Chiriile birourilor din Bucuresti nu au ajuns inca la limita inferioara
Potrivit lui Bogdan Sergentu, Head of Valuations si Consulting la DTZ Echinox, situatia este intalnita mai ales in zonele semicentrale din Capitala, unde se asteapta scaderi de aproximativ 5% pana la sfarsitul acestui an, pe fondul livrarilor anuntate anul acesta.
"Gradul mare de ocupare din centrul orasului insa, coroborat cu nivelul crescut de interes al sectorului corporate, pot duce anul viitor si in 2012 la cresteri ale chiriilor, cu atat mai mult cu cat livrarile anuntate in 2011 sunt cu 35% sub nivelul celor de anul acesta", spune Bogdan Sergentu, intr-un comunicat de presa.
Conform unui studiu al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox, in prezent, fata de anul trecut, chiriile pentru spatiile de top din Bucuresti s-au redus cu 17,4%, ajungand la 19 euro/mp/luna.
Suprafata mare de spatii livrate in al doilea trimestru din acest an a facut ca rata de disponibilitate pentru birourile din Capitala sa creasca cu 0,8%, pana la 18,9%.
Tendinta de majorare a ratei de disponibilitate se va mentine pe tot parcursul acestui an, deoarece se preconizeaza ca vor fi gata spatii cu o mare suprafata, precum Platinum Business&Convention Centre, Swan Office Park (faza I) si Nusco Tower.
In prezent, suprafata de spatii disponibile in Bucuresti este de aproximativ 310.000 mp, estimandu-se ca va ajunge la aproximativ 340.000 mp spre sfarsitul acestui an.
Conform studiului Property Times Q2 al DTZ, in Europa, in trimestrul al doilea din acest an, chiriile in spatiile de top au crescut cu 1% fata de trimestrul anterior, fata de un avans de numai 0,4%, in trimestrul intai.
"Aceasta reprezinta o schimbare semnificativa fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand chiriile scadeau cu 5,7%", se mai spune in comunicatul de presa.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Care sunt consecintele modificarii Codului Fiscal
Andrei Tercu, Senior Consultant in cadrul Tax Advisory la Mazars, spune ca sunt semne ca firmele isi vor modifica politica salariala, ca urmare a costurilor suplimentare care pot aparea daca o activitate independenta este reclasificata drept una dependenta.
Aceasta reclasificare poate aparea dupa ce, de la 1 iulie, anul acesta, a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta (OUG) nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, unde sunt preluate si adaptate unele dintre normele de aplicare ale Codului Fiscal (art. 55).
Pentru ca o activitate independenta sa fie reconsiderata dependenta, aceasta trebuie sa indeplineasca cel putin unul din urmatoarele criterii (art. I punctul 1 al OUG 58):
• beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta (atributiile care ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru);
• in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea;
• beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
• platitorul de venituri suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare - detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
• platitorul de venituri suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;
• orice alte elemente care reflecta natura dependenta a activitatii.
Daca o activitate este reconsiderata drept dependenta, atat platitorul cat si beneficiarul de venit datoreaza, in solidar, impozit pe venit si contributii sociale obligatorii, care sunt recalculate. In acest sens, se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza.
Consecintele reclasificarii activitatii independente
"Faptul ca aceste prevederi au fost preluate si in Codul Fiscal poate indica o posibila viitoare intensificare a controalelor fiscale cu privire la tratamentul aplicat platilor de venituri catre persoane independente, dar in aceasta privinta autoritatile fiscale si cele ale muncii vor trebui sa colaboreze mai mult decat o fac in prezent. Totusi, aceste modificari ofera autoritatilor o mai mare libertate de evaluare a activitatilor independente, ceea ce duce la cresterea riscului de recalificare in functie de conditiile specifice de desfasurare a activitatilor evaluate", spune pentru startups.ro Andrei Tercu de la Mazars.
Astfel, colaborarea cu o firma a persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale sau a intreprinderilor familiale, pe baza unui contract de prestari servicii, poate fi reconsiderata din activitate independenta drept dependenta, iar aceste firme sa fie nevoite sa plateasca contributii sociale, ceea ce reprezinta un cost suplimentar.
"Rezulta astfel o crestere a poverii fiscale, atat pentru tertul platitor de venit, cat si pentru PFA ca si beneficiar al venitului", spune pentru startups.ro Luminita Gabriela Floroiu Hosu, Manager General la Expert Star Consulting.
Ca urmare a acestor preluari in Codul Fiscal, de la 1 iulie, contributiile suplimentare pe care un agajator le va avea de platit pentru un angajat, in cazul recalificarii activitatii unei PFA in activitate dependenta, sunt cu aproximativ 30% mai mari decat daca aceasta activitate ar fi ramas independenta.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
De la 1 iulie acest an, a intrat in vigoare OUG nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Preluarea unora dintre normele de aplicare ale Codului Fiscal (art. 55) si adaptarea lor pot duce la reclasificarea activitatilor independente in dependente.
In veniturile salariale impozabile intra contravaloarea tichetelor cadou, a celor de cresa, a celor de vacanta si a celor de masa, precum si a platilor compensatorii, acordate ca urmare a concedierilor colective sau acordate potrivit legii, tuturor acestora aplicandu-li-se cota de 16%.
In Codul Fiscal s-a introdus definitia drepturilor de autor, preluata din legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.
O alta modificare este reducerea cu 50% a cotelor de cheltuieli deductibile ce pot fi deduse la stabilirea venitului net impozabil din drepturile de proprietate intelectuala.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Studiu: in 15 ani vor aparea 189 de companii multinationale cu capital majoritar romanesc
Conform studiului "Emerging multinationals: The rise of new multinational companies from emerging economies" al PricewaterhouseCoopers (PwC), aceste firme vor aparea in urmatorii 15 ani.
Datele au la baza studiul "Emerging multinationals: The rise of new multinational companies from emerging economies" realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC).
PwC a folosit tehnici econometrice pentru a estima numarul de companii multinationale noi care vor aparea in urmatorii 15 ani, luand in considerare 15 tari emergente, se arata in comunicatul de presa.
Tarile analizate au fost Argentina, Brazilia, Chile, China, Ungaria, India, Malaysia, Mexic, Polonia, Romania, Rusia, Singapore, Coreea de Sud, Ucraina si Vietnam.
Romania se va situa la acelasi nivel cu Ucraina (192 de companii multinationale noi in acelasi interval) si Ungaria (221).
Cele mai multe companii multinationale noi in regiunea Europei Centrale si de Est vor proveni din Rusia (930) si din Polonia (287).
Potrivit studiului PwC, peisajul economiei globale se va schimba in urmatorii 15 ani, pe masura ce tot mai multe companii multinationale chineze si indiene vor cauta sa se extinda pe pietele externe. In plus, vor exista din ce in ce mai multe companii multinationale provenind din Singapore, Malaiezia si Coreea de Sud.
"Ne putem astepta ca multe companii din zone emergente dinamice (India, China, Rusia, Asia de Sud-Est) sa investeasca in Romania, pentru a obtine acces <low-cost> la piata Uniunii Europene. Firmele romanesti vor fi astfel supuse unei concurente sporite, intrucat multinationalele din tarile emergente reprezinta competitori mult mai agresivi decat cei traditionali din Europa de vest. Pentru a supravietui, multinationalele romanesti vor trebui sa atinga rapid o masa critica care sa le permita sa reziste acestor noi competitori. Aceasta presupune ca, in afara de ocuparea unei pozitii puternice pe piata romaneasca, firmele romanesti vor trebui sa aiba in vedere si extinderea pe piete externe profitabile, oriunde ar fi acestea", spune Alexandru Lupea, Partener, Servicii de Audit, Liderul Grupului pentru Industria Energetica, Miniera si Utilitati din cadrul PwC Romania.
Numarul companiilor care s-au extins din statele emergente pe plan international a crescut in ultimii cinci ani, datorita accelerarii procesului de globalizare, dar si a impactului revolutiei tehnologiei comunicatiilor si informatiei. Este de asteptat ca aceasta tendinta sa continue in urmatorii 15 ani, pe masura ce noile companii multinationale din economiile emergente devin tot mai proeminente la nivel global.
Unele dintre aceste multinationale vor deveni lideri ai domeniilor lor de activitate si vor necesita servicii la nivel global, precum serviciile de intretinere si suport al retelelor IT si telecom.
"Multe dintre noile companii multinationale se orienteaza direct catre pietele dezvoltate, spre deosebire de practica de pana acum de a-si deschide filiale in tarile vecine. Aceste noi companii multinationale sunt axate tot mai mult pe sectorul serviciilor pentru afaceri sau pe cel industrial cu valoare adaugata mai mare, spre deosebire de domeniile traditionale ale tarilor emergente - extractia de resurse naturale", adauga Alexandru Lupea.
Se asteapta ca din India sa provina cele mai multe companii multinationale noi, depasind umarul celor chineze. Se estimeaza ca in jur de 2.200 de companii indiene vor deschide operatiuni in afara tarii in urmatorii 15 ani.
Tarile latino-americane analizate (Argentina, Brazilia, Chile si Mexic) se asteapta sa genereze mai putine companii multinationale, iar economiile sud-est asiatice orientate catre export (Malaiezia si Singapore), Rusia, al carei principal avantaj il reprezinta bogatia resurselor naturale, si recent industrializata economie sud-coreeana, se estimeaza ca vor genera in continuare un mare numar de companii multinationale.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Proffice are 100 de clienti pentru un nou produs, cafeaua Polti
Acest brand a fost introdus in portofoliul diviziei de distributie a grupului RTC la inceputul acestei luni, lansarea catalogului fiind facuta acum doua saptamani, iar distributia de cateva zile.
Pe segmentul aparatelor de cafea si cafea capsule, Polti va fi reprezentat in Romania, in calitate de importator oficial, de RTC Proffice, se arata in comunicatul de presa.
"Clientul poate utiliza in mod gratuit aparatul atata timp cat cumpara 100 de capsule. Daca consumul lunar este mai mic, clientul poate alege sa isi cumpere expresorul si sa isi aleaga frecventa de cumparare a capsulelor. Dintre cei 100 de clienti de pana acum, 20% au dorit sa cumpere expresorul si 80% sa achizitioneze 100 capsule lunar si sa primeasca expresorul gratuit in folosinta. Vizam birourile mici si medii, dar si clienti cu mai multe spatii, care vor sa asigure pentru personal o doza de confort si un control al costurilor", spune pentru startups.ro Relu Cirjan, CEO-ul Proffice.
Expresoarele sunt acordate in sistem de comodat. De mentionat, Proffice are 15.000 de clienti.
"Potentialul pietei din Romania depaseste, dupa estimarile noastre, zece milioane de euro si avem incredere ca Polti ne poate asigura in urmatorii doi ani o cota de 10% din aceasta piata de cafea-capsule destinata birourilor. Companiile de distributie din Occident au introdus acest serviciu in portofoliu, iar veniturile generate au ajuns la 30% din rulajul lor total", mai spune Relu Cirjan.
Polti este prezent in aproximativ 30 de tari, pe acest segment. Pe langa aparate pentru cafea si capuse, compania produce fiare de calcat si aspiratoare.
Acum cinci ani, Polti a breventat Crema Express, un dispozitiv conceput astfel incat sa creeze o preinfuzie naturala a cafelei, care permite exploatarea la maximum a aromei.
"Polti inseamna, in acest moment, cea mai buna oferta de cafea pe acest segment, cu un pret de 20%-25% sub pretul mediu al pietei si aparate de cafea pe care le oferim gratuit in folosinta companiilor", adauga Relu Cirjan.
Se estimeaza ca acest produsele Polti vor fi vandute si prin retele de hipermarketuri.
Introducerea Polti este a extindere a serviciilor din ultimul an, dupa ce anul trecut, Proffice a intrat pe piata de distrugere securizata de documente, obtinand franciza Reisswolf (unul dintre cei mai importanti jucatori din Europa), extinsa apoi acest an si in domeniul arhivarii de documente.
Pentru acest an, Proffice estimeaza un rulaj cu 17% mai mare fata de anul trecut.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
MedLife: investitii de 20 milioane de euro in urmatorii ani
Suma va fi alocata in perioada 2010 - 2013, jumatate din aceasta fiind finantata de International Finance Corporation (IFC), parte a Grupului Banca Mondiala si unul dintre actionarii companiei (cu aproximativ 12,5% din participatii).
Printre proiectele finantate va fi cel de-al doilea spital al companiei, se arata in comunicatul de presa. Acesta a fost anuntat in aceasta primavara.
Pentru acest proiect, MedLife a inchiriat o cladire de aproximativ 9.500 mp, in zona Floreasca din centrul Capitalei, care va fi consolidata. Spitalul va include o unitate de primiri urgente, cinci sali de operatie si 140 de paturi. Lucrarile de amenajare vor inceapa in acest an, finalizarea fiind programata pentru primavara anului viitor.
MedLife detine deja un spital privat, Life Memorial Hospital, situat in zona Grivita in aria nord-vestica a Bucurestiului, in care a investit aproximativ 17 milioane de euro.
Un alt proiect va fi demarat de companie la Brasov, acesta urmand sa se deruleze in doua etape. Intr-o prima faza se va lansa hiperclinica MedLife, iar in a doua etapa se va inaugura, alaturat, un spital privat. Proiectul din Brasov va fi dezvoltat pe o suprafata de 2.800 mp, hiperclinica MedLife urmand sa fie deschisa pana la sfarsitul acestei veri.
Acest proiect este realizat impreuna cu Policlinica de Diagnostic Rapid din Brasov din care MedLife a preluat 80%, la sfarsitul lunii iunie, tranzactia fiind in jur de trei milioane de euro.
Alt proiect al MedLife este un spital de chirurgie, destinat afectiunilor urologice. Investitia in amenajarea acestuia va fi in jur de 2 milioane - 2,5 milioane de euro. Acesta va cuprinde 60 de paturi, trei sali de chirurgie, urmand sa fie amplasat in zona Ferdinand.
Al cincilea proiect este un o clinica si un spital de mici dimensiuni la Cluj-Napoca.
"Piata de servicii medicale este foarte mica in Romania si segmentata fata de Polonia si Ungaria. In Romania exista o cerere mare de servicii de customer service, de a avea grija de pacienti inainte si dupa interventii, de a le explica ce se intampla", a spus, in cadrul unei conferinte de presa, Mihai Marcu, Presedintele Consiliului de Administratie al MedLife.
De asemenea, in acest an, compania va deschide patru farmacii PharmaLife (Drumul Taberei, Favorit, Unirii si Baneasa), pe langa cele deschise in prezent, acest proiect urmand sa continue in toate unitatile proprii. Toate farmaciile sunt pozitionate in cadrul unitatilor proprii existente, strategia fiind similara si pentru celelalte unitati programate. Investitia medie intr-o farmacie este de 100.000 de euro.
Achizitii
Mihai Marcu estimeaza ca firma va mai achizitiona o companie in acest an si una anul viitor.
"Pentru achizitii, tendinta este o cursa din partea celor trei mari operatori de pe piata (n.red. - MedLife, CMU si Medicover). Fuziunea Euroclinic este de mici dimensiuni, 30 de paturi, dar in ceea ce inseamna consolidarea pietei este un deal interesant, pentru ca sunt multi specialisti acolo. In achizitii sunt mai multe moduri de a pune problema", a mai spus Mihai Marcu.
Leo Gherghina, Partner al fondului SGAM Eastern Europe, care la sfarsitul anului trecut a achizitionat 36,25% din MedLife, spune ca fondul se va implica in activitatea de fuziuni si achizitii si ca acesta are rolul de a duce firma in zona de organizare tip corporate, urmand ca din august sa aduca un nou director financiar.
Mihai Marcu a subliniat ca MedLife nu are nevoie de finantare suplimentara, putand atrage in cateva saptamani fonduri de 20 milioane - 25 milioane de euro, dar daca va fi nevoie nu exclude nicio varianta de atragere de capital, de la listarea la Bursa si pana la atragerea unui nou actionar.
Pe langa SGAM si IFC, actionarul majoritar este familia Marcu, cu 51% din participatii.
Potrivit lui Mihai Marcu, MedLife detine 4% - 6% din piata de servicii medicale din Romania. El mai spune ca tendinta pe piata este de reducere a preturilor pentru serviciile medicale private.
MedLife activeaza pe piata din Romania din 1996, avand cinci hiperclinici in Bucuresti si in tara, cinci laboratoare proprii de analiza, 28 de centre medicale generaliste in Bucuresti si in tara, sase centre cu specializare unica si in colaborare cu aproximativ 110 clinici medicale partenere din toata tara. Compania are in prezent aproximativ 1.000 de angajati.
Guy Ellena, Director al Diviziei de Sanatate si Educatie din cadrul IFC, spune ca, pe langa finantarea acordata MedLife in acest an IFC negociaza acordarea inca unei finantari pentru un furnizor de servicii medicale. Acesta mai mentioneaza ca au incercat sa ofere credite si in educatie, insa nu au gasit nicio companie potrivita in tara noastra.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Provus Services Provider a achizitionat RomCard
Marin Mitroi, directorul general la RomCard, spune ca procesul de vanzare a inceput in toamna anului trecut.
"Sinergia dintre Provus si RomCard imbinata cu experienta complementara si know-how-ul echipelor manageriale ale ambelor companii in domeniul emiterii, personalizarii cardurilor, administrarii serviciilor ATM si POS, procesarii tranzactiilor, e-commerce si m-commerce, va da posibilitatea noii entitati sa furnizeze o serie completa de servicii prin intermediul unui pachet integrat pentru clientii din Romania si din afara tarii. In prezent, Provus administreaza peste 1.500 terminale ATM, 4.500 terminale POS, 2,8 milioane carduri si 3,5 milioane tranzactii lunar", spune, intr-un comunicat de presa, I. Cem Yenigul, CEO Provus.
In perioada 2006 - 2009, cifra de afaceri a RomCard a crescut cu circa 22%, de la 3,1 milioane de lei, acum patru ani, la 5,62 milioane lei, anul trecut. De asemenea, anul trecut rata rentabilitatii financiare a fost de 40,82%, iar rata rentabilitatii economice de 34,18%.
Actionarii RomCard erau BCR SA, BRD SA, UniCredit Tiriac Bank SA, Raiffeisen Bank SA si Financiara SA.
"Nu vor fi modificari instructura de management a RomCard, fiind apreciat managementul anterior", mai spune Marin Mitroi.
RomCard a fost infiintata in 1994, fiind primul centru de procesare carduri din Romania. Firma a inceput ca un centru de procesare interbancar pentru cinci banci romanesti (chiar bancile actionare): Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Comert Exterior, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banca Agricola si Banca Ion-Tiriac. Din 2000, structura actionariatului s-a modificat, actionarii fiind: Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare, Raiffeisen Bank, UniCredit Tiriac Bank si Financiara SA.
In prezent, domeniul de activitate al RomCard cuprinde autorizarea tranzactiilor cu card bancar (front office), gestionarea bazei de date de comercianti (back office), servicii de e-commerce, suport clienti, prevenire fraude si dispute electronice. Toate aceste servicii sunt prestate catre 17 banci din Romania.
Provus Services Provider este activ pe piata serviciilor de procesari de carduri.
Vanzatorii au primit asistenta financiara si juridica din partea Deloitte si Reff & Asociatii. Cumpatatorul a primit asistenta juridica din partea Badea Clifford Chance.
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Noi incubatoare de afaceri in Romania
Intoarce-te la prima pagina a articolului - pagina 1
Cum se face selectia firmelor
Fiecare incubator poate gazdui in jur de 20 de firme.
In prezent, se desfasoara procesul de selectie pentru firmele din incubatorul din Targu Mures.
Noi incubatoare de afaceri in Romania
Un program lansat in urma cu cinci ani continua inaugurarea de incubatoare in Romania. Din acest an, firmele selectate pentru prima data in incubatoare primesc o alocatie financiara nerambursabila de 20.000 de lei, din care cel mult 30% pentru consultanta, iar restul pentru echipamente.
Sumele sunt alocate prin "Programul national multinanual pe perioada 2002 - 2012 de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri". (Citeste aici mai multe informatii despre acest program)
Programul a inceput acum cinci ani, fiind un parteneriat intre Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (AIPPIMM) si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltarea Romaniei (PNUD). Prima institutie este coordonatorul, cea de-a doua autoritatea de implementare, iar Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC) este agentia nationala de executie.
Programul este finantat in proportie de 90% de guvernul Romaniei si 10% de PNUD. Bugetul anual al programului este in jur de doua milioane de lei.
In afara de aceste sume, firmele selectate primesc lunar in jur de 300 de lei pentru utilitati si servicii specializate pentru desfasurarea activitatii, precum si echipament standard pentru un birou (calculator, mobilier etc), suprafata unui birou variind intre 30 mp si 50 mp.
"Obiligatiile start-up-urilor sunt de a achita cheltuielile fata de administratorul de incubator si cele legate de spatiu. Chiria este una modica, in jur de 1 euro/mp/luna, fiind stabilita de fiecare administrator de incubator, in functie de spatiul respectiv si de conditiile oferite", spune pentru startups.ro Mircea Mocanu, Head of Socio-Economic Section la PNUD Romania.
Beneficiile firmelor din incubatoare
Pentru a fi acceptate intr-un incubator, firmele trebuie sa fie infiintate de cel mult doi ani si in primul an de incubare sa ajunga la minimum trei angajati, trebuind sa mentina acest numar pe toata perioada incubarii.
Firmele trebuie sa aiba sediul in zona unde se afla incubatorul, sa produca bunuri sau servicii si sa nu fie in faliment sau lichidare. Acestea pot sta in incubator timp de trei ani, dupa care urmeaza doi ani de monitorizare.
"Start-up-urile trebuie sa ia toate masurile necesare, precum si sa depuna toate diligentele pentru a spori performantele si sa demonstreze buna intentie in folosirea banilor - sa reinvesteasca profitul, sa indeplineasca toate obligatiile exigibile de plata a impozitelor, taxelor si datoriilor catre stat - si au obligatia de a pleca din incubator dupa perioada de incubare de trei ani. Daca raman, dupa trei ani, si asta doar cu anumite exceptii, nu li se mai aloca cei 20.000 de lei si nici alte facilitati financiare", mai spune Mircea Mocanu.
Dupa iesirea din incubator, firmele sunt monitorizate (de catre firma administrator), pentru a se stabili rata de succes si de profitabilitate.
De obicei, administratorul unui incubator este o firma locala de consultanta. Aceasta este angajata pentru cinci ani, timp in care primeste in total 50.000 de dolari, pentru serviciile de administrare.
"In perioada de trei ani, firma-administrator asigura administrarea incubatorului, serviciile de contabilitate, serviciile juridice, de consultanta, ajuta firmele incubate sa creasca si sa se dezvolte. Acesta este marele avantaj: faptul ca firmele beneficiaza de sprijinul firmei administrator pentru consultanta generala de dezvoltare a afacerii, iar pentru serviciile specifice preturile sunt avantajoase. Rolul administratorului este foarte important, acesta trebuie sa inteleaga nevoile start-up-urilor si piata", mai spune Mircea Mocanu.
Pe perioada de incubare a firmelor, administratorul are la dispozitie in cadrul incubatorului un spatiu cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri in care tine cursuri, atat pentru cei din incubator, cat si pentru antreprenorii din zona. Cursurile sunt gratuite pentru cei din incubator si cu plata pentru restul participantilor.
(Citeste aici mai multe despre selectia firmelor din incubatoarele de afaceri)
Ce incubatoare de afaceri fac parte din acest program
Pana la sfarsitul acestei veri, numarul de incubatoare din programul national va ajunge la sase, in prezent fiind patru.
Primul incubator deschis in acest an este la Targu Mures, care a fost inaugurat la inceputul lui iunie. Investitia in acesta a fost de aproximativ 500.000 de euro, avand o suprafata de 1.600 mp. Unitatea este localizata in Parcul Industrial Mures, platforma Vidraru - Ungheni.
In acest an, vor mai fi deschise inca doua incubatoare, la Mangalia si Satu Mare. Primele incubatoare de afaceri din cadrul acestui program au inceput sa functioneze acum patru ani, la Sfantul Gheorghe, Brasov si Alba Iulia.
Alte doua incubatoare urmeaza sa fie deschise in primavara anului viitor la Campia Turzii si Dorohoi. Acestea sunt ultimele din cadrul programului.
"Din primavara anului viitor nu vom mai infiinta noi incubatoare, dar programul continua pentru ca este nevoie de asigurarea granturilor sau partii administrative pentru sustinerea celor opt, pana la sfarsitul ciclului de incubare (n.red. - 2012). In acelasi timp, ne vom axa pe incurajarea autoritatilor locale de a dezvolta incubatoare de afaceri prin fonduri europene sau proprii. Le vom pune la dispozitie documentatia necesara infiitarii unui incubator, consultanta pentru pregatirea procesului de selectie, de contractare si de rulare a procesului de incubare", adauga Mircea Mocanu.
Majoritatea incubatoarelor se afla in cladiri dezafectate apartinand autoritatilor locale, in parcuri industriale sau sunt construite de la zero.
"Autoritatile locale pun la dispozitie cladirea unde va fi incubatorul, care, ulterior, este reabilitata cu fonduri din program in proportie de 30% si 70% din fondurile autoritatii locale", adauga Mircea Mocanu.
Investitia medie intr-un incubator este intre 500.000 de euro si 700.000 de euro.
"Investitia se poate recupera de catre autoritatea locala prin taxele si impozitele aferente angajatilor din incubatorul respectiv, prin impozitul pe profit al firmelor respective, prin costurile care altfel ar fi trebuit acoperite din indemnizatia de somaj, prin atragere de investitii in zona si dezvoltarea de afaceri conexe. Rata de amortizare din punct de vedere al autoritatii locale este intre cinci si zece ani, in functie de costul cladirii, de spatiu si de taxele locale etc", mai spune Mircea Mocanu.
Citeste continuarea articolului - pagina 2
DE RETINUT:
Din acest an, firmele selectate pentru prima data in incubatoarele de afaceri primesc o alocatie financiara nerambursabila de 20.000 de lei, din care cel mult 30% pentru consultanta, iar restul pentru echipamente.
Acum cinci ani, a fost lansat un program pentru infiintarea de incubatoare, finantat in proportie de 90% de guvernul Romaniei si 10% de PNUD.
Pana acum, prin acest program s-au deschis patru incubatoare (Sfantul Gheorghe, Brasov, Alba Iulia si Targu Mures), doua vor fi inaugurate in acest an (Mangalia si Satu Mare) si ultimele doua in primavara anului viitor (Campia Turzii si Dorohoi).
Pentru a fi acceptate intr-un incubator, firmele trebuie sa fie infiintate de cel mult doi ani si in primul an de incubare sa ajunga la minimum trei angajati, trebuind sa mentina acest numar pe toata perioada incubarii.
Fiecare incubator poate gazdui in jur de 20 de firme, in ultimul timp tot mai putine start-up-uri solicitand inscrierea.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro. Toate drepturile rezervate.
Seminar “Noua abordare legislativa a activitatilor independente”
Seminar “Noua abordare legislativa a activitatilor independente” (28 iulie 2010)
Evenimentul, organizat de Avocatnet.ro, va avea loc pe 28 iulie, la Grand Hotel Continental, in Bucuresti.
Seminarul prezinta cele mai importante modificari aduse de Guvern in ceea ce priveste definirea muncii dependente si implicatiile sale pentru angajatori.
Avocatnet.ro impreuna cu experti in domeniu fiscal si al dreptului muncii vor analiza in cadrul seminarului avantajele, dar mai ales dezavantajele, generate de aceste modificari legislative.
.gif)
