Interviu - profil de student antreprenor: Silviu si Laura Martin
Silviu si Laura Martin (foto) au fost pe rand, colegi de facultate, prieteni, soti si parteneri de afaceri. Impreuna cu Bogdan Badea au fondat, in anul 2008, Enovate - o companie de consultanta in resurse umane, de servicii de tehnologie si leadership development.
startups.ro: Care este conceptul afacerii?
Laura Martin: Enovate Romania - spunem si "Romania”, deoarece avem planuri sa ne extindem si la nivel regional in urmatorii ani - este o companie de consultanta in resurse umane, de servicii de tehnologie si leadership development. Avem alaturi parteneri renumiti prin care furnizam clientilor solutii care sa ii ajute sa isi construiasca un business sanatos: Bridge2Think Elvetia, Harvard Business Publishing, Bloomfire, Convo si, de curand, Oracle Romania (pentru sistemele de talent management Taleo). Clientii sunt companii ca Adobe, Astra Zeneca, BCR, GDF Suez, Vodafone, Holcim sau Raiffeisen Bank.
De unde v-a venit ideea de business?
Silviu Martin: In toamna lui 2007 am participat la o conferinta in Amsterdam, alaturi de Laura, pe tema eticii in afaceri si a sistemelor anti-coruptie din organizatii. Eram foarte pasionati de acest subiect si ne doream chiar un business in zona aceasta. Pe vremea aceea eram inca studenti si imi aduc aminte ca a fost un efort financiar mare sa ne inscriem la conferinta. Ca sa facem economii, ne-am cazat undeva in afara orasului, intr-un camping. In fiecare dimineata, ne imbracam hainele de business si plecam cu ceva timp inainte spre conferinta, calcand iarba proaspat tunsa din camping. Aratam impecabil si nimeni nu ar fi banuit ca suntem cazati intr-un loc atat de..verde Una peste alta, la conferinta am avut sansa sa intalnim partenerii elvetieni cu care colaboram si acum si care reprezinta Harvard Business Publishing in Europa. Stiti cum se zice - “Fortune favors the bold”.
Cine sunt fondatorii afacerii?
Laura Martin: Se spune ca orice poate fi invatat si predat, chiar si antreprenoriatul. Pana la urma, sunt destule autobiografii, studii sau articole in care descoperim ca nu exista o reteta unica, sigura prin care poti deveni un antreprenor de succes. In cazul unora, o ideea inovatoare i-a propulsat, pe altii, carisma lor si usurinta de a se conecta cu alti oameni le-au deschis usile de care aveau nevoie. Poate mai important decat antreprenorul sau ideea este echipa care pleaca la fiecare nou drum in businessul pe care il incepe. Povestea Enovate este despre o astfel de echipa.
Ce ne-a unit inca de la bun inceput a fost o dorinta de a schimba in bine societatea romaneasca. Ne-am propus sa oferim tinerilor cu potential si leaderilor romani instrumente si continut de invatare puternice, testate, dezvoltate de branduri care au confirmat de-a lungul timpului, pentru a-si atinge potentialul maxim in contextele si organizatiile de care apartin.
Toti trei aveam skill-uri si background-uri diferite, ceea ce ne-a ajutat sa acoperim mai multe zone din nevoile unui business aflat la inceput. Eu aveam o experienta puternica de sales dobandita in VIP, Silviu era pasionat de marketing iar Bogdan avea deja experienta in domeniul resurselor umane, lucrand de ceva timp in domeniu.
Care a fost investitia in afacere?
Silviu Martin: Investitia initiala de 5.000 de euro a fost acoperita din rezerve proprii, dar si cu ajutorul familiei. Cel mai important insa, si imposibil de cuantificat, sunt orele si zilele in care am muncit de dimineata pana seara, pana cand am obtinut primul contract. Au fost sapte luni in care am trecut si prin momente grele, in care ne gandeam sa renuntam, pentru ca rezultatele nu apareau.
Cifra de afaceri in primul an de functionare al Enovate a fost in jurul sumei de 10.000 de euro crescand in al doilea an la 100.000 de euro.
In ce masura v-a ajutat educatia antreprenoriala din facultate?
Laura Martin: Pentru mine, in Asociatia Voluntari pentru Idei si Proiecte (VIP) si Business Club - comunitate a VIP focusata pe antreprenoriat - a inceput totul. Activitatea mea de aici a fost o prioritate pe parcursul intregii facultati, aproape. Cand spun prioritate, spun multa pasiune, multa pasiune din nou, mult, mult drag de oamenii cu care interactionam, spun multe ore de sedinte si intalniri, multe proiecte, mult knowledge acumulat, multa experienta si experiente.
Activitatea in VIP si Business Club m-a ajutat sa fundamentez primele notiuni in ceea ce in inseamna antreprenoriat. Am invatat notiunile “hard” - cum ar fi planul de afaceri, atragerea finantarii, bugetare etc.), dar si “soft”. Aici am invatat ca se poate, ca avem cu totii sansa sa facem ceea ce ne dorim, ca vom reusi, atata timp cat vrem, incercam, experimentam, cu multa indrazneala, perseverenta si putina naivitate. Contextul pe care il creezi este vital - contextul extern si intern, mental.
Un al lucru important au fost oamenii pe care i-am intalnit de-a lungul acestui drum. Am legat prietenii atat de profunde in VIP si Business Club, incat am 100% incredere in sfaturile pe care le primesc din partea acestor oameni. Majoritatea sunt antreprenori acum. Imi aduc aminte de intalnirile noastre de-a lungul timpului. Erau si sunt adevarate lectii de business. Puneam pe masa problemele pe care aveam si le dezbateam pe rand. Plecam de acolo cu multa incredere si noi perspective. Priceless!
Noi credem ca de acest lucru au nevoie studentii sau tinerii care vor sa devina antreprenori: un context favorabil pe care ei sa il creeze cu multa dedicare, curaj, si disponibilitate sa experimenteze cai neumblate. Responsabilitatea pentru succesul nostru sta in propriile maini si in dibacia cu care stim sa ne construim viitorul.
Contextul pe care il cream fiecare dintre noi inseamna backgroundul nostru, educatia, expunerea pe care am avut-o, reteaua de oameni pe care ii avem alaturi. Ai nevoie de oameni de incredere care sa ofere sustinere si ajutor ca sa slefuiesti o idee, care sa ofere feedback pe parcursul implementarii si perspective noi.
Contextul inseamna starea psihica foarte buna, increderea, care sa te ajute sa alimentezi dedicarea si curajul. Trebuie sa iti dai voie sa experimentezi, si sa inveti din consecinte, bune sau rele. Astfel, ai toate sansele sa ajungi un “game changer”, de care este atat de mare nevoie in societatea in care traim.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Acest material face parte din seria "Back2School or Back2Business?", un proiect editorial startups.ro dedicat studentilor antreprenori.
Vlad Stan a anuntat oficial Geekcelerator
Acesta este primul accelerator romanesc care ar urma sa faca legatura dintre start-up-urile din Romania si finantatorii din Silicon Valley.
"Acum 12 ani, am construit prima platforma de e-mail. Nu am avut niciun client din Romania, asa ca am considerat-o un esec. Mult timp m-am intrebat ce s-ar fi intamplat daca eram in Silicon Valley. Vrem sa luam echipe de tehnologie care vor sa se lanseze global. Daca vrei sa fii global, trebuie sa fii in Silicon Valley cel putin o data pe an. Discutam cu cateva companii, dar n-avem nicio investitie pana in prezent", a spus Vlad Stan, unul dintre fondatorii Geekcelerator, in cadrul conferintei How to Web.
Ceilalti trei fondatori ai Geekcelerator sunt Catalina Rusu, Maria Diaconu si Sabin Dima.
Acceleratorul are trei sedii (Bucuresti, Berlin si Silicon Valley) si se afla in cautarea primelor companii pe care sa le finanteze.
Finantarea pentru o echipa va fi de 50.000 de euro, iar participatia care va reveni Geekcelerator va fi intre 6% si 20%, in functie de companie. Cele mai multe acceleratoare solicita aproximativ 10% pentru finantarea acordata. Geekcelerator are un fond de doua milioane de euro pentru a investi in start-up-uri.
Echipele de dezvoltatori ale acceleratorului sunt in Bucuresti si la Cluj - Napoca.
Vlad Stan a precizat ca dezvoltarea poate fi impartita si in alte orase, daca va fi nevoie.
Sprijinul oferit de Geekcelerator este in dezvoltarea produsului, in business, in tehnologie si Customer Development.
"Nu sunt mentori, insa, din cand in cand, organizam evenimente la care invitam fondatori cu experienta", a detaliat Vlad Stan.
Pentru selectarea start-up-urilor, Geekcelerator va organiza evenimente de doua zile, pentru a se intalni cu start-up-urile si a vedea daca se potrivesc, si apoi acestea sa isi gaseasca modelul de business potrivit.
Un material startups.ro. Toate drepurile rezervate.
Cristian Ionescu, intoarcerea la antreprenoriat (I)
Dupa noua ani de cariera profesionala intr-o multinationala, Cristian Ionescu (foto), fost Country Cluster Manager la Coface Romania, Slovacia si Bulgaria, a revenit in antreprenoriat si a ales un business care-i valorifica experienta: Expense Reduction Analysts (ERA).
"Am intrat in business la 19 ani, in a doua parte a primului an de facultate, cu trei job-uri scurte, printre care la Mars (maximum sase saptamani), unde am invatat ce inseamna in special sales in industria produselor de larg consum - o factura, o chitanta, sa vinzi pe credit, la termen, cum arata un bilet la ordin, un CEC, cum le incasezi, cum prezinti produsele proprietarilor de supermarketuri Bucuresti. A trebuit sa merg in paralel. La scoala invatam teorie, dar nimic practic. Facultatea m-a ajutat sa inteleg un pic mecanismele economice", spune pentru startups.ro, Cristian Ionescu, Country Manager si Managing Partner la Expense Reduction Analysts (ERA).
El a urmat intre anii 1992 - 1997 cursurile facultatii de Relatii Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti.
"In 1994, sub conducerea lui John Gibb, am preluat administrarea fabricii de uniforme militare de la Petresti, satul unde s-a nascut Elena Ceausescu. Era una dintre fabricile cel mai modern utilate din Romania, la ora aceea", spune Cristian Ionescu.
El a administrat aproximativ un an fabrica unde lucrau in jur de 200 de angajati implicati in productia de uniforme militare pentru furnizorul oficial al armatei britanice si al celei NATO.
Intre anii 1994 si 1996, in paralel cu administrarea fabricii, Cristian Ionescu a administrat si niste magazine generaliste din Bucuresti, afacere in care era asociat cu John Gibb (n. red. - in prezent stabilit in Romania, fiind unul dintre prietenii si mentorii lui Cristian) si Natech Corporation (unicii distribuitori ai ciocolatei Cadbury in Romania).
Insa, parteneriatul de business nu a rezistat, iar la jumatatea lui 1996 Cristian Ionescu si-a deschis primul magazin propriu de fashion, la indemnul si sustinerea unor furnizori cu care lucra.
Intre anii 1998 si 2000, pe langa magazinele de fashion, el s-a implicat si in Strada Design, un distribuitor national de incaltaminte, in care s-a asociat cu Dorin Borsa, unul dintre dintre directorii de la Leonardo (infiintat in 1994), si cu Pitti Capital, un producator italian de incaltaminte. Pe langa produsele companiei italiene, Strada Design a importat si incaltaminte de la UB Corporation, un conglomerat indian.
Intre anii 1996 si 2000, distributia de incaltaminte si imbracaminte a fost un business profitabil, in ciuda taxelor mari la comertul din afara Europei si a devalorizarii leului, deoarece concurenta era redusa pe segmentul medium-high.
"Perioada 1998 - 2000 a fost caracterizata de o volatilitate extrem de ridicata, inflatia era foarte puternica, iar platile se efectuau, ca si acum in Romania, cu mare dificultate. Toata lumea traia pe spinarea producatorilor si furnizorilor", explica Cristian Ionescu.
Alte probleme in business-ul de fashion, atat pe partea de retail, cat si in distributie, erau legate de produsele de contrabanda si de lipsa clasei medii careia se adresau.
La inceputul anilor 2000, asociatul italian si cei doi romani au infiintat un retailer de incaltaminte pentru care au facut un parteneriat cu retailer-ul italian Marco Gabrielli Luigi (EMMEGI). Sub brandul Scarpaland, au deschis trei magazine, doua in Bucuresti (cel mai mare avea vreo 250 mp) si unul in Iasi (Iulius Mall).
In 2000, din cauza divergentelor dintre partenerii italieni, firma s-a destramat, iar Cristian Ionescu a ramas asociat cu EMMEGI, in retail, noua firma fiind Christie's Corporation.
"Experienta era mai faina in retail decat in distributie, nu trebuia sa alergi atat de mult. Pe distributie, era o mare haituiala de a recupera bani. In retail te ocupi mai mult de decoratiuni, Customer Service, training de personal", adauga Cristian Ionescu.
Nu au mai deschis insa alte magazine, in afara de cele trei, pentru ca, desi erau profitabile, nu acopereau soldurile, platile din facturile initiale, si mereu ramaneau cu stocuri, la care faceau discount-uri. Pe langa magazine, Christie's Corporation mai facea si distributie pentru marii retaileri de fashion de pe segmentul premium. Apogeul acestui business a fost in 2001, cand au ajuns la 50 - 60 de angajati.
"La un moment dat, ne-am dat seama ca nu mergeam in directia potrivita. In 2002 a inceput sa scartie, am inceput sa mai inchidem din spatii si mi-am dat seama ca nu ma mai regaseam in business-ul acesta", precizeaza Cristian Ionescu.
Pana atunci, Cristian Ionescu incercase tot ce a putut pe segmentul de incaltaminte: impreuna cu partenerii italieni, a avut si o mica fabrica si a importat piele pentru micii producatori din Spania si Turcia.
"In 2002, am incercat sa aduc brandul Batta, cel mai mare retailer de incaltaminte la nivel global - vindeau atunci un milion de perechi de pantofi, pe zi. Erau niste vremuri salbatice: master franciza pentru Romania era de 100.000 de euro. Ne depasea, nu erau credite bancare, nici scrisori de garantie, nu se dadeau nici acreditive, decat in conditii si cu costuri prohibitive", spune Cristian Ionescu.
Urmatorul nivel in business
La sfarsitul anului 2002, la 29 de ani, Cristian Ionescu simtea nevoia unei noi provocari, deoarece, dupa aproape sapte ani in retail, nu-i mai placea ceea ce facea si nu se vedea iesind la pensie din aceasta afacere. Pe langa provocarile din business, in acel an, starea lui negativa a fost accentuata de decesul tatalui sau, Gheorghe Ionescu (n. red - inginer de instalatii; a lucrat la TIAB, Trustul de Intalatii si Automatizari Bucuresti), care i-a ramas "etalon si model".
"In 1989, cand a plecat din TIAB, a inceput diverse afaceri. El era numarul doi, dupa directorul general. Taica-meu era foarte intreprinzator, dar a crescut, a fost educat si a trait in epoca comunista. Cred ca a avut una dintre primele 100 de firme inregistrate in Romania. El m-a indemnat sa fac ceva practic. Cand a murit, mi-am pierdut entuziasmul si pasiunea. Cand se intampla asta, pierzi tot, pentru ca in business greutatile si obstacolele sunt majore", detaliaza Cristian Ionescu.
La sfarsitul lui 2002, el si-a fixat ca obiectiv pentru anul urmator sa se angajeze, pentru prima oara, ca director intr-o multinationala. In ianuarie 2003, si-a trimis CV-ul celor catorva companii de executive search din Romania. Dupa mai multe oferte de lucru, unele in fashion, in iulie 2003 a fost contactat de o companie austriaca de head hunting, care i-a propus sa lucreze in servicii financiare. A parcurs mai multe etape, iar in septembrie 2003 a aflat ca este vorba despre Coface Intercredit.
"Intre timp, in 2003, am mai inchis din magazinele neprofitabile si am ramas cu un business sustenabil, care imi asigura un venit constant lunar bun", precizeaza Country Managerul ERA.
"Identitatea" Coface
Cand Cristian Ionescu a preluat Coface Romania, in noiembrie 2003, compania era prezenta din 1996 in tara noastra, avea sase angajati (cu varste intre 22 de ani si 26 de ani), oferea doua tipuri de servicii (rapoarte despre firme si colecta creante) si avea o cifra de afaceri de 398.000 de euro.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Cristian Ionescu si-a inceput cariera antreprenoriala la 19 ani, in primul an de facultate.
Timp de aproape sapte ani, in anii '90, a fost implicat in domeniul fashion, de la retail la distributie si mica productie.
Noua ani la lucrat la Coface Romania, fiind cel care a dezvoltat compania in tara noastra.
Anul acesta a decis sa revina la antreprenoriat si a lansat un business care-i valorifica experienta: Expense Reduction Analysts.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Concordia a investit 18.000 de euro intr-o cafenea, in Bucuresti
Bogdan Braicu, Managing Director al acestei organizatii umanitare, spune ca suma va fi recuperata in maximum trei ani, iar cifra de afaceri in primul an va fi de 110.000 de euro.
"Dupa primele luni de functionare ale Concordia Bakery, ne vom putea gandi la o viitoare locatie", adauga Bogdan Braicu.
Cafeneaua Concordia Bakery este amplasata in zona Pietei Victoria din centrul Bucurestiului, se mentioneaza in comunicatul de presa. Spatiul are o suprafata de aproximativ 110 mp (cautarea acestuia a inceput acum un an si a fost gasit acum sase luni).
Concordia Bakery are trei angajati, produsele fiind realizate in laboratorul-atelier din Ploiesti.
In acest laborator sunt realizate 30 de tipuri de produse, productia incepand anul trecut, in martie. Zilnic, se produc in jur de 500 kg paine, la care se adauga produsele de patiserie, in functie de cerere.
Bogdan Braicu estimeaza ca, zilnic, cafeneaua va avea vanzari in valoare de 1.300 de lei si un volum de 200 de paini.
Pe langa cafenea, de anul trecut, organizatia umanitara ofera servicii de catering, solicitarile fiind din partea centrelor de birouri, gradinitelor, organizatorilor de evenimente si teambuilding-uri si din partea firmelor din HoReCa (hoteluri - restaurante - catering).
Managing Director-ul Concordia spune ca la sfarsitul anului viitor vor intra pe profit cu laboratorul si cu serviciul de catering.
Toate fondurile rezultate din aceste activitati sustin cursurile atelierului de brutarie, prin care tinerii pot obtine diplome recunoscute de catre CNFPA (Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor) si in Uniunea Europeana, pentru meseriile de brutar si patiser-cofetar.
Atelierul de brutarie este un curs de formare profesionala din cadrul Scolii de meserii Concordia, situata in Ploiesti. Acesta dispune de 24 de locuri, anual, cursurile incepand acum doi ani.
Scoala de meserii Concordia are 72 de locuri, pentru calificarile brutar-patiser, tamplar, horticultor-agricultor, bucatar si ospatar. La cursuri pot participa si tinerii cu o situatie materiala precara, nu doar cei asistati de organizatia umanitara. Un curs dureaza intre un an si doi ani, in functie de calificare.
Scoala a fost realizata in urma unui premiu in valoare de un milion de euro primit de la Baumax. Aceasta dispune de un internat cu 24 de locuri si de locuinte sociale pentru tinerii asistati din cadrul organizatiei umanitare. Cheltuielile anuale pentru un tanar asistat la scoala sunt de circa 3.000 de euro.
Concordia a fost fondata in 1992, obiectivul fiind recuperarea si reintegrarea sociala a copiilor si tinerilor din medii defavorizate. In prezent, Concordia ocroteste peste 400 de copii si tineri, in centrele sociale din Bucuresti si judetul Prahova. In paralel cu centrele, Concordia are gradinita proprie, scoala de meserii, proiecte educationale, pe termen scurt si mediu, pentru responsabilizare ecologica, sociala, incurajare si stimulare a practicarii activitatilor artistice si sportive.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Program de leadership pentru studenti, la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Cea de-a noua editie a Leaders Education, program de leadership pentru studenti derulat de Fundatia Leaders, va avea loc in perioada 8 noiembrie – 6 decembrie, la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul UTC Bucuresti.
“Leaders Education mizeaza pe educatia prin leadershipul de calitate oferita prin sustinerea si colaborarea dintre cei care sunt liderii societatii actuale si cei care maine le vor lua locul”, se mentioneaza in comunicatul de presa.
Studentii cu varste curpinse intre 18 ani si 25 de ani, care isi doresc sa iasa din barierele impuse de sistemul de invatamant si sa ia contact cu lideri din diverse domenii, pot aplica la program aici.
Programul are o structura ce imbina cursuri de leadership si sesiuni inspirationale cu lideri romani, aducand astfel in fata studentilor traineri si oameni din mediul de afaceri care au reusit in domeniul in care activeaza.
Printre cei care vor vorbi in fata studentilor se numara: Raed Arafat - fondator SMURD; Florin Furdui - Country Manager Portland Trust; Ilona Lixandru - Director Organizare si Resurse Umane Lafarge Romania; Iulian Chiculita - PR and Social Media specialist F64; Gabriela Nahoi - Director Operatiuni Betoane Lafarge Romania.
Fata de editiile trecute, organizatorii programului spun ca au imbunatatit curricula si au adaugat jocuri interactive pentru tematica fiecarei sesiuni: Bazele leadershipului, Valori, Comunicare, Echipa si Time Management.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
De la freelancer in naming, la construirea unui business in domeniu
Raluca Gavrilescu (foto) a lucrat timp de trei ani ca freelancer in naming si copywriting, pana la mijlocul anului trecut, cand s-a inregistrat ca PFA. Pana in 2011, cei mai multi clienti veneau din colaborarea cu agentiile de publicitate si cele de branding, insa a inceput sa lucreze mult si cu antreprenorii.
Raluca Maria Gavrilescu a aflat prima data de naming acum sase ani, cand era copywriter intr-o agentie de publicitate din Iasi, si a facut o pasiune pentru acest domeniu.
"Naming-ul este una dintre cele mai mari provocari la nivel de limbaj pe care le-am gasit in copywriting. Naming-ul este provocarea maxima, in primul rand, de-a gasi numele potrivite si, poate, diferite. Apoi, pentru start-up-uri, este foarte important sa fie niste nume libere pe domenii .com si provocarea de a convinge clientul sa fie curajos in privinta numelui, pentru a-l ajuta in business", spune pentru startups.ro Raluca.
Acum zece ani, ea a devenit studenta la Sectia Engleza - Spaniola de la Facultatea de Litere a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" (Iasi).
"In momentul in care am dat la facultate, ma pasiona extrem de mult literatura. Imi placea foarte mult, cum imi place si acum, studiul limbii si exprimarea artistica, creativa. Doream sa descopar mai multe despre scrisul creativ, sa devin un scriitor, probabil. Iata ca am ajuns un scriitor de foarte putine cuvinte", completeaza Raluca.
In 2005, in anul trei de facultate, ea cauta un mijloc sa castige bani din ceea ce stia si a gasit raspunsul in cartea "199.000 de lei" a lui Beigbeder - copywriter.
Primul loc in care a lucrat a fost agentia de spoturi radio Media Zone Productions, timp pentru un an, dupa care s-a mutat la agentia Zero, pentru inca un an, si in ultimul an ca angajat, a fost director de creatie la trustul de presa Terra. Toate aceste firme sunt din Iasi, orasul natal al Ralucai.
"Am renuntat la facultate pentru ca intr-o agentie din Iasi, pe vremea aia, se lucra de dimineata pana seara si n-aveam timp sa ajung la cursuri", adauga Raluca.
In schimb, in aceasta perioada, ea a facut multe training-uri si workshop-uri in publicitate si comunicare, printre cele mai importante fiind un mentorship la Leo Burnett, in 2006, timp de o luna.
"A fost un concurs la care au participat 600 si ceva de tineri si am avut norocul de a intra in cei 25 care au mers in Bucuresti. O luna am invatat cate putin din toate domeniile conexe publicitatii si branding-ului. Datorita lor am descoperit avantajul de a-mi deschide o afacere pe o nisa si cat de important este sa ai foarte multa pasiune pentru ceea ce faci si sa-ti doresti sa faci un lucru, nu sa-ti doresti sa faci bani. Daca scopul tau este sa faci naming, cum a fost in cazul meu, s-a intamplat sa castig din asta. Pana atunci, ma gandeam ca poate intr-o zi voi avea agentia mea de publicitate, dar nu eram convinsa cum se va realiza lucrul acesta", detaliaza Raluca.
Prin anii 2006 - 2007, cand lucra intr-una din agentiile din Iasi, Raluca a avut pentru prima data nevoie sa creeze un nume pentru un client. In acel moment, a cautat o metodologie corecta de-a face naming, pentru ca in Romania nu existau materiale de profil. A gasit un astfel de manual publicat de Igor International, una dintre cele mai mari agentii din domeniu.
"Mi-am dat seama ca foarte multe lucruri de-acolo se pot adapta, pentru ca limba este in continua schimbare si piata este in continua schimbare", adauga Raluca.
Reluarea studiilor universitare si business-ul de acum
Acum patru ani, cand s-a hotarat sa faca mai mult naming, Raluca s-a intors sa-si finalizeze studiile.
"Nu puteam deveni specialist fara studii. Desi aveam diplome, certificate in domeniul meu, n-aveam cum sa n-am nicio facultate terminata. Initial, nici nu voiam s-o mai termin, dar apoi am descoperit, odata cu maturizarea, ca este important si acest aspect. Acum trei ani, cand m-am intors sa termin facultatea, mi-am dat seama ca ar fi fost bine sa fac asta mai devreme, ca sa ma pot specializa si mai mult in naming. Am descoperit in anul patru de facultate ca m-ar fi ajutat foarte mult in naming cursurile de semantica, o ramura a lingvisticii care aprofundeaza foarte mult efectele cuvintelor asupra oamenilor", mentioneaza Raluca.
Lucrarea de licenta si-a facut-o chiar pe naming, cu profesoara de lingvistica, sustinand-o acum trei ani, iar acuum isi doreste sa mai faca niste studii universitare de lingvistica cognitiva in Anglia.
Cand s-a intors la facultate, in anul 2008, ea incepuse sa lucreze pe cont propriu si stia ca vrea sa faca mai mult naming. Deja isi lansase site-ul Gavrilescu.com, unde a postat articole teoretice si practice despre cum se poate alege un nume.
"Neexistand continut despre naming in limba romana, in 2008, am reusit sa creez acest continut, odata in lucrarea de licenta, si, apoi, pe site. Sunt foarte multe concluzii pe site trase dupa lucrul cu clientii si cercetarea in domeniul respectiv", precizeaza Raluca.
Ea a incercat si sa se mute in Bucuresti, a fost o saptamana la o agentie, dar si-a dat seama ca mai interesant este sa se intoarca in Iasi si sa faca ceva acolo unde exista o nevoie mai mare de servicii de naming si de copywriting.
"Probabil asa pot colabora mai usor cu o agentie din Bucuresti. In momentul acesta, pot lucra oriunde in lume, nu este nevoie decat de un laptop si de-o conexiune la internet", subliniaza Raluca.
Ea colaboreaza cu agentii de publicitate din Bucuresti si din Moldova, printre care Grapefruit si Godmother. Impreuna cu agentiile de publicitate, Raluca le ofera clientilor servicii full service.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Raluca Gavrilescu face naming de sase ani, afland despre acest domeniu pe vremea cand era copywriter.
Pana in prezent a creat circa 200 de nume, pentru companii si produse.
Cea mai mare provocare in naming este de a convinge clientul sa aleaga un nume curajos.
Perioada de realizare a unui proiect dureaza aproximativ o luna, cel mai scurt proiect al Ralucai fiind de doua saptamani, iar cel mai lung de trei luni.
Pana anul trecut, cei mai multi clienti veneau din colaborarea cu agentiile de publicitate si cele de branding, insa din 2011 a inceput sa lucreze mai mult cu antreprenorii.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Acest material face parte din seria "Back2School or Back2Business?", un proiect editorial startups.ro dedicat studentilor antreprenori.
In direct marketing, a fi relevant pentru clienti inseamna a aduce valoare
Pentru a face acest lucru, Frans Reichardt, Chief Customer Ambassador (CCA) la Reichardt&Company, le recomanda marketerilor sa nu faca ceea ce cred ei ca stiu mai bine, ci sa-si asculte clientii si sa nu le ignore ideile.
Frans Reichardt a dat drept exemplu, in conferinta RoDirect 2012, un magazin de piese si accesorii pentru biciclete si automobile din Olanda, unde era un afis care indemna clientii sa comande online. El a fotografiat afisul, a publicat fotografia pe Facebook, iar cei mai multi dintre marketeri, unii chiar cu multa experienta, au spus ca este stupid si inutil.
"Pare o idee stupida, dar cand asculti explicatia, nu mai este, ci este chiar util", a subliniat Frans Reichardt.
Explicatia vanzatoarei din magazin in legatura cu acel afis a fost ca, din cauza suprafetei magazinului, nu au toate produsele disponibile in acea unitate, dar, daca acestea sunt comandate online, le pot fi aduse clientilor in acel magazin sau la domiciliu, lucru pentru care ar fi platit o taxa in plus.
Alt exemplu de relevanta este magazinul online moo.com in ale carui e-mail-uri automate este scris ca acela este doar un mesaj automat si daca cineva vrea mai multe informatii, atunci sa-i contacteze.
Alta lectie de "iubire" fata de clienti este ca motivatiile companiei sa fie orientate de la cele interne (cifra de afaceri, profit) la cele care vin din exterior.
De exemplu, pentru a-si eficientiza afacerea, firmele pot taia costuri care, de fapt, sunt servicii pentru clientii. Daca clientii nu mai primesc acele servicii, de exemplu, call-center, atunci s-ar putea sa nu mai cumpere, ceea ce afecteaza veniturile si profitul companiei.
"Oamenii pot ajunge sa vorbeasca cu un calculator, in loc sa vorbeasca cu un om. Marketerii nu stiu cat sufera clientii lor din acest motiv. Direct marketing-ul poate face o schimbare in bine in viata clientilor. Cu toate acestea, angajatii de la call-centere au cele mai reduse salarii, ei, care sunt cel mai aproape de client. Ar trebui sa trecem de la motivatiile de business, precum profit, la cele de a multumi clientii. Daca trecem la gandirea ca driverii afacerii vin din exterior, atunci putem creste si profitul", a detaliat Frans Reichardt.
Loialitatea marketer-ului fata de client este o alta lectie de "iubire" a companiei.
"Toti marketerii pe care ii stiu sunt ocupati cu loialitatea clientilor, dar niciodata sa o dovedeasca ei. La fel ca in orice relatie, loialitatea trebuie sa o dovedesti zilnic, nu este ceva pe care o castigi fara sa o dai. Cum sa le cerem oamenilor sa ne fie loiali, daca noi nu le suntem? Ce ne opreste sa luptam pentru clienti este gandul ca, probabil, altii din companie n-o fac. Marketerii ar trebui <sa se ridice> si sa faca o schimbare, daca chiar cred in acel lucru. Poti copia ceea ce functioneaza la altii. Da-le clientilor tai un sentiment bun", a explicat Frans Reichardt.
El a facut cele trei recomandari pornind de urmatoarele aspecte: cei din direct marketing tind sa uite ca au de-a face cu oameni; studiile au dovedit ca, daca pacientii sunt ingrijiti cum trebuie si li se da atentie, atunci se insanatosesc mai repede.
"Trebuie sa redefinim modul in care-i privim pe clienti. In cei 18 ani de cand fac direct marketing, n-am intanit niciun marketer care sa spuna <Frans, ceea ce facem aici este sa-i enervam pe clienti>, dar adevarul este ca asta facem. In direct marketing, oamenii nu ne plac, dar le place atunci cand le dam ceva de care au nevoie. A acorda atentie si dragoste, chiar functioneaza", a subliniat Frans Reichardt.
El le-a recomandat marketerilor cartea "Love your pacients", chiar daca aceasta este pe domeniul medical, pentru ca multe idei de-acolo pot fi adaptate.
"Studiile au dovedit ca, daca pacientul are o relatie buna cu doctorul, nu il va da in judecata pe un doctor, chiar daca acesta greseste, dar se comporta bine cu el", a adaugat Frans Reichardt.
El a mai spus ca este important ca firmele sa schimbe atitudinea din direct marketing, pentru ca tendinta este sa fie amendate firmele care trimit mesaje nesolicitate.
"Cand oamenii iti spun ca nu vor sa primeasca acele informatii, acum nu li se intampla nimic companiilor, dar va veni legislatie pentru asa ceva. Suntem in mijlocul unei revolutii tacute. Acum 18 de ani cand am inceput direct marketingul, trimiteam multe materiale clientilor si nu ne pasa prea mult de acestia. Datorita internetului, a inceput o evolutie tacuta: oamenii se pot informa mai bine decat inainte, pot verifica review-uri, pot dialoga unii cu altii si vorbesc despre noi. Asa ca ar fi bine sa ne asiguram ca suntem buni cu clientii nostri, altfel ii pierdem", a completat Frans Reichardt.
El a mentionat ca firmele ar putea fi percepute ca mai putin agresive, daca le-ar cere clientilor permisiunea sa le foloseasca datele si acele canale de comunicare (e-mail, telefon, behavioral marketing).
"Ne este frica sa le cerem permisiunea clientilor nostri, pentru ca unii ar spune <Nu>, dar, daca le cerem permisiunea, unii ar fi mai deschisi decat altii. Regulile, clientii si reglementarile ne vor obliga sa schimbam direct marketing-ul", a precizat Frans Reichardt.
Cele mai importante tendinte
Gabriel Sora, Head of Mobile Marketing la Saatchi&Saatchi X, a spus ca o tendinta, care este necesara si de adoptat in cel mai scurt timp, este nisarea, personalizarea si identificarea clientului in cele mai profunde atribute ale sale.
Alte tendinte mentionate de Gabriel Sora sunt:
- de a-i implica pe clienti, nu doar de a-i informa;
- de a te adapta la modul de interactionare a clientilor: brandurile sa devina mai sociale si locale, sa se duca acolo unde sunt clientii lor;
- informatiile din social media trebuie corelate cu baza de date interna;
- integrarea datelor de baza din social media cu CRM-ul (Costumer Relantionship Management).
Gabriel Sora a subliniat ca pe Facebook efortul de comunicare devine tot mai scump, dand ca exemplu introducerea butonului Promote.
Elena Buhus, sef serviciu Marketing Direct la BRD Finance, a mentionat ca, spre deosebire de acum cativa ani, in prezent, este nevoie de Costumer Experience Management (CEM), nu doar CRM.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Bazele de date sunt principalul motiv pentru care nu se dezvolta piata de direct marketing
Marian Seitan, General Manager la Mediapost Hit Mail, spune ca bazele de date sunt o problema de incredere, reprezentantii firmelor dorind sa fie siguri ca, daca ii permit altei firme sa-i faca o baza de date, atunci aceea este doar pentru ei.
Marian Seitan a mentionat, in conferinta RoDirect 2012, ca probabil peste cinci ani, pentru direct marketing se vor folosi notificarile sau mesajele de tip aplicatii, care vor fi trimise de pe telefonul mobil si care tin cont de locul unde se afla acea persona.
"Acest lucru creste nevoia de relevanta a comunicarii directe pentru care trebuie sa ai o baza de date completa si creste nevoia de skill-uri de administrare si segmentare a bazelor de date. Oamenii nu stiu sa administreze bazele de date si nu este perceputa aceasta nevoie", a subliniat Marian Seitan.
El a mentionat ca un client din bazele de date ale companiilor este de sapte ori mai ieftin sa fie pastrat decat de castigat unul nou, iar bazele de date de inchiriat ("liste") sunt putine si sarace in informatii.
Seitan a precizat ca problemele cu bazele de date proprii sunt legate de modul in care acestea sunt realizate:
- mecanismul de culegere: acum cativa ani a aparut un disclaimer (o atentionare) ca nu vor fi impartite informatiile din baza de date cu alta companie, ceea ce incetineste piata, pentru ca firmele nu pot imparti bazele de date;
- administarea dovezii acord expres si neechivoc, care trebuie pastrata cu mare atentie;
- coerenta sau strategia de constructie, care nu exista;
- design-ul bazei de date: tabelele sa se lege intre ele, astfel incat sa se poata face cat mai bine selectiile;
consolidarea diverselor baze de date; s-au facut niste pasi in aceasta directie, dar este foarte departe de ceea ce ar trebui.
"Bazele de date sunt principalul motiv pentru care piata de direct marketing din Romania este la 1,5 euro per locuitor", a subliniat Marian Seitan.
El a enumerat printre problemele de utilizare a bazelor de date proprii: istoria tranzactionala, segmentarea, data mining, curatenie (sunt multiplicate, nu exista o standardizare, nu se pot suprapune), imbogatirea bazei de date (de exemplu, clientiilor activi, care interactioneaza cu firma cel putin o data pe an, li se poate solicita e-mail-ul) si geocodarea.
Marian Seitan a precizat ca in cazul bazelor de date B2B de inchiriat situatia sta mai bine in tara noastra decat tarile dind vest, dar este doar 20% din piata de direct marketing. Aceste baze de date includ: informatiile standard, middle manageri, numarul de PC-uri, numarul de masini, adresele de e-mail si informatiile "dedicate".
El a mai spus ca sursele de baze de date B2C de inchiriat sunt brokerii (cea mai buna sursa), urmati de publisheri, operatori telecom, firmele de mail order/e-commerce si retaileri.
Marian Seitan a precizat ca, pentru curatarea bazelor de date, cel mai bine este ca acest lucru sa se faca la intratrea datelor in sistem.
De asemenea, bazele de date ar trebui curatate cand se lanseaza un proiect Customer Relation Management (CRM), cand fuzioneaza doua sau mai multe companii (pentru a consolida baza de date) si inainte de operatiuni precum analiza zonei de influenta comerciala suprapusa peste baza de date de clienti si analiza densitatii de clienti pe segmente geografice.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
.gif)
