipul. Aceasta este afacerea in care George Lemnaru s-a implicat dupa plecarea sa de la Erepublik, de acum sase luni.
Monetizarea jocului se face prin vanzarea de bunuri virtuale, fiind un model freemium.
"Reprezinta mai mult decat un joc, este o modalitate de a socializa si colabora cu alti oameni interesanti. Nu ne concentram pe conceptele care se adreseaza doar gamerilor, ci pe acele concepte inovatoare care se adreseaza oamenilor care nu au foarte mult timp liber", a completat George Lemnaru, in cadrul NetCamp.
Oferta de crowdfunding lansata de George Lemnaru participantilor la NetCamp a fost de a cumpara bunuri virtuale in valoare de 50 de euro cu noua euro si, timp de patru ani, la orice comanda din CarsCup.com obtin cu 50% mai mult gold decat valoarea acesteia.
"Scopul nostru este sa demonstram ca poate fi dezvoltata in Romania o companie de succes care se adreseaza pietei online internationale", a subliniat George Lemnaru.
Planul este ca in 2015 noua companie sa aiba inca doua jocuri in portofoliu, iar pentru unul dintre ele sa porneasca dezvoltarea inca din vara lui 2013.
George Lemnaru a precizat ca acordul brandurilor auto de a le fi folosite numele in jocuri este una dintre cauzele care face mai dificila dezvoltarea jocurilor de masini.
Cofondatorul CarsCup.com a spus ca n-au stabilit inca niciun parteneriat strategic, pentru ca vor mai intai sa dezvolte un produs bun.
"Multi oameni considera ca viralitatea tine de noroc, dar eu consider ca tine mai mult de skill, cum faci acea experienta ca omul sa spuna <Cat de interesant! Dar ar fi si mai interesant acest joc alaturi de prieteni?", a adaugat George Lemnaru.
Vlad Stan, cofondatorul si CEO-ul Geekcelerator, a spus ca smart money este sa ai pe cineva care sa te ajute in pornirea unui start-up cu knowledge si sa-ti stie de la inceput drumul pe care-l vei avea.
"Investitorul nu trebuie sa-ti ofere doar banii, ci si knowledge si networking, pentru ca, daca vine in afacere, inseamna ca deja stie acea piata", a detaliat Vlad Stan.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Erata: Dupa publicarea stirii, au fost retrase informatiile referitoare la actionariatul CarsCup.com precum si previziunile financiare.
Cine se poate muta intr-un spatiu de birou tip hub
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
Cele trei companii din acest spatiu activeaza in lichidari judiciare, avocatura, contabilitate, domeniul juridic si vanzari.
Cine se poate muta intr-un spatiu de birou tip hub
Oricine poate deveni membrul unui hub sau co-working space, dar cele mai multe astfel de spatii sunt dedicate persoanelor din tehnologie, comunicare si design, inclusiv arhitecti si creatori de bijuterii.
Vlad Isac, cofondatorul CoworkTM din Timisoara, spune pentru startups.ro ca oricine poate lucra acolo, pentru orice perioada de timp. Capacitatea maxima a acestui spatiu este de 12 persoane, care a fost acoperita intre lunile aprilie si octombrie, anul acesta, dar din luna noiembrie, una din companiile formate s-a mutat in birourile proprii, astfel ca in prezent sunt zece rezidenti. CoworkTM a fost lansat acum doi ani. (Citeste aici mai multe despre conceptul de birou tip "business hub")
"Flexibilitatea este unul din marile avantajele ale unui asemenea spatiu (n.red. - hub sau spatiu de co-working, in care firme diferite lucreaza impreuna in acelasi birou). Noi suntem orientati spre indivizi, mai mult decat spre companii. De cand am deschis, chiar s-au format trei companii in cadrul de aici", detaliaza Vlad Isac.
Robert Vasser, proprietarul Cluj Cowork (infiintat de un an), spune pentru startups.ro ca vor sa gazduiasca oameni care au ca principal mod gandire impartasirea de informatii si colaborarea.
"Interesul este ridicat si tribul creste, constant. Avem spatiu sa crestem in actualele facilitati si putem gazdui circa 40 - 50 de oameni, dar putem dubla aceste cifre", mai spune Robert Vasser.
The Hub Bucharest (aparut in aceasta vara) dispune de 100 de spatii de lucru, jumatate fiind ocupate, dar comunitatea are aproximativ 120 de membri (nu toti au biroul acolo, dar sunt implicati in evenimentele si activitatea hub-ului), iar un numar dublu s-a aratat interesat. Ei estimeaza ca vor ajunge la capacitatea maxima in toamna anului viitor. Cei mai multi membri sunt antreprenori si freelanceri, de la seniori in domeniile lor - consultanti, experti si investitori, pana la cei aflati la inceput de drum.
"Daca privim catre colegii nostri din Melbourne sau San Francisco, cu 700 ori 1.000 de membri, am putea spune ca exista suficient loc de dezvoltare, tocmai pentru ca membrii comunitatii sunt si cei care nu folosesc spatiul zilnic pentru lucru. Mix-ul de membri din domenii diferite este foarte important pentru noi si de aceea, desi la baza punem interesul comun pentru antreprenoriat si inovare sociala, domeniile de activitate merg de la antreprenoriat social la marketing si comunicare, de la IT la urbanism, de la ecologie la nutritie, de la training si coaching la financiar", spune pentru startups.ro Vlad Craioveanu, cofondatorul The Hub Bucharest.
Ciprian Stavar, cofondatorul Central Hub din Sibiu, spune pentru startups.ro ca, in afara de cei zece membri gazduiti in spatiul de co-working (dispune de 20 de locuri de lucru), alte 50 de persoane contribuie intr-un fel sau altul la hub, fiind angajatii altor companii care vin acolo, pentru schimbul de idei. Unii dintre acestia lucreaza in tehnologie, altii in design.
"Sunt companii care nu lucreaza aici, au biroul in alta parte, dar sunt conectate la hub, platesc un abonament pentru informatii, cunostinte, conexiune. Conditia de a fi membru al Central Hub este de a accepta lucrul in comun, sharingul de informatii si ajutorul reciproc. Este clar ca munca colaborativa va concentra creativitatea latenta in fiecare, doar ca este o cale lunga", explica Ciprian Stavar.
Cristian Dascalu, fondatorul Cluj Hub (lansat luna aceasta), spune pentru startups.ro ca prin acesta vor sa evidentieze resursele creative ale comunitatii locale, sa dezvolte si sa comunice proiectele creative, precum si sa creasca antreprenori locali. La capacitate maxima, Cluj Hub poate gazdui aproximativ 80 de persoane.
"Ne asteptam ca in februarie 2013 sa ocupam 70% - 80% dintre spatiile disponibile. Punem accent pe faptul ca hub-ul nostru ofera o serie de avantaje si vrem sa ne asiguram ca aceste resurse vor fi intr-o continua crestere si imbunatatire intr-o comunitate <curated&self-curated>. Cand vorbim de membri, ne adresam zonei creative de freelanceri, consultanti, si companiilor de tip early-stage startups, cu pana la cinci membri full time. Cautam companii sau persoane inovative, avangardiste, dar contam foarte mult in evaluarea noastra pe atitudinea pe care cei interesati o afiseaza", adauga Cristian Dascalu.
Ciprian Stavar subliniaza ca pentru orasele mici din tara noastra este foarte important sa se creeze comunitati, pentru ca asa pot comunica si relationa mai usor.
"Este vorba de <vibe>, de oamenii cu acelasi mod de gandire ca tine, aceleasi probleme, dar care au metode, cunostinte. Aceasta este valoarea unui hub, nu sa vii odata la doua saptamani. Ne-am propus sa gasim o formula sustenabila local, dar intre optiuni este si extinderea in alte orase", detaliaza Ciprian Stavar.
Daniel Dragomir, cofondator la TechHub Bucuresti (programat pentru lansare in primavara anului viitor), spune pentru startups.ro ca orice membru al acestui hub trebuie sa respecte urmatoarele criterii:
- sa detina un start-up orientat spre tehnologie sau sa lucreze intr-unul
- sa inteleaga conceptul de comunitate de tech si sa adere la el
- sa inteleaga ca va lucra intr-un shared space, iar asta implica respect fata de ceilalti
"TechHub reprezinta mai mult decat un spatiu de birouri comun pentru start-up-uri, este un proiect care va interconecta antreprenorii de tech din Bucuresti si va intari si dezvolta comunitatea printr-o serie de evenimente pe care le pregatim pentru membri. In plus, start-up-urile din Bucuresti au acces la o platforma de comunicare complexa, prin care vor fi conectati cu antreprenorii retelei TechHub de pretutindeni (n.red - sunt sub umbrela retelei TechHub, care a inceput acum trei ani la Londra si care mai are spatii la Riga si Manchester si se afla in plina dezvoltare)", detaliaza Daniel Dragomir.
Intr-un alt hub, care este pregatit pentru lansare in Brasov, sunt ocupate deja jumatate (sase) dintre birourile disponibile.
"In prezent, suntem trei companii in hub, mai avem cinci locuri disponibile, pe care le poate lua o singura companie sau cinci. Nu stiu in cat timp se va umple, nu ma grabesc, vreau sa o iau usor si sa-mi gasesc <parteneri> faini, interesanti, de la care sa invat si cu care poate sa dezvolt proiecte pe viitor. Oricine isi poate rezerva un loc aici, nu avem nici un fel de conditii. Eu as prefera sa vina antreprenori pentru ca, in timp, sa se formeze un mediu antreprenorial, un incubator de idei, dar nu e o conditie. As prefera sa vina oameni din domenii de activitate cat mai variate, pentru a fi si un fel de sedinta de brainstorming", spune pentru startups.ro Mihai Citiriga, cofondatorul hub-ului din Brasov.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Cele mai multe spatii de birouri tip hub sunt dedicate persoanelor din tehnologie, comunicare si design, inclusiv arhitecti si creatori de bijuterii.
Hub-ul din Brasov, precum si The Hub Bucharest, sunt singurele dintre cele sapte din Romania care nu sunt dedicate companiilor din tehnologie.
Facilitatile dintr-un hub sunt cele din oricare alt spatiu de birou (birou, internet, fax, imprimanta, sali de intalniri, sala de sedinte, copiator, spatiu de depozitare, bucatarie etc), doar ca sunt impartite de mai multe companii.
Abonamentele pentru accesul in aceste spatii pot fi de o zi sau lunare, anuale etc. iar tarifele variaza intre zece euro si ajung pana la 150 de euro, in functie de perioada, de numarul de ore dorite si de facilitatile solicitate.
Investitia intr-un hub sau spatiu de co-working poate varia destul de mult, in functie de dimensiunea acestuia, modul de achizitie (inchiriere sau cumparare) si de investitiile necesare.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Beca's Kitchen - ingredientele unui bistro sanatos
Dupa un an si jumatate de pregatiri, Andreea Beca (foto) a deschis acum cateva saptamani un bistro cu alimentatie sanatoasa integrata. Numarul tot mai mare de clienti o incurajeaza sa inventeze noi retete si sa spere ca nu si-a riscat degeaba toate economiile.
Anul trecut, in aprilie, Andreea Beca, proprietara Beca's Kitchen, a renuntat la o cariera in retail pentru a-si deschide propriul bistro, cu un concept integrat de alimentatie sanatoasa.
"Mi-am dat seama ca pasiunea mea cea mai mare, singurul mod in care ma exprim creativ, este gastronomia. Si mi-am spus ca daca nu incerc acum, la 32 de ani, probabil, mai incolo, va fi foarte greu, pentru ca, deocamdata, n-am responsabilitatea unei familii. Daca nu se va implini visul acesta, mi-am pierdut banii economisiti si timpul alocat acestui proiect si, in plus, nu-mi voi putea reprosa niciodata ca nici macar n-am incercat", povesteste pentru startups.ro Andreea Beca.
Ea spune ca a mostenit pasiunea pentru gatit de la mama si de la bunica dinspre mama. Dar a inceput sa gateasca serios in facultate, pentru ca era departe de casa si trebuia sa faca economii. Andreea este din Brasov, dar, intre anii 1999 si 2003, a urmat cursurile Facultatii de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord, Baia Mare, specializandu-se ca transalator - interpret conferinte.
Datorita faptului ca stia foarte bine limba germana, la sfarsitul lui 2003, a fost angajata la retailerul austriac Minimax Discount, ca asistenta si translator pentru cei doi directori generali. Dupa un an, s-a transferat la departamentul de expansiune a retelei, unde a lucrat pana in martie 2006.
Intre aprilie 2006 si mai 2008, Andreea Beca a fost analist de investitii la Pro Finance, o companie din grupul Schenker Van Wyk&Pearson. Pro Finance facea due diligence (verificarea si analizarea companiilor) si consultanta in fuziuni si achizitii.
La scurt timp de la angajare, Andreea a decis sa-si completeze studiile, ca sa se poata implica mai mult in ceea ce face. Mai intai a facut un curs de contabilitate, apoi, intre anii 2007 si 2009, a urmat MBA-ul Romano - German de la Academia de Studii Economice din Bucuresti, organizat impreuna cu Universitatea de Stiinte Aplicate Gelsenkirchen (Germania) - Institutul de Antreprenoriat si Managementul Inovatiei.
"Cu ocazia acestui job mi-am dat seama ca eu sunt inclinata mai mult spre latura realista. M-a ajutat MBA-ul, pentru ca am invatat unde si ce sa caut, dar sa si inteleg ce nu stiu. Ce stiam din practica, am inceput sa inteleg si teoretic, sa-mi pun bazele pe care nu le avusesem. Mi s-a creat imaginea de ansamblu asupra unui business, indiferent de domeniu", explica Andreea.
Cand echipa initiala a Pro Finance s-a destramat, Andreea s-a intors la Minimax Discount (desi avea oferte mai bune de la alte trei companii), deoarece ramasese in relatii foarte bune cu managementul companiei. Din luna mai 2008, si-a reluat activitatea in departamentul de expansiune al retailer-ului austriac.
In august 2010, Minimax Discount a fost preluat de Mercadia Holland (fostele magazine Mic.Ro), iar strategia companiei a inceput sa fie schimbata, ceea ce a determinat-o pe Andreea sa-si dea demisia, in aprilie 2011, si sa-si inceapa propriul business.
"Intotdeauna m-am intins cat mi-a fost plapuma, n-am avut obligatii fata de nimeni, astfel incat, atunci cand nu m-am mai simtit confortabil cu ceea ce fac, am putut pleca si nu mi-a fost frica sa ies din zona de confort. Cand am plecat, de la oricare dintre locurile de munca, eram deja foarte buna in ceea ce faceam. Asta mi-a dat curajul sa incerc si altceva. Cu putina vointa si ambitie, poti reusi orice in viata. Totul este sa nu renunti, cand iti este greu", subliniaza Andreea.
Construirea conceptului de business pentru noul ei bistro
Ideea unei afaceri cu mancare sanatoasa i-a venit Andreei inca din timpul MBA-ului, cand, in modulul "Managementul inovatiei", a fost implicata intr-un proiect de catering cu mancare sanatoasa. Cam in aceeasi perioada, Andreea devenise tot mai interesata sa gateasca sanatos si a descoperit cum poate da gust acestei mancari. Astfel, inca de-acum cativa ani, ea s-a gandit sa-si faca un bistro, dar isi imagina ca ii va fi greu, pentru ca nu avea cunostinte in aceste domeniu.
Dupa ce a plecat de la Mercadia, ea a inceput sa analizeze piata si posibilitatile de investitii. In paralel, a incercat sa vada si cat de interesati sunt oamenii de mancarea sanatoasa. Mai intai le-a dat prietenilor sa incerce diverse delicatese, iar anul trecut, in iunie, si-a facut un blog pe care posta retetele facute in casa. Acest lucru a ajutat-o ca in ultimul an sa-si imbunatateasca conceptul afacerii.
Materia prima folosita de Andreea in bistro-ul deschis in centrul Bucurestiului este naturala, inclusiv condimentele. Mancarea nu este prajita in baie de ulei, ci gatita in baie de aburi, la cuptor si grill, iar totul este preparat in bistro, inclusiv painea, pate-ul, mustarul, somonul marinat sau sucul de ghimbir.
"Incercam sa preparam totul in casa si nu mai folosim deloc faina alba, pentru ca este intens procesata, astfel incat proprietatile nutritive sunt aproape inexistente. Painea noastra este pregatita doar din faina integrala de grau combinata cu faina integrala de secara, astfel ca are si fibre si vitamine", explica Andreea.
Apa folosita la sucuri, cafea, ceaiuri si orice necesita apa este obtinuta prin filtrare (osmoza inversa), ceea ce elimina impuritatile si metalele grele.
Retetele din bistro sunt altele, aproape in fiecare zi, in functie de ceea ce Andreea gaseste proaspat la furnizori. Aprovizionarea o face in fiecare dimineata.Legumele si fructele sunt de la micii producatori, iar carnea si pestele de la hipermarketuri si supermarketuri, pentru ca este nevoie de certificat sanitar - veterinar.
Meniul cuprinde in jur de zece retete, zilnic, iar vinurile le-a ales impreuna cu prietenul ei, Ionut, si el antreprenor (n. red. - dezvolta impreuna cu un prieten, un start-up in marketing online, Web Venture Interactive).
In completarea pasiunii pentru gatit, Andreea a urmat si cursuri de bucatar si de nutritie, in vara anului trecut, ca sa invete ce inseamna un astfel de business si cum poate combina alimentele astfel incat sa fie delicioase si sanatoase.
Obtinerea finantarii
Andreea a estimat investitia initiala la 50.000 de euro, din care avea doar o mica parte. Atunci a inceput procesul de finantare din surse publice: "Programul pentru stimularea si dezvoltarea microintreprinderilor de catre tinerii intreprinzatori" si "Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului la finantare Start". Ambele sunt coordonate de Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), dar implementate de Oficiile Teritoriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Andreea Beca a pregatit un an de zile lansarea unui bistro cu alimentatie sanatoasa integrata.
Experienta in retail si MBA-ul urmat au ajutat-o sa-si seteze business-ul.
Materia prima din bistro este naturala, inclusiv condimentele; mancarea nu este prajita in baie de ulei, ci gatita in baie de aburi, la cuptor si grill.
Investitia initiala a fost de aproximativ 36.000 de euro, dintre care 70% din surse publice si un credit.
Spatiul in care functioneaza are 73mp utili, din care in jur de 8mp bucataria.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Seminarii despre optimizarea afacerii prin utilizarea tehnologiei cloud, la Bucuresti
Seminariile aplicative cu tema “Optimizarea afacerii prin utilizarea tehnologiei cloud”, organizate de Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania in parteneriat cu Ymens, vor avea loc la sediul CNIPMMR.
Temele pe care sunt structurate sunt urmatoarele:
• 26 Noiembrie 2012 - Cunoasterea modalitatilor de optimizare a activitatilor intreprinderii din domeniile relatiilor de munca si resurselor umane prin utilizarea
tehnologiei cloud, cu raspunsuri pentru probleme punctuale in domeniile respective;
• 4 decembrie 2012 - Cunoasterea modalitatilor de optimizare a activitatilor intreprinderii din domeniul financiar-contabil prin utilizarea tehnologiei cloud, cu raspunsuri pentru probleme punctuale in domeniul combaterii platilor intarziate;
• 10 decembrie 2012 - Cunoasterea modalitatilor de crestere a vanzarilor si a cifrei de afaceri prin utilizarea tehnologiei cloud, cu raspunsuri pentru probleme punctuale in domeniul vanzarilor si managementului.
Lectori vor fi: Calin Butunoi, General Manager al diviziei Ymens, Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu (Academia de Studii Economice) si Ana Bontea (Membru in Comitetul Economic si Social European).
Seminariile se adreseaza:
• Antreprenorilor si Managerilor, care doresc sa cunoasca modalitatile de optimizare a afacerii prin utilizarea tehnologiei cloud;
• Avocatilor, consilierilor juridici, contabililor si specialistilor in domeniul resurselor umane, care doresc sa cunoasca avantajele si oportunitatile utilizarii tehnologiei cloud;
• Persoanelor care doresc sa stie ce este tehnologia cloud si ce beneficii pot obtine;
• Persoanelor interesate sa primeasca consultanta de specialitate in domeniile relatiilor de munca, combaterii platilor intarziate si vanzarilor, cu identificarea celor mai bune solutii pentru companie.
Organizatorii spun ca participarea este benefica tuturor acelora care doresc:
• sa stie ce este tehnologia cloud;
• sa obtina informatii despre imbunatatirea gestionarii documentelor si optimizarea fluxului de lucru in domeniile: resurse umane, financiar-contabil si vanzari intr-o companie dupa adoptarea solutiilor cloud;
• sa afle detalii despre solutiile speciale pentru companii, care pot rula pe o platforma integrata si securitatea acestora;
• sa afle cum isi pot gestiona si reduce costurile si spori productivitatea apeland la tehnologia cloud;
• sa afle cum sa beneficieze de infrastructura, back-up si securitatea datelor;
• sa stie cum sa imbunatateasca comunicarea intre angajati, respectiv intre departamentele unei companii;
• sa cunoasca solutii de urmarire a termenelor, a obligatiilor legale, cu evitarea amenzilor sau penalizarilor;
• sa fie informati cu privire la avantajele si oportunitatile utilizarii tehnologiei cloud;
• sa stie ce cuprind si cum sa valorifice pachetele de optimizare a afacerii prin intermediul solutiilor cloud.
Participarea la seria de seminarii este gratuita.
Numarul maxim de participanţi pentru fiecare seminar este de 30 de persoane, iar inscrierea se realizeaza in ordinea primirii formularelor de inregistrare.
Mai multe detalii despre inscriere pot fi obtinute trimitand un e-mail la adresa: pr [@] cnipmmr.ro.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Fundatia Venture Connect lanseaza o platforma adresata antreprenorilor si investitorilor din industria IT, din Romania si Europa
Ana Maria Andronic, membru fondator al Fundatiei VentureConnect, spune ca proiectul se adreseaza antreprenorilor in cautare de investitori potriviti, in functie de structura business-ului dezvoltat si de publicul tinta.
"AngelConnect isi propune sa devina o platforma de conectare si comunicare intre cele doua comunitati: antreprenori si investitori si sa fie un pilon al cresterii investitiilor in industria IT", se mentioneza intr-un comunicat de presa.
Reteaua numara deja 15 membri, printre care: Andreas Cser - Business Angel; Alexandre Almajeanu - Business Angel; Ciprian Ghetau - Business Angel si Fondator Black Sea Capital; Maxim Gurvits - Business Angel si co-fondator Eleven Accelerator; Gwidon Humeniuk - Business Angel si membru in boardul fondului de investitii Xevin Investments; Eleven Accelerator - Fond de investitii seed si accelerator; LAUNCHub - Fond de investitii seed si accelerator; Radu Georgescu - Founding Partner&Chairman GECAD Group; Marius Ghenea - Business Angel si Presedinte FIT Distribution; Peter Barta - Business Angel si Directorul Fundatiei Post Privatizare; Orlando Nicoara - Business Angel si General Manager Mediafax Group; Mihai Seceleanu - Fondator InternetCorp si Business Angel; Vlad Stan - Co-Fondator Geekcelerator si Business-Angel, alti investitori fiind asteptati sa se alature initiativei in perioada imediat urmatoare.
Marius Ghenea, Business Angel si membru in Boardul VentureConnect spune ca beneficiile includerii in comunitatea AngelConnect sunt numeroase, variind de la o cunoastere aprofundata a companiilor care au nevoie de investitii si a diverselor oportunitati de investitii alaturi de alti posibili investitori, la modalitati de cunoastere a noilor evolutii din diverse segmente ale industriei IT.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
